Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ


Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Desfiintare de drept sechestru asigurator

Desfiintare de drept sechestru asigurator

  Publicat: 09 Nov 2012       3425 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Prin sentinta civila nr. 66/cc din 17.08.2009 a Tribunalului Comercial Cluj, s-a respins cererea formulata de catre creditoarea SC F.G. SRL Cluj-Napoca impotriva debitorului S.D., ca neintemeiata.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
In materie civila, Codul de procedura civila prevede, alaturi de poprirea asiguratoare, inca doua masuri asiguratorii, si anume: sechestrul asigurator si sechestrul judiciar.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Subiect al raportului juridic de asigurare, caruia, in ipoteza producerii riscului asigurat, ii revine obligatia
Subiect al raportului juridic de asigurare, caruia, in ipoteza producerii riscului asigurat, ii revine obligatia
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu de masuri prevazute de lege prin care creditorul realizeaza, cu ajutorul constrangerii de stat, drepturi patrimoniale recunoscute prin hotararea unui organ de jurisdictie sau prin alt titlu, daca debitorul nu-si indeplineste de buna voie obligatiile.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
In materie civila, Codul de procedura civila prevede, alaturi de poprirea asiguratoare, inca doua masuri asiguratorii, si anume: sechestrul asigurator si sechestrul judiciar.
Subiect al raportului juridic de asigurare, caruia, in ipoteza producerii riscului asigurat, ii revine obligatia
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
In materie civila, Codul de procedura civila prevede, alaturi de poprirea asiguratoare, inca doua masuri asiguratorii, si anume: sechestrul asigurator si sechestrul judiciar.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.


Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut ca solicitarea de infiintare a unui sechestru asiguratoriu fara indicarea si individualizarea bunurilor cu privire la care acesta urmeaza sa fie pus, nu poate fi decat respinsa ca neintemeiata. Dispozitivul unei hotarari judecatoresti trebuie sa fie clar si exact fara a genera ulterior discutii cu privire la ceea ce instanta a dispus. O formulare generala de genul ``dispune infiintarea sechestrului asigurator asupra bunurilor paratului`` pe langa faptul ca nu poate fi pusa in executare, nestiindu-se care sunt acele bunuri, este generatoare si de confuzii si de probleme ulterioare, nu executorul judecatoresc trebuind sa identifice si sa clarifice care sunt bunurile paratului. In acest caz, executorul judecatoresc se substituie practic instantei de judecata, adaugand sau completand dispozitivul hotararii, fapt evident inadmisibil.


Impotriva acestei hotarari a declarat recurs creditoarea SC F.G. S.R.L. solicitand admiterea acestuia, iar in temeiul art.303, 304 pct.9, art.312 pct.3 C.pr.civ., modificarea hotararii instantei de fond, in sensul admiterii cererii de instituire a sechestrului asigurator pana la concurenta sumei de 202.936 lei, formulata impotriva lui S.D..


In motivarea recursului creditoarea arata ca hotararea pronuntata este lipsita de temei legal ori a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a legii (art.304 pct.9 C.pr.civ.).


Creditoarea considera ca instanta de fond a procedat in mod gresit pentru urmatoarele considerente:


Nu exista nici un text legal care sa impuna creditorului obligatia sa identifice, in cererea de sechestru, bunurile asupra carora se solicita instituirea sechestrului. Coroborarea dispozitiilor art. 591 si 593 Cod procedura civila, precum si jurisprudenta in materie, conduc la concluzia ca, creditorul nu este obligat sa indice bunurile ce urmeaza a fi sechestrate. Aceasta este atributia executorului judecatoresc, ce urmeaza sa identifice si sa sechestreze bunurile debitorului, potrivit regulilor generale in materia executarii silite, pana la limita sumei reprezentand creanta creditorului.


In acelasi timp, interpretarea data de instanta de fond textelor legale pune creditorul intr-o postura de inferioritate si, in acelasi timp, creeaza avantaje debitorului, creditorul neavand posibilitatea de a identifica bunurile debitorului, neavand nicio procedura legala care sa ii permita acest lucru. Pe de alta parte, in materia generala a executarii silite, creditorul nu identifica bunurile in cererea de executare silita formulata in temeiul unui titlu executoriu, ci se refera in mod generic la executarea silita mobiliara, imobiliara sau la masura popririi.


In drept, isi intemeiaza cererea de recurs pe dispozitiile art.274, 299-316, 591-595 C.proc.civ.


Asupra recursului declarat, Curtea va retine urmatoarele:


Potrivit art.592 alin.1 C.proc.civ., creditorul care nu are titlu executoriu, dar a carui creanta este constatata prin act scris si este exigibila, poate solicita infiintarea unui sechestru asigurator asupra bunurilor mobile si imobile ale debitorului, daca dovedeste ca a intentat actiune; el poate fi obligat la plata unei cautiuni in cuantumul fixat de instanta.


Or, contrar celor retinute de instanta de fond, Curtea apreciaza ca aceste conditii au fost indeplinite.


Astfel, la dosarul cauzei a fost depus contractul de vanzare cumparare nr. 2283/18.09.2008, incheiat intre parti, prin care recurenta-creditoare s-a obligat sa livreze debitorului beton, acesta din urma obligandu-se sa achite contravaloarea bunului livrat. De asemenea, in baza acestui contract, au fost emise facturi fiscale, facturi care sunt ajunse la scadenta.


Rezulta din cele aratate anterior ca recurenta-creditoare are o creanta constatata prin act scris (contractul de vanzare cumparare si facturile fiscale emise in executarea acestuia), aceasta fiind si exigibila, fiind ajunsa la scadenta.


De asemenea, exista dovada intentarii unei actiuni in pretentii formulate impotriva debitorului S.D., inregistrata pe rolul Tribunalului Comercial Cluj.


Fiind investita cu o cerere de incuviintare a unui sechestru asigurator, instanta de fond era tinuta sa analizeze doar conditiile de admisibilitate prevazute la art. 591 si urm. Cod procedura civila care, asa cum s-a mentionat anterior, sunt intrunite in speta.


Curtea nu poate retine sustinerile instantei de fond referitoare la faptul ca, in cadrul acestei proceduri, ca o conditie prealabila, creditorul trebuie sa indice care sunt bunurile mobile sau imobile asupra carora se va institui sechestrul, dispozitiile art. 592 Cod procedura civila neimpunand o astfel de obligatie in sarcina creditorului.


De altfel, o astfel de obligatie impusa in sarcina creditorului ar fi excesiva si ar duce, de cele mai multe ori, la imposibilitatea apelarii la masura sechestrului asigurator, de regula un creditor neputand avea cunostinta despre bunurile aflate in proprietatea debitorului. Identificarea acestora este in sarcina executorului judecatoresc investit cu cererea de punere in executare a sechestrului, in acord cu dispozitiile art. 593 Cod procedura civila, neavand nici o relevanta la solutionarea cererii de infiintare a sechestrului.


Prin urmare, apreciind ca motivele invocate in recurs sunt fondate, in conformitate cu prevederile art.304 pct.9 si 312 C.proc.civ., Curtea va admite recursul si va modifica sentinta atacata, in sensul admiterii cererii.


In conformitate cu dispozitiile art. 592 alin. 1 raportat la dispozitiile art. 592 alin. 4 Cod procedura civila, Curtea va obliga creditoarea SC F.G. SRL, la plata unei cautiuni in cuantum de 20.000 lei in termen de 5 zile de la comunicarea prezentei decizii, sub sanctiunea desfiintarii de drept a sechestrului.





Pronuntata de: Curtea de Apel Cluj - Decizie nr.1040 din data 22.04.2010


Citeşte mai multe despre:    Curtea de Apel Cluj    Sechestru asigurator    Debitor    Creditor    Titlu executoriu    Contract de vanzare-cumparare    Executare silita    Executare silita mobiliara    Executare silita imobiliara    Poprire
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Cerere de recurs semnata electronic. Nulitatea recursului
Pronuntaţă de: Decizia nr. 520 din 7 martie 2019, pronuntata de Sectia I civila a Inaltei Curti de Casatie si Justitie

Clauza de arvuna si clauza de dezicere. Deosebiri. Actiune in denuntarea unilaterala a contractului
Pronuntaţă de: I.C.CJ., Sectia I civila, decizia nr. 2589 din 8 decembrie 2020

Pensionarii militari decorati cu ordinul „Meritul Militar”. Beneficiul semnului onorific se acorda in favoarea beneficiarului pensionar militar sub forma unui spor adaugat la cuantumul pensiei brute
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 304/16.07.2020

Stingerea litigiului prin tranzactie. Conditii si efecte
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia a II-a civila, decizia nr. 1042 din 17 iunie 2020

Principiile fundamentale ale procesului civil. Decaderea reclamantului din proba incuviintata. Conditii si efecte. Rolul judecatorului in aflarea adevarului
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia a II-a civila, decizia nr. 1572 din 16 septembrie 2020

Actiune in raspundere civila delictuala. Vatamarea integritatii corporale. Pierderea capacitatii de munca. Lipsa unui contract de munca valabil incheiat anterior producerii faptei ilicite
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia I civila, decizia nr. 38 din 15 ianuarie 2020

Nelegalitatea procedurii cercetarii disciplinare prealabile atrage nulitatea deciziei de sanctionare disciplinara
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Cluj - Decizia civila nr. 762/A/2019 din data de 21.05.2019

Contract de munca temporara. Angajarea muncitorilor pusi la dispozitie. Plata de daune compensatorii
Pronuntaţă de: CURTEA DE APEL CLUJ - DECIZIA CIVILa Nr. 473 din 18 Septembrie 2019

ICCJ: Situatia masurilor asiguratorii infiintate in cadrul unui proces penal asupra bunurilor unei persoane juridice, anterior deschiderii procedurii insolventei, in vederea confiscarii speciale
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

ICCJ: Pot fi atacate in justitie, cu actiune in anulare, si hotararile adoptate de adunarea speciala a actionarilor
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ



Articole Juridice

Ce se intampla cu sumele achitate in temeiul unui act administrativ fiscal anulat. Poate instanta dispune direct restituirea lor?
Sursa: Alex Slujitoru si Cristiana Ionescu, Avocati, Radu si Asociatii SPRL

O clauza contractuala care nu a fost negociata se aplica intre parti in lipsa unui acord diferit in aceasta privinta
Sursa: EuroAvocatura.ro

Concedierea salariatilor. Consecintele nerespectarii termenului de preaviz
Sursa: Avocat Andrei-Gheorghe Gherasim

Onorariile minime ale avocatilor. Si despre concurenta ...
Sursa: Avocat drd. Janos Szekely - Baroul Satu-Mare

[Av. Muncii] Scopul acordarii termenului de preaviz in cazul concedierii salariatilor
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

CJUE. Este interzisa transmiterea si prelucrarea datelor cu caracter personal intre autoritatile administratiei publice fara informarea persoanelor vizate
Sursa: Euroavocatura.ro

Partile obligate sa participe la sedinta de informare. Cererile incidentale
Sursa: EuroAvocatura.ro