din anul 2007, atuul tau de DREPT!
1867 de useri online

Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact
Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Incetarea starii de codevalmasie asupra bunurilor sotilor

Incetarea starii de codevalmasie asupra bunurilor sotilor

  Publicat: 15 Feb 2013       4592 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Constata ca prin sentinta civila nr. 2 din 7.04.2011 a Judecatoriei Saliste a fost admisa actiunea civila formulata si precizata de reclamanta C. M. in contradictoriu cu paratul C. Ma. si in consecinta s-a constatat ca imobilul constructie casa de vacanta inscris in CF 4. Cristian p II nr top. 3. este proprietatea comuna a partilor in cota de E� fiecare, dobandita prin construire prin contributie comuna, in cote egale;
S-a dispus sistarea starii de codevalmasie asupra imobilului constructii, prin atribuirea acestora in natura catre parat .

Mijloc de proba concretizat intr-o noua expertiza ceruta de partea din proces nemultumita de felul cum a fost efectuata expertiza admisa si ordonata de instanta la cererea celeilalte parti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Act adoptat de organele de stat,
Reprezinta suma de bani care se da unuia dintre copermutanti (partile din contractul de schimb), in cazul in care bunurile care se schimba nu sunt de valoare egala.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Reprezinta suma de bani care se da unuia dintre copermutanti (partile din contractul de schimb), in cazul in care bunurile care se schimba nu sunt de valoare egala.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Reprezinta suma de bani care se da unuia dintre copermutanti (partile din contractul de schimb), in cazul in care bunurile care se schimba nu sunt de valoare egala.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Mijloc de proba in procesul civil, si, in mod corespunzator, in litigiul de munca, constand in intrebari formulate de una din parti sau de instanta, din oficiu, pentru obtinerea marturisirii celeilalte parti, cu privire la faptele care fac obiectul judecatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Indicator care reflecta aportul valoric adus de o intreprindere prin activitatile sale asupra bunurilor cumparate.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
(comunitate de bunuri) Regim stabilit de lege sau prin invoiala partilor cu privire la bunurile lor.
1. Fractiune a dreptului de proprietate comuna asupra unui bun sau asupra unei mase de bunuri.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Drept real ce presupune dreptul de proprietate asupra unei constructii si dreptul de folosinta asupra terenului pe care se gaseste aceasta.
Mijloc de proba concretizat intr-o noua expertiza ceruta de partea din proces nemultumita de felul cum a fost efectuata expertiza admisa si ordonata de instanta la cererea celeilalte parti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Procedura juridica prin care un act sau un inscris este recunoscut in mod legal de catre o autoritate notariala.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Mijloc de proba concretizat intr-o noua expertiza ceruta de partea din proces nemultumita de felul cum a fost efectuata expertiza admisa si ordonata de instanta la cererea celeilalte parti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Act adoptat de organele de stat,
Reprezinta suma de bani care se da unuia dintre copermutanti (partile din contractul de schimb), in cazul in care bunurile care se schimba nu sunt de valoare egala.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Reprezinta suma de bani care se da unuia dintre copermutanti (partile din contractul de schimb), in cazul in care bunurile care se schimba nu sunt de valoare egala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(comunitate de bunuri) Regim stabilit de lege sau prin invoiala partilor cu privire la bunurile lor.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Indicator care reflecta aportul valoric adus de o intreprindere prin activitatile sale asupra bunurilor cumparate.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
(Hard dollars) Banii pe care o firma broker/dealer ii plateste pentru analiza, cercetare sau alte servicii financiare prestate clientilor.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Reprezinta suma de bani care se da unuia dintre copermutanti (partile din contractul de schimb), in cazul in care bunurile care se schimba nu sunt de valoare egala.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital.
Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital.
Conform Ordonantei guvernamentale nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, fundatia este subiectul de drept infiintat de una sau mai multe persoane care, pe baza unui act juridic intre vii ori pentru cauza de moarte, constituie un patrimoniu afectat, in mod permanent si irevocabil, realizarii unui scop de interes general sau, dupa caz, comunitar.
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Incetare a proprietatii comune asupra unui bun sau unei universalitati de bunuri,
Proprietate pe cote parti avand ca obiect o universalitate juridica,
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Plata efectuata din eroare de catre o persoana pentru o datorie inexistenta sau de care nu era tinuta sa raspunda, avand ca urmare obligatia beneficiarului de a restitui cee ce a primit in mod necuvenit.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Mijloc de proba in procesul civil, si, in mod corespunzator, in litigiul de munca, constand in intrebari formulate de una din parti sau de instanta, din oficiu, pentru obtinerea marturisirii celeilalte parti, cu privire la faptele care fac obiectul judecatii.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Fapta de a face, de a comite. Vezi si Fapt omisiv.
Inscriere a unui drept real imobiliar sau notarea unui act cu privire la un imobil, in cartea funciara.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Inscriere a unui drept real imobiliar sau notarea unui act cu privire la un imobil, in cartea funciara.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Fapta de a face, de a comite. Vezi si Fapt omisiv.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari privind casatoria si familia, rudenia, ocrotirea celor lipsiti de capacitate, a celor cu capacitate restransa si a altor persoane.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat
Denumire data monedei unice europene.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Scrisoare ce urmeaza unei oferte lansate de furnizor prin care clientul solicita livrarea de produse sau executarea de servicii,
Reprezinta suma de bani care se da unuia dintre copermutanti (partile din contractul de schimb), in cazul in care bunurile care se schimba nu sunt de valoare egala.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.


A fost obligat paratul sa plateasca catre reclamanta contravaloarea cotei de E� din valoarea constructiei inscrise in Cf 4 Cristian pII nr top. 3, in valoare totala de 297760 lei conform raportului de contraexpertiza efectuat in cauza de expert M. M., B. T. , G. D. , care face parte integranta din prezenta hotarare respectiv suma de 148880lei cu titlu de sulta.


S-a constatat ca in timpul casatoriei, partile au dobandit in cote egale de contributie de E� , terenul inscris in CF 2. Cristian II nr top. 3. in valoare de 5576Ron, conform raportului de expertiza tehnica efectuat de expert M. D. , care face parte integranta din prezenta sentinta; s-a dispus sistarea starii de codevalmasie asupra imobilului prin atribuirea acestuia catre parat si obligarea acestuia la plata sumei de 2788 Ron catre reclamanta, cu titlu de sulta.


S-a constatat ca in timpul casatoriei, partile au dobandit in cote egale de contributie de E� fiecare bunurile mobile urmatoare :


1. autoturism marca Renault in valoare de 30800Ron;


2. dormitor mijlociu cu elemente de brad in valoare de 1126 Ron;


3. dormitor mic Mihai din pal furniruit in valoare de 1448 Ron;


4. dormitor mare din lemn de brad natur in valoare de 1658 Ron;


5. 5 buc. covoare in valoare de 48 Ron;


6. 3 buc. perdele nailon in valoare de 189 Ron;


7. 3 buc. jaluzele verticale in valoare de 90 Ron;


8. 2 televizoare color;


9. mobila sufragerie Pal in valoare de 3479 Ron;


10. mobila de bucatarie Pal in valoare de 570 Ron;


11. chiuveta inox bucatarie in valoare de 238Ron;


12. Frigider Gorenje in valoare de 935Ron;


13. aragaz cu patru ochiuri in valoare de 412Ron;


14. Prajitor paine Bosch in valoare de 126 Ron;


15. Cafetiera mare in valoare de 75 Ron;


16. Mobilier baie in valoare de 645 Ron;


17. Masina de spalat Indesit in valoare de 657Ron;


18. Scara plianta pentru pod in valoare de 212 Ron;


19. masa de stejar in filegorie in valoare de 245 Ron;


20. gratar curte in valoare de 488 Ron;


Bunuri in valoare totala de 43441Ron;


S-a dispus sistarea starii de codevalmasie asupra bunurilor mobile prin formarea a doua loturi conform variantei II din raportul de expertiza efectuat de expert H. S., care face parte integranta din sentinta, dupa cum urmeaza :


LOTUL 1, format din :


1. Autoturism marca Renault in valoare de 30800 Ron;


2. Dormitor mijlociu aflat in posesia reclamantei in valoare de 1126 Ron;


3. Covor dormitor mare si covor sufragerie;


4. 1televizor color;


5. Dormitor mare in valoare de 1658 Ron;


6. Mobila bucatarie in valoare de 570Ron;


7. Frigider Gorenje in valoare de 935 Mobilier baie in valoare de 645 Ron;


8. Mobilier baie in valoare de 645 Ron;


9. Masina spalat Indesit in valoare de 657Ron;


10. Masa Filegorie in valoare de 245 Ron:


11. Gratar curte in valoare de 488 Ron,


lot in valoare totala de 37124 Ron, lot pe care il atribuie paratului C. Ma.;


LOTUL 2, format din :


1. Dormitor mic in valoare de 1448 Ron;


2. Covor hol etaj in valoare de 48 Ron;


3. Covor dormitor mic 1 buc.


4. Covor sufragerie 1 buc.


5. 3 buc. perdele naylon in valoare de 189 Ron;


6. 3 buc. jaluzele verticale in valoare de 90 Ron;


7. 1televizor color;


8. mobila sufragerie in valoare de 3479 Ron;


9. Chiuveta inox in valoare de 238 Ron;


10. aragaz cu patru ochiuri in valoare de 421 Ron;


11. Prajitor paine Bosch in valoare de 125Ron;


12. Cafetiera in valoare de 75 Ron;


13. Scara plianta in valoare de 212 Ron;


lot in valoare de 6316 Ron pe care il atribuie reclamantei.


In vederea egalizarii loturilor bunurilor mobile, a fost obligat paratul sa plateasca reclamantei suma de 15404 lei cu titlu de sulta.


A fost obligat paratul sa predea bunurile care formeaza lotul reclamantei si care se afla in posesia acestuia.


A fost obligata reclamanta sa predea dormitorul care se afla in posesia acesteia si care este inclus in lotul paratului. S-a respins cererea reconventionala formulata de reclamantul reconventional C. Ma. in contradictoriu cu parata reconventionala C. M.


A fost obligat paratul sa plateasca reclamantei suma de 300 lei cu titlu de cheltuieli de judecata partiale, restul cheltuielilor compensandu-se.


Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta de fond a retinut urmatoarele:


Partile au fost casatorite din data de 12 mai 2004 si s-au despartit la data de 10 martie 2009, casatorie desfacuta prin sentinta civila 1/2009 pronuntata de Judecatoria Saliste. Conform celor sustinute de ambele parti, acestia au avut o relatie de concubinaj incepand cu data de 12.04.1996 si pana la data casatoriei, locuind si gospodarindu-se impreuna.


Din intregul material probator administrat, respectiv declaratiile martorilor coroborate cu raspunsurile la interogatoriu ale partilor si celelalte acte depuse la dosar, instanta retine faptul ca pe terenul inscris in Cf 4 Cristian pII nr top 3, partile incepand cu anul 2003 au inceput constructia unei case, teren pe care desi reclamanta sustine ca l-a cumparat impreuna cu paratul in perioada concubinajului, nu a solicitat constatarea calitatii de bun comun a acestuia ,casa care a fost finalizata in cursul anului 2006 - 2007. Desi paratul sustine ca aceasta constructie a fost efectuata in mod exclusiv din bani proprii art. 31 C. fam enumera bunurile care nu sunt comune, la lit. f precizandu-se ca, constituie bunuri proprii ale fiecarui sot, valoarea care reprezinta si inlocuieste un bun propriu sau bunul in care a trecut aceasta valoare . Atat in doctrina cat si in practica judiciara s-a stabilit ca in cadrul procesului de partaj, daca unul din soti pretinde si dovedeste ca in virtutea subrogatiei reale sau a altor temeiuri limitativ prevazute de lege, a folosit pentru comunitate sume proprii, acea plata urmeaza a fi avuta in vedere la partaj, reprezentand o creanta a sotului ce a facut-o impotriva comunitatii. Cu privire la constructie acestei case, exista dovezi, respectiv facturi pentru procurarea materialelor, mobilier etc., majoritatea pe numele reclamantei dar exista si facturi pentru procurarea materialelor pe numele paratului. De asemenea, din depozitiile martorilor B. C. , P. V., H. A., P. S. I., D. I. rezulta ca ambii soti s-au ocupat de constructia acestei case, scopul final fiind ca acestia sa locuiasca aici, fie unul din ei achizitiona materialele iar celalalt ramanea cu muncitorii respectiv paratul care se ocupa de constructie, a ajutat la o serie de lucrari efectuate chiar de unii martori sau de oameni angajati si platiti de ambii soti.


Desi s-a sustinut ca paratul pe parcursul casatoriei si in perioada concubinajului nu a fost angajat cu contract de munca la firma detinuta de reclamanta, s-a facut dovada cu martori ca acesta o ajuta pe reclamanta la transportul marfii, lucru pentru care era remunerat astfel incat apreciem ca si paratul a avut pe perioada casatoriei venituri.


Potrivit dispozitiilor art. 30 C. fam, care instituie prezumtia relativa de comunitate, orice bun dobandit in timpul casatoriei, de oricare din soti, se considera comun cata vreme nu se face dovada ca este bun propriu. In aplicarea principiului comunitatii de bunuri a sotilor, statuat prin dispozitiile art. 30 C. fam., contributia sotilor se refera la bunurile luate in ansamblu si nu se stabileste prin pluralitate de cote, adica prin diferentierea cotelor in raport de categoriile de bunuri . Legislatia noastra admite ca, in virtutea unei contributii mai mari a unuia din soti la dobandirea si conservarea bunurilor lor comune, acestuia sa i se stabileasca si o cota parte mai mare la partajarea acestor bunuri, insa aceasta cota majorata trebuie stabilita in raport de intreaga masa partajabila, iar nu in raport de o anumita categorie de bunuri, astfel ca o astfel de solutie contravine principiului unitatii patrimoniului comun al sotilor.


Potrivit prevederilor Codului familiei coroborate cu prevederile C. civil ,respectiv art. 492 si urm., in situatia in care ambii soti ridica o constructie pe terenul proprietate a unuia din ei, cu mijloace care fac parte din comunitatea de bunuri, constructia devine proprietate comuna a sotilor, iar sotul neproprietar al terenului dobandeste asupra acestuia un drept de superficie pentru partea aferenta constructiei.


In privinta acestei constructii s-a stabilit prin raportul de contraexpertiza efectuat in cauza de expert M. M., B. T. si G. D., valoarea imobilului valoare necontestata de parti, la suma de 297760 lei.


Cu privire la terenul inscris in CF 2 Cristian II pe care paratul gresit il identifica prin intampinare si unde se sustine ca este bun propriu, din raportul de expertiza efectuat de expert M. D., raport necontestat de parti precum si din contractul de vanzare cumparare autentificat prin incheierea de autentificare nr 9 din 31 mai 2006, rezulta faptul ca acesta a fost cumparat in timpul casatoriei, si chiar in cuprinsul contractului se specifica caracterul de bun comun al imobilului, astfel incat raportat la aceste imprejurari, paratul nu a facut dovada ca este bun propriu, motiv pentru care si acest imobil va fi inclus in comunitatea de bunuri potrivit art. 30 C. fam alaturi de imobilul constructie casa de vacanta inscris in CF 4 Cristian II nr top. 3 pentru aceleasi considerente pe care le-am expus anterior. In privinta cotei de contributie, potrivit art. 30 C. fam care instituie cota egala de contributie si fata de faptul ca reclamanta nu a solicitat cote de contributie diferite, instanta va constata ca la ambele imobile identificate mai sus cota de contributie a fiecarei parti este de E�..


Astfel fata de imprejurarea ca paratul este proprietarul terenului de sub constructie, ca si constructia este folosita in exclusivitate de acesta, iar celalalt teren, inscris in Cf 2 Cristian se afla in spatele terenului cu casa de vacanta, accesul spre si dinspre acesta fiind posibil prin traversarea imobilului identificat in Cf 4 Cristian II sub numar top. 3, iar conform concluziilor expertului destinatia actuala este de fanat intravilan si avand in vedere forma modul de amplasare, posibilitatile de acces si dimensiunile acestuia, va ramane nemodificata si in viitor. Desi principiul consacrat in art. 741 C. civ. este acela ca ori de cate ori este posibila atribuirea in natura a bunului, prin formarea mai multor loturi, folosirea acestei modalitati este obligatorie pentru instanta daca partile cer atribuirea in natura, insa raportat la cererea reclamantei, la concluziile raportului de expertiza care nu a fost contestat de parti, si care apreciaza ca cele doua terenuri cu casa de vacanta ar constitui o singura unitate locativa. Instanta tinand cont de prevederile art. 673 C. pr. civ. va dispune sistarea starii de codevalmasie asupra imobilului constructii prin atribuirea acestora in natura catre parat.


In baza art. 673 ind. 5 C. pr. civ. va obliga paratul sa plateasca catre reclamanta contravaloarea cotei de E� din valoarea constructiei inscrise in Cf 4. Cristian pII nr top. 3., in valoare totala de 297760 lei, conform raportului de contraexpertiza efectuat in cauza de expert M. M., B. T., G. D., care face parte integranta din prezenta hotarare respectiv suma de 148880 lei cu titlu de sulta.


Constata ca in timpul casatoriei, partile au dobandit in cote egale de contributie de E� terenul inscris in CF 2 Cristian II nr top. 3 in valoare de 5576 Ron, conform raportului de expertiza tehnica efectuat de expert M. D., care face parte integranta din prezenta sentinta.


Dispune sistarea starii de codevalmasie asupra imobilului,teren inscris in CF 2 Cristian II nr top. 3. in valoare de 5576 Ron conform raportului de expertiza efectuat de expert M. D., prin atribuirea acestuia catre parat si obligarea acestuia la plata sumei de 2788 Ron catre reclamanta, cu titlu de sulta.


In privinta bunurilor mobile dobandite in timpul casatoriei, instanta constata ca nu au fost aspecte contradictorii cu privire la existenta acestora si valoarea stabilita prin raportul de expertiza, ci doar cu privire la calitatea de bunuri comune sau bunuri proprii, calitate invocata de parat. Asa cum am aratat si cu privire la bunurile imobile, potrivit dispozitiilor art. 30 C. fam. , care instituie prezumtia relativa de comunitate, orice bun dobandit in timpul casatoriei de oricare din soti, se considera comun cata vreme nu se face dovada ca este bun propriu. Desi paratul sustine ca toate bunurile mobile au fost dobandite in mod exclusiv de catre acesta paratul nu a facut dovada cu privire la nici un bun mobil ca ar fi dobandit inainte de casatorie sau ca oricare din aceste bunuri reprezinta valoarea de inlocuire a unui bun propriu, singurul martor care a aratat ca paratul ar fi cumparat in exclusivitate aceste bunuri a fost martora G. D. care nu se coroboreaza cu celelalte probe. Desi reclamanta sustine ca martora ar avea o relatie de concubinaj cu paratul, nu s-a facut aceasta dovada. De asemenea la dosar exista facturi prin care se face dovada achizitionarii atat pe numele reclamantei de mobilier, bunuri necesare dotarii unei case, dar si declaratii de martori care arata ca si paratul s-a ocupat de achizitionarea lemnului pentru confectionarea unui mobilier, a filegoriei, etc.


Art. 31 C. fam. enumera bunurile care nu sunt comune, la lit. f precizandu-se ca constituie bunuri proprii ale fiecarui sot, valoarea care reprezinta si inlocuieste un bun propriu sau bunul in care a trecut aceasta valoare . Atat in doctrina cat si in practica judiciara s-a stabilit ca in cadrul procesului de partaj, daca unul din soti pretinde si dovedeste ca in virtutea subrogatiei reale sau a altor temeiuri limitativ prevazute de lege, a folosit pentru comunitate sume proprii, acea plata urmeaza a fi avuta in vedere la partaj, reprezentand o creanta a sotului ce a facut-o impotriva comunitatii. Cu privire la autoturismul marca Renault achizitionat in anul 2008 desi martorul J. O. a afirmat ca in fata lui partile au discutat cu privire la faptul ca autoturismul va fi al paratului, dar si faptul ca paratul avea banii insa neavand cont, s-a facut plata prin contul reclamantei, acesta in aprecierea instantei nu a facut dovada ca desi acesti bani erau in contul paratului, erau bani proprii intrucat fiind casatoriti exista prezumtia de comunitate si cu privire la acesti bani . Faptul ca unul din soti detine bani in cont pe numele sau, nu duce la concluzia ca erau bani comuni, motiv pentru care apreciem ca si cu privire la autoturism nu s-a facut dovada ca acesta a fost achizitionat de parat in mod exclusivi cu bani obtinuti din venituri proprii, fiind bun achizitionat in timpul casatoriei acesta constituie bun comun. Fata de probele administrate si fata de prezumtia de comunitate instituita de art. 30 C. fam. instanta a constatat ca in timpul casatoriei, partile au dobandit in cote egale de contributie, de E� fiecare bunurile mobile urmatoare :


1.autoturism marca Renault in valoare de 30800 Ron;


2.dormitor mijlociu cu elemente de brad in valoare de 1126 Ron;


3.dormitor mic Mihai din pal furniruit in valoare de 1448 Ron;


4.dormitor mare din lemn de brad natur in valoare de 1658 Ron;


5.5 buc. covoare in valoare de 48 Ron;


6.3 buc. perdele nailon in valoare de 189 Ron;


7.3 buc. jaluzele verticale in valoare de 90 Ron;


8.2 televizoare color;


9.mobila sufragerie Pal in valoare de 3479 Ron;


10.mobila de bucatarie Pal in valoare de 570 Ron;


11.chiuveta inox bucatarie in valoare de 238 Ron ;


12.Frigider Gorenje in valoare de 935 Ron;


13.aragaz cu patru ochiuri in valoare de 412 Ron;


14 Prajitor paine Bosch in valoare de 126 Ron;


15.Cafetiera mare in valoare de 75 Ron;


16.Mobilier baie in valoare de 645 Ron;


17.Masina de spalat Indesit in valoare de 657 Ron;


18.Scara plianta pentru pod in valoare de 212 Ron;


19.masa de stejar in filegorie in valoare de 245 Ron;


20.gratar curte in valoare de 488 Ron;


Bunuri in valoare totala de 43441 Ron, valori stabilite in conformitate cu raportul de expertiza efectuat de expert H. S.


In baza art. 673 C. pr. civ. si urm. tinand cont de criteriile prevazute de art. 673 ind. 9 C. pr. civ., de acordul partilor, se va dispune sistarea starii de codevalmasie asupra bunurilor mobile prin formarea a doua loturi conform variantei Ii din raportul de expertiza efectuat de expert H. S., care face parte integranta din sentinta, dupa cum urmeaza :


LOTUL 1, format din :


1.Autoturism marca Renault in valoare de 30800 Ron;


2.Dormitor mijlociu aflat in posesia reclamantei in valoare de 1126 Ron;


3.Covor dormitor mare si covor sufragerie;


4.1televizor color;


5.Dormitor mare in valoare de 1658 Ron;


6.Mobila bucatarie in valoare de 570 Ron;


7.Frigider Gorenje in valoare de 935 Mobilier baie in valoare de 645 Ron;


8.Mobilier baie in valoare de 645 Ron;


9.Masina spalat Indesit in valoare de 657 Ron;


10.Masa Filegorie in valoare de 245 Ron:


11.Gratar curte in valoare de 488 Ron;


lot in valoare totala de 37124 Ron, lot pe care il va atribui paratului C. Ma.


LOTUL 2, format din :


1.Dormitor mic in valoare de 1448 Ron;


2.Covor hol etaj in valoare de 48 Ron;


3.Covor dormitor mic 1 buc.


4.Covor sufragerie 1 buc.


5.3 buc. perdele naylon in valoare de 189 Ron;


6.3 buc. jaluzele verticale in valoare de 90 Ron;


7.1televizor color;


8.mobila sufragerie in valoare de 3479 Ron;


9.Chiuveta inox in valoare de 238 Ron;


10.aragaz cu patru ochiuri in valoare de 421 Ron;


11,Prajitor paine Bosch in valoare de 125 Ron;


12.Cafetiera in valoare de 75 Ron;


Scara plianta in valoare de 212 Ron;


lot in valoare de 6316 Ron pe care il va atribui reclamantei.


In vederea egalizarii loturilor bunurilor mobile, va obliga paratul sa plateasca reclamantei suma de 15404 lei cu titlu de sulta.


Fata de imprejurarea ca partile au sustinut ca majoritatea bunurilor mobile se afla in posesia paratului, instanta va dispune obligarea paratului sa predea bunurile care formeaza lotul reclamantei si care se afla in posesia acestuia;


De asemenea se va dispune obligarea reclamantei sa predea dormitorul care se afla in posesia acesteia si care este inclus in lotul paratului.


Cu privire la investitiile pretins efectuate de parat impreuna cu reclamanta ,investitii solicitate prin cererea reconventionala ,din declaratiile martorilor audiati, actele depuse instanta apreciaza ca paratul nu a dovedit ca investitiile efectuate la imobilul carmangerie din Sibiu s-a facut in timpul casatoriei si din bani comuni. Astfel martorul B. C. arata ca in perioada 1994-1996 ani in care partile nu aveau stabilita o relatie de concubinaj ,a montat geamuri si usi la acest imobil , martorul P. S. arata ca s-a efectuat investitii la carmangerie in anul 2000 cu aproximatie dar nu cunoaste ce investitii iar martorul H. A. care este si asociatul reclamantei la societate ,arata ca impreuna cu reclamanta acre este si fosta sotie au mostenit un apartament pe care l-au vandut si ulterior din acei bani au efectuat investitii la carmangerie ,de altfel lucru recunoscut si de parat la interogatoriul luat in fata instantei. Totodata se arata ca investitiile la carmangerie ,respectiv utilajele au fost achizitionate printr-o fundatie care i-au ajutat sa le achizitioneze si pe care ulterior le-au platit in rate lunare .Astfel apreciem ca nici o declaratie de martor nu a confirmat eventualele investitii care s-au facut la acest imobil ,de asemenea nu s-au prezentat acte care sa ateste aceste investitii din bani comuni ,iar celelalte investitii efectuate s-a facut dovada ca au fost suportate de reclamanta si fostul sot din banii obtinuti pe apartamentul vandut.


Fata de aceste imprejurari,instanta a respins cererea reconventionala formulata de parat .in contradictoriu cu parata reconventionala C. M.


In baza art. 274, 276 C. pr. civ. instanta a dispus obligarea paratului sa plateasca reclamantei suma de 300 lei cu titlu de cheltuieli de judecata ,restul cheltuielilor compensandu-se ,avandu-se in vedere faptul ca si paratul a suportat costul unor expertize ,taxe de timbru .


Impotriva sentintei a declarat apel paratul reclamant reconventional C. Ma. solicitand schimbarea in tot a acesteia in sensul respingerii actiunii principale ,admiterii cererii reconventionale si obligarii intimatei la plata cheltuielilor de judecata pentru urmatoarele motive:


In mod gresit instanta de fond a respins cererea reconventionala formulata de apelant.


Desi instanta de fond retine ca apelantul si intimata reclamanta au avut o relatie de concubinaj incepand cu aprilie 1996 si pana la data casatoriei si ca in aceasta perioada au locuit si s-au gospodarit impreuna, respinge cererile prin care s-a cerut sa se constate ca, la investitiile efectuate la imobilul casa, proprietatea paratei reconventionale, inscrisa in CF 12 Sibiu, nr. top. 2/2/1, aratate in Anexa I, are o contributie de E� si sa oblige parata reconventionala la plata a E� din contravaloarea investitiilor efectuate .In adoptarea acestei solutii instanta de fond a avut in vedere declaratia martorului H. A. care arata ca investitiile au fost efectuate in anul 1994, inaintea vreunei relatii de concubinaj sau casatorie intre subsemnatul si intimata si ca banii folositi au provenit din vanzarea unui apartament pe care el si intimata l-au mostenit in anul 1994.


Cele relatate de martorul H. A. sunt neadevarate, dovada in acest sens facand-o, pe langa probele administrate in fata instantei de fond, si inscrisurile anexate prezentei, respectiv:


Actul de iesire din indiviziune autentificat sub nr.209 din 8.02.2008 potrivit caruia, la momentul intocmirii actului, pe langa imobilul casa inscris in CF 12 Sibiu, nr. top. 2/2/1, mai exista un adaus compus din minicarmangerie, camera frigorifica, preparari carmangerie, vestibul, grup sanitar, vestiar, spalatorie si terasa si - Certificatul nr.194 din 17.12.1997 pentru notarea constructiilor in cartea funciara care atesta construirea a inca unui adaos compus din: spatiu tehnic(reparatii), camera primire marfa, 2 camere frigo, camera transare, camera spalare tevi, camera preparare condimente,camera preparari, camera fierbere, afumatorie, depozit produse finite, degajament , 2 terase acoperite.


Prin urmare, daca instanta a ajuns la concluzia ca partile s-au gospodarit impreuna inclusiv in perioada concubinajului atunci, si investitiile la acest imobil au fost facute din bani comuni iar apelantul are un drept de creanta in valoare de 1/2 din acestea.


In mod nelegal a constatat instanta de fond ca autoturismul marca Renanii este bun comun.


Autoturismul a fost achizitionat dupa despartirea in fapt, din bani proprii ai apelantului s-a folosit doar de contul reclamantei, pentru a face plata . Dealtfel banii au intrat in cont doar in ziua platii dupa cum si intimata recunoaste la interogatoriu.


Aceste aspecte sunt confirmate de martorul J. O. care, in calitate de vanzator la reprezentant Renault a vandut acest autoturism. Acesta arata ca, din discutiile purtate cu partile, a rezultat clar ca banii pentru achizitionarea autoturismului erau bani proprii si ca reclamanta nu a contestat acest fapt ci, din contra, 1-a intarit.


Compunerea loturilor nu are in vedere modul in care bunurile au fost folosite dupa despartirea partilor.


Desi instanta de fond constata ca dormitorul mijlociu, in valoare de 1126 Ron, se a afla in posesia reclamantei, il include in lotul apelantului o obliga pe aceasta sa i-1 predea si il obliga pe apelant sa-i predau dormitorul mic.


Solicita ca la formarea loturilor sa se aiba in vedere, folosinta acestor bunuri si, in lotul fiecaruia sa fie inclus dormitorul pe care deja il are in posesie.


De asemenea, solicita ca in lotul sau lotul sa fie inclusa si mobila de sufragerie, care a fost comandata special pentru aceasta camera si care in prezent se afla la apelant.


Apelul nu a fost motivat in drept .


Intimata H. M. a depus intampinare prin care a solicitat respingerea apelului si obligarea apelantului la plata cheltuielilor de judecata .


Se arata in intampinare ca in mod total justificat de intregul ansamblu probatoriu administrat in cauza, instanta de fond a respins ca neintemeiata si ne dovedita cererea reconventionala prin care paratul apelant solicita sa se constate ca a contribuit in cota egala cu subsemnata la efectuarea unor investitii la spatiul proprietatea sa si a fostului sot - spatiu ce a avut destinatia de carmangerie.


Pentru a lua aceasta hotarare, instanta de fond a tinut cont de urmatoarea situatie de drept si de fapt: DATA EFECTUARII INVESTITIILOR - respectiv sfarsitul anului 1995- si DATA NOTARII in cartea funciara acestor investitii, respectiv 9 IANUARIE 1996, raportata la DATA INCERERII RELATIILOR DE CONCUBINAJ, RESPECTIV APRILIE 1996 .


Ori, pe langa faptul ca, dupa o logica primara, apelantul NU PUTEA PARTICIPA FINANCIAR LA INVESTITIILE EFECTUATE LA PROPRIETATEA, intimatei INAINTE CU CATEVA LUNI DE A SE CUNOASTE, din nici o alta proba administrata in cauza nu rezulta o alta stare de fapt .


Ceea ce este insa cu totul de neinteles, este faptul ca, in sustinerea acestui motiv de apel, apelantul anexeaza la motivele de apel, o COPIE FALSIFICATA a incheierii de intabulare nr. 250/9 ianuarie 1996- INCHEIERE DE INTABULARE DEPUSA LA DOSAR DE CATRE SUBSEMNATA IN FAZA JUDECATII DE FOND .


Continutul acestei copii este identic cu cea originala, cu MODIFICAREA ATAT A DATEI DE EMITERE A INCHEIERII DAR SI A DATEI ADEVERINTEI NR.194/1995 ELIBERATE DE CATRE CONSILIUL LOCAL AL MUN.SIBIUPENTRU NOTAREA IN C.F. A ACESTOR CONSTRUCTII.


Asa cum rezulta din avizul sanitar nr.509/23.01.1996, precum si din Autorizatia sanitar-veterinara nr.3167/9.02.1996, anexate prezentei, AMBELE ANTERIOARE INTRARII NOASTRE IN CONCUBINAJ, aceasta carmangerie FUNCTIONA INCA DINAINTE DE APRILIE 19961!!


De altfel, reaua credinta procesuala a apelantului este evidenta din intregul sau comportament procesual in fata instantei de fond . Astfel, asa cum rezulta din chiar raspunsurile la interogatoriul luat in faza judecatii de fond, PARATUL ISI CONTRAZICE PROPRIILE SUSTINERI DIN ACTIUNEA `RECONVENTIONALA SI NU RECUNOASTE NICI MACAR CA AR FI TRAIT IN CONCUBINAJ.


Arata ca in ceea ce priveste AUTOTURISMUL MARCA RENAULT apelantul continua sustinerile total nefondate si NEDOVEDITE de la fond, persistand si in confundarea caracterului juridic al acestui bun. Astfel, sustine ca autoturismul este bun propriu, fiind dobandit dupa despartirea noastra in fapt . Ori, potrivit art. 30 alin.1 C. fam, fiind un bun dobandit in timpul casatoriei este - fara echivoc - un bun comun.


Nu a facut nici dovada ca ar fi un bun comun cu contributie exclusiva, atata vreme cat, NU A PRODUS PROBE CA AR FI DETINUT BANII NECESARI ACHIZITIONARII ACESTUI BUN, iar sustinerea ca "doar s-a folosit de contul meu bancar pentru a achita autoturismul" nu face decat sa probeze ca este de totala rea credinta si ca acest bun a fost cumparat de catre ei din banii comuni. De altfel, din chiar depozitia singurului martor propus de catre apelant in dovedirea afirmatiilor reiterate si in motivarea apelului, rezulta ca AMANDOI au fost de fata la alegerea autoturismului, iar plata s-a facut din contul bancar al intimatei. Aceste imprejurari au fost avute in vedere si atent analizate de catre instanta de fond atunci cand a stabilit caracterul de bun comun cu contributie egala a acestui autoturism.


In ceea ce priveste COMPUNEREA LOTURILOR nici acest din urma motiv de apel NU ESTE INTEMEIAT, atata vreme cat - la fondul cauzei - apelantul - parat NU Sl-A EXPRIMAT NICI O OPTIUNE PENTRU ATRIBUIREA VREUNUIA DINTRE CELE DOUA LOTURI PROPUSE DE CATRE EXPERTUL IN BUNURI MOBILE.


In drept art.296 teza I , 274 C.p.c.


Verificand sentinta atacata se constata ca apelul este doar partial fondat.


Astfel, in ceea ce priveste investitiile pe care apelantul sustine ca le-a efectuat impreuna cu intimata la imobilul carmangerie din Sibiu in mod corect a retinut prima instanta ca nu s-a dovedit efectuarea acestor investitii din bani comuni. In acest sens depozitia martorei G. D. conform careia in anul 1998 cladirea in care functiona carmangeria era ridicata insa nu era acoperita este contrazisa de cea a martorului P. V. care a aratat ca in anul 1993 sau 1994 a montat geamurile si usile la carmangeria din Sibiu. Apoi martorul H. A., fostul sot al intimatei a relatat ca a construit impreuna carmangeria cu banii proveniti din vanzarea unui apartament iar utilajele au fost achizitionate cu ajutorul unei fundatii din Germania. Dealtfel imprejurarea ca intimata a ramas asociata cu fostul sot la societatea comerciala care isi desfasoara activitatea in carmangerie iar pana in anul 2007 au fost asociati si cu un unchi al fostului sot, confirma faptul ca apelantul nu a avut nici o contributie la investitiile efectuate la acel imobil. Nu este fondat nici motivul de apel prin care se solicita constatarea calitatii de bun propriu al autoturismului marca Renault, intrucat prin depozitia martorului J. O. nu a fost rasturnata prezumtia de comunitate reglementata la art.30 din Codul familiei (in vigoare la data pronuntarii hotararii),in conditiile in care bunul a fost achizitionat in timpul casatoriei, partile au fost impreuna atunci cand au ales automobilul iar plata s-a facut din contul bancar al intimatei.


Apelantul nu a putut dovedi ca banii depusi in cont erau obtinuti din venituri proprii si mai mult, martorul D. A. a aratat ca la sfarsitul lunii octombrie 2008 intimata i-a cerut cu imprumut suma de 7000 de euro pe care aceasta banuia ca ii era necesara la achizitionarea masinii.


Este fondat insa motivul de apel referitor la compunerea loturilor fiind firesc si judicios ca partilor sa le fie atribuite dormitoarele pe care le au in posesie si le folosesc in prezent. De asemenea si mobile da sufragerie care a fost lucrata pe comanda va fi atribuita apelantului ,urmand ca dupa aceste modificari ale loturilor sulta pe care apelantul o va plati intimatei sa fie de 19205 lei.


Pentru aceste considerente ce preced ,in temeiul art.296 C. p. c. apelul va fi admis iar sentinta atacata va fi schimbata doar in parte conform celor de mai sus.


Aflandu-se in culpa procesuala intimata va fi obligata la plata catre apelant a sumei de 19,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecata in apel constand in timbru judiciar si taxa judiciara de timbru aferenta pretentiilor admise.

Pronuntata de: Tribunalul Sibiu, Sectia civila, Decizia nr. 27 din 06.02.2012


Citeşte mai multe despre:    Tribunalul Sibiu    Sistarea starii de codevalmasie    Sulta    Casatorie    Drept de superficie    Raport de expertiza    Bun comun    Prezumtie relativa de comunitate   
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Recuperarea prejudiciului cauzat angajatorului prin sanctionarea contraventionala a salariatului
Pronuntaţă de: Tribunalul SIBIU � Sentinta nr. 462/21.09.2020

Anuntarea angajatorului despre existenta unui concediu medical ulterior emiterii deciziei de concediere.Neincidenta interdictiei concedierii
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Alba Iulia - Decizia civila nr. 201 din data de 06 Martie 2019

Interdictia de concediere pe durata incapacitatii temporare de munca nu opereaza in ipoteza in care angajatorul a fost anuntat despre existenta unui concediu medical ulterior emiterii deciziei de concediere
Pronuntaţă de: Sentinta civila nr. 201/06.03.2019 � Tribunalul Ilfov

Atitudinea necorespunzatoare si jignitoare a salariatului poate atrage concedierea disciplinara
Pronuntaţă de: Tribunalul Sibiu - Sentinta civila nr. 43 din 05.02.2019

Atitudinea necorespunzatoare a salariatului in relatiile de munca poate atrage sanctiunea concedierii
Pronuntaţă de: Tribunalul Sibiu - Sentinta civila nr. 43/05.02.2019

Raport de munca nascut in temeiul unei intelegeri verbale. Identificarea elementelor esentiale ale contractului individual de munca
Pronuntaţă de: Tribunalul SIBIU - Sentinta civila nr. 19/22.01.2019

Raspunderea patrimoniala a salariatului. Incasarea unor drepturi banesti necuvenite
Pronuntaţă de: Tribunalul Sibiu - Sentinta civila nr. 216 din data de 30 Iunie 2020

ICCJ: Art. 21 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 - entitatea notificata va inainta dispozitia, la emiterea careia a fost obligata de instanta, impreuna cu dosarul administrativ, direct catre Secretariatul Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ - Decizia nr. 14/2019 dispozitiile art. 43 alin. (2) din Codul penal presupun ca toate infractiunile concurente sa fie savarsite dupa condamnarea definitiva neexecutata sau executata partial
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia C.C.R. nr. 833/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (1) din OUG nr. 44/2015
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei



Articole Juridice

Respectarea principiului contributivitatii in sistemul public de pensii si aplicarea in timp a legii
Sursa: Irina Maria Diculescu

Refuzul salariatului de a efectua examinarea medicala periodica. Optiunile angajatorului
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Rambursarea cheltuielilor medicale efectuate in strainatate nu poate fi refuzata din lipsa a materialelor medicale
Sursa: EuroAvocatura.ro

Articolul 110 TFUE trebuie interpretat in sensul ca se opune ca un stat membru sa instituie o taxa pe poluare aplicata autovehiculelor cu ocazia primei lor inmatriculari in Romania
Sursa: EuroAvocatura.ro - Avocat dr. Razvan Viorescu

Cauza TATU revine in dezbaterea profesionistilor in drept
Sursa: EuroAvocatura.ro - Avocat dr. Razvan Viorescu

Taxa pe poluare instituita prin reglementarea romana si care se aplica vehiculelor cu ocazia primei lor inmatriculari in acest stat membru este contrara dreptului Uniunii
Sursa: EuroAvocatura.ro

Modificarea CIM - Forta majora. Conditii
Sursa: Articol preluat din nr. 3/2008 al Revistei de dreptul muncii si dreptul securitatii sociale



  Tabloul Avocatilor din Romania
  Tabloul Avocatilor din Republica Moldova
  Tabloul Executorilor Judecatoresti din Romania
  Tabloul Expertilor Judiciari din Romania
  Tabloul Mediatorilor din Romania
  Tabloul Notarilor Publici din Romania
  Tabloul Psihologilor din Romania
  Tabloul Traducatorilor Autorizati din Romania
  Arhiva Stirilor juridice din anul 2007
  Arhiva Monitorului Oficial al Romaniei din anul 1964