Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Contencios Administrativ » Comunicarea informatiilor de interes public

Comunicarea informatiilor de interes public

  Publicat: 04 Mar 2013       3165 citiri        Secţiunea: Contencios Administrativ  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Pe rol pronuntarea asupra dezbaterilor ce au avut loc in sedinta publica din data de 07.02.2012 in cauza privind pe reclamantul E.C. in contradictoriu cu paratii P. C. P. si P. C. P.

Prevazute in sectiunea II, cap.II, t.IX, C. proc. pen., partea generala;
Act procedural prin care organul de urmarire penala, instanta de judecata, in procese penale sau civile, ori alt organ de jurisdictie dispune ca o persoana sa se prezinte in fata sa la o data determinata, in legatura cu un proces.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
1. Contract incheiat intre locatar si locator prin care primul inchiriaza un bun,
Cheltuielile care intervin in derularea proiectelor finantate din instrumentele structurale, implementate de organisme, autoritati, institutii sau societati comerciale din sectorul public,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Persoana fizica sau juridica proprietara a uneia sau mai multor actiuni emise de o societate comerciala pe actiuni sau in comandita pe actiuni.
Stirea, comunicarea de noutate, plus de cunostinte despre un obiect, o persoana sau un fenomen, prin care receptorul isi inlatura o stare de incertitudine.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Stirea, comunicarea de noutate, plus de cunostinte despre un obiect, o persoana sau un fenomen, prin care receptorul isi inlatura o stare de incertitudine.
Stirea, comunicarea de noutate, plus de cunostinte despre un obiect, o persoana sau un fenomen, prin care receptorul isi inlatura o stare de incertitudine.
Stirea, comunicarea de noutate, plus de cunostinte despre un obiect, o persoana sau un fenomen, prin care receptorul isi inlatura o stare de incertitudine.
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
(termen CNA). Transmisia initiala prin fir sau prin unde radioelectrice, inclusiv prin satelit, n forma codata sau necodata, a serviciilor de programe destinate publicului;
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Stirea, comunicarea de noutate, plus de cunostinte despre un obiect, o persoana sau un fenomen, prin care receptorul isi inlatura o stare de incertitudine.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Stirea, comunicarea de noutate, plus de cunostinte despre un obiect, o persoana sau un fenomen, prin care receptorul isi inlatura o stare de incertitudine.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Persoana fizica sau juridica proprietara a uneia sau mai multor actiuni emise de o societate comerciala pe actiuni sau in comandita pe actiuni.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Desemneaza orice instrument bilateral sau multilateral in domeniul securitatii sociale care leaga sau va lega, in mod exclusiv, doua sau mai multe state,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
(termen CNA). Transmisia initiala prin fir sau prin unde radioelectrice, inclusiv prin satelit, n forma codata sau necodata, a serviciilor de programe destinate publicului;
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Orice organ de stat sau al unitatilor administrativ-teritoriale care actioneaza, in regim de putere publica, pentru satisfacerea unui interes public;
Stirea, comunicarea de noutate, plus de cunostinte despre un obiect, o persoana sau un fenomen, prin care receptorul isi inlatura o stare de incertitudine.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Posibilitatea de a pretinde o anumita conduita, in considerarea realizarii unui drept subiectiv viitor si previzibil, prefigurat.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Competenta de a judeca a instantelor judecatoresti sau a organelor care au competenta de a judeca pricini de aceeasi categorie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Calificativ care exprima neconcordanta unui fapt sau act, a unei conduite, cu prevederile legii si cu celelalte norme de convietuire sociala.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Serviciu care are sarcina de a inspecta activitatea unor unitati subordonate; localul in care functioneaza un asemenea serviciu.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Contract incheiat intre locatar si locator prin care primul inchiriaza un bun,
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Inregistrare sistematica a informatiilor privind situatia patrimoniala si a rezultatelor obtinute de catre un agent economico-social, atat pentru necesitatile acestuia cat si pentru relatiile cu asociatii sau actionarii,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Inregistrare sistematica a informatiilor privind situatia patrimoniala si a rezultatelor obtinute de catre un agent economico-social, atat pentru necesitatile acestuia cat si pentru relatiile cu asociatii sau actionarii,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Calificativ care exprima neconcordanta unui fapt sau act, a unei conduite, cu prevederile legii si cu celelalte norme de convietuire sociala.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Paguba sau prejudiciu provocata unei persoane,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Puterile publice existente in stat.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Totalitatea regulilor obligatorii privind executarea hotararilor.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Orice forma de comunicare destinata sa promoveze, direct sau indirect, produsele, serviciile, imaginea, numele ori denumirea, firma sau emblema unui comerciant ori membru al unei profesii liberale;
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.


La apelul nominal facut in sedinta publica au lipsit partile .


Procedura de citare legal indeplinita, din ziua dezbaterilor.


Mersul dezbaterilor si concluziile partilor au fost consemnate in incheierea de amanare a pronuntarii din data de 07.02.2012, ce face parte integranta din prezenta hotarare .



TRIBUNALUL



Deliberand asupra cauzei de fata, constata urmatoarele:


Prin sentinta nr.926 din data de 01.04.2011 a fost admisa in parte actiunea formulata de reclamantul E. C. in contradictoriu cu paratii P. C. P. si P. C. P, obligati paratii sa comunice reclamantului datele solicitate si respinsa cererea privind daunele morale.


Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Gorj - Sectia Contencios Administrativ si Fiscal la data de 4 martie 2011 , reclamantul E. C. a chemat in judecata paratii P. C. P. si P. C. P, solicitand instantei ca prin sentinta ce va pronunta sa dispuna obligarea paratilor la comunicarea informatiilor de interes public solicitate, obligarea paratilor la plata de despagubiri morale in cuantum de 200 lei pe zi pentru fiecare zi de intarziere si la plata cheltuielilor de judecata .


In motivarea actiunii reclamantul a aratat ca: potrivit adresei nr.5946/28.09.2010 a P. C. P, inaintata catre Inspectoratul Scolar Judetean Gorj, rezulta ca cele zece locatii componente ale Scolii Generale P., la rubrica cheltuieli materiale sunt sume importante, fapt pentru care cere pe fiecare locatie in parte, documentele ce justifica aceste cheltuieli .


In temeiul legii nr.544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public a adresat P. C. P. cererea nr.94/10.01.2011, prin care solicita documentele ce justifica sumele cheltuite la capitolul - cheltuieli materiale - pe cele 10 (zece) locatii, componente ale Scolii Generale P., conform adresei nr.5946/28.09.2010 a P. P. inaintata I.S.J. Gorj. Prin adresa nr.292/19.01.2011 primaria i-a comunicat ca va primi raspunsul in termenul legal prevazut de art.7 alin.1 din legea nr.544/2001. Cu adresa nr.867/09.02.2011 primaria i-a comunicat: ``problemele ridicate de dumneavoastra au fost discutate la sedinta de C.L. P. din 28.01.2011 la care dumneavoastra ati participat".


Din cererea sa nr.94/10.01.2011 reiese ca a solicitat documente spre consultare si copiere, iar din procesul verbal incheiat cu ocazia sedintei ordinare a C.L.P., rezulta clar ca nici macar referire nu s-a facut la documentele solicitate sau la continutul lor. A apreciat ca prin refuzul nejustificat al P.P. de a-i transmite documentele solicitate, este vatamat in interesele legitime conferite de dispozitiile legii nr.544/2001, prin ingradirea dreptului la informatiile de interes public, ia plata de despagubiri morale se impune.


In dovedirea actiunii, reclamantul a depus la dosar, in copie: cererea nr.94/10.01.2011, adresa primariei nr.292/19.01.2011, adresa primariei nr.867/09.02.2011, procesul verbal din sedinta de consiliu din data de 28.01.2011, adresa primariei nr.2946/28.09.2010. Prin concluziile scrise depuse la dosar in sedinta publica din 01.04.2011, reclamantul a reluat solicitarile din cererea de chemare in judecata .


Analizand probele aflate la dosarul cauzei, instanta de fond in primul ciclu procesual a retinut ca reclamantul a investit instanta cu solutionarea raportului juridic litigios ce a aparut intre parti cu privire la faptul ca nu a primit de la parati informatiile publice solicitate. Reclamantul, fiind interesat de modul in care desfasoara activitatea parata, a adresat P.C.P. cererea nr.94/10.01.2011, prin care solicita documentele ce justifica sumele cheltuite la capitolul - cheltuieli materiale - pe cele 10(zece) locatii, componente ale Scolii Generale P., conform adresei nr.5946/28.09.2010 a Primariei Comunei P. inaintata I.S.J. Gorj.


Prin adresa nr.292/19.01.2011, primaria i-a comunicat reclamantului, ca va primi raspunsul in termenul legal prevazut de Legea nr.544/2001. Cu adresa nr.867/09.02.2011, primaria i-a comunicat reclamantului ca: `` problemele ridicate a au fost discutate la sedinta de C.L.P. din 28.01.2011 la care aa participat". Din cererea nr.94/10.01.2011 reiese ca reclamantul a solicitat documente spre consultare si copiere. Din procesul verbal incheiat cu ocazia sedintei ordinare a C.L.P. rezulta ca nici macar referire nu s-a facut la documentele solicitate sau la continutul lor.


Tribunalul a avut in vedere dispozitiile art.2 din legea nr.544/2001, care prevad ca: ``In sensul prezentei legi: a) prin autoritate sau institutie publica se intelege orice autoritate ori institutie publica ce utilizeaza sau administreaza resurse financiare publice, orice regie autonoma, companie nationala, precum si orice societate comerciala aflata sub autoritatea unei autoritati publice centrale ori locale si la care statul roman sau, dupa caz, o unitate administrativ-teritoriala este actionar unic ori majoritar; b) prin informatie de interes public se intelege orice informatie care priveste activitatile sau rezulta din activitatile unei autoritati publice sau institutii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informatiei; c) prin informatie cu privire la datele personale se intelege orice informatie privind o persoana fizica identificata sau identificabila.``


De asemenea, s-au avut in vedere dispozitiile art.6 din legea nr.544/2001, care stipuleaza faptul ca: ``Orice persoana are dreptul sa solicite si sa obtina de la autoritatile si institutiile publice, in conditiile prezentei legi, informatiile de interes public. Autoritatile si institutiile publice sunt obligate sa asigure persoanelor, la cererea acestora, informatiile de interes public solicitate in scris sau verbal. Solicitarea in scris a informatiilor de interes public cuprinde urmatoarele elemente: a) autoritatea sau institutia publica la care se adreseaza cererea; b) informatia solicitata, astfel incat sa permita autoritatii sau institutiei publice identificarea informatiei de interes public; c) numele, prenumele si semnatura solicitantului, precum si adresa la care se solicita primirea raspunsului.``


Totodata conform dispozitiilor art.7 din legea nr.544/2001, prin care se precizeaza ca: ``Autoritatile si institutiile publice au obligatia sa raspunda in scris la solicitarea informatiilor de interes public in termen de 10 zile sau, dupa caz, in cel mult 30 de zile de la inregistrarea solicitarii, in functie de dificultatea, complexitatea, volumul lucrarilor documentare si de urgenta solicitarii. In cazul in care durata necesara pentru identificarea si difuzarea informatiei solicitate depaseste 10 zile, raspunsul va fi comunicat solicitantului in maximum 30 de zile, cu conditia instiintarii acestuia in scris despre acest fapt in termen de 10 zile. Refuzul comunicarii informatiilor solicitate se motiveaza si se comunica in termen de 5 zile de la primirea petitiilor. Solicitarea si obtinerea informatiilor de interes public se pot realiza, daca sunt intrunite conditiile tehnice necesare, si in format electronic.``.


In art.8 din legea nr.544/2001 se prevede ca: ``Pentru informatiile solicitate verbal functionarii din cadrul compartimentelor de informare si relatii publice au obligatia sa precizeze conditiile si formele in care are loc accesul la informatiile de interes public si pot furniza pe loc informatiile solicitate. In cazul in care informatiile solicitate nu sunt disponibile pe loc, persoana este indrumata sa solicite in scris informatia de interes public, urmand ca cererea sa ii fie rezolvata in termenele prevazute la art.7. Informatiile de interes public solicitate verbal se comunica in cadrul unui program minim stabilit de conducerea autoritatii sau institutiei publice, care va fi afisat la sediul acesteia si care se va desfasura in mod obligatoriu in timpul functionarii institutiei, incluzand si o zi pe saptamana, dupa programul de functionare. Activitatile de registratura privind petitiile nu se pot include in acest program si se desfasoara separat. Informatiile de interes public solicitate verbal de catre mijloacele de informare in masa vor fi comunicate, de regula, imediat sau in cel mult 24 de ore.``.


Conform dispozitiilor art.9 din legea nr.544/2001: ``In cazul in care solicitarea de informatii implica realizarea de copii de pe documentele detinute de autoritatea sau institutia publica, costul serviciilor de copiere este suportat de solicitant, in conditiile legii. Daca in urma informatiilor primite petentul solicita informatii noi privind documentele aflate in posesia autoritatii sau a institutiei publice, aceasta solicitare va fi tratata ca o noua petitie, raspunsul fiind trimis in termenele prevazute la art. 7 si 8.``.


In art. 10 din legea nr.544/2001 se prevede ca: ``Nu este supusa prevederilor art.7 - 9 activitatea autoritatilor si institutiilor publice de raspunsuri la petitii si de audiente, desfasurata potrivit specificului competentelor acestora, daca aceasta priveste alte aprobari, autorizari, prestari de servicii si orice alte solicitari in afara informatiilor de interes public.``


In art.22 din legea nr.544/2001 se stipuleaza ca: ``In cazul in care o persoana se considera vatamata in drepturile sale, prevazute in prezenta lege, aceasta poate face plangere la sectia de contencios administrativ a tribunalului in a carei raza teritoriala domiciliaza sau in a carei raza teritoriala se afla sediul autoritatii ori al institutiei publice. Plangerea se face in termen de 30 de zile de la data expirarii termenului prevazut la art.7. Instanta poate obliga autoritatea sau institutia publica sa furnizeze informatiile de interes public solicitate si sa plateasca daune morale si/sau patrimoniale. Hotararea tribunalului este supusa recursului. Decizia Curtii de apel este definitiva si irevocabila. Atat plangerea, cat si apelul se judeca in instanta in procedura de urgenta si sunt scutite de taxa de timbru.``


In raport de toate aceste dispozitii, precum si in raport de probele aflate la dosarul cauzei s-a considerat ca fiind admisibila in parte actiunea reclamantului cu privire la capatul de cerere privind comunicarea de catre parati a informatiilor publice solicitate. S-a retinut ca, din starea de fapt invocata de reclamant in cauza, raspunsul formulat de parata, ca urmare a cererii reclamantului de consultare ale informatiilor publice solicitate, a determinat reclamantul sa investeasca instantele cu actiunea ce face obiectul cauzei de fata, invocandu-se faptul ca nu a primit informatiile de interes public solicitate.


Aceasta stare de fapt rezulta si din continutul raspunsului paratilor la cererea reclamantului. Din starea de fapt retinuta de instanta rezulta ca paratii prin raspunsul dat reclamantului nu au comunicat informatiilor publice solicitate. Prin informatie de interes public se intelege orice informatie care priveste activitatile sau rezulta din activitatile unei autoritati publice sau institutii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informatiei.


Prin autoritate sau institutie publica se intelege orice autoritate ori institutie publica ce utilizeaza sau administreaza resurse financiare publice, orice regie autonoma, companie nationala, precum si orice societate comerciala aflata sub autoritatea unei autoritati publice centrale ori locale si la care statul roman sau, dupa caz, o unitate administrativ-teritoriala este actionar unic ori majoritar.


Cu privire la capatul de cerere privind daunele morale s-a retinut ca cererea reclamantului privind despagubirile morale va fi respinsa ca nedovedita. Din datele aflate la dosarul cauzei se retine ca reclamantul a solicitat despagubiri morale in cauza sa dedusa judecatii instantelor, dar nu a dovedit legatura de cauzalitate intre despagubirile solicitate si necomunicarea informatiilor publice solicitate.


Dispozitiile art.22 din legea nr.544/2001 prevad faptul ca instantele pot obliga autoritatea sau institutia publica sa furnizeze informatiile de interes public solicitate si sa plateasca daune morale si/sau patrimoniale, dar aceste daune invocate, ca au fost suportate de reclamant pentru cauza necomunicarii informatiilor publice de societatea parata, este necesar sa fie dovedite in fata instantelor pentru a se putea stabili care-i raspunderea delictuala a paratei in acest sens .


Necomunicarea in termen a informatiei publice in general poate provoca daune morale, dar nuantarea prejudiciul moral, in sensul cuantificarii acestuia, este greu de efectuat avand in vedere ca se impune a fi luat in calcul un alt element al informatiei in general, respectiv timpul de raspuns al informatiei publice pentru fiecare solicitant al acesteia si efectele produse solicitantului informatiei. Prezumtia producerii daunelor morale si/sau patrimoniale pentru reclamant poate fi rasturnata daca se ia in considerare faptul ca prin actiune reclamantul considera lipsa informatiilor publice ca fiind asociate cu prejudiciul moral prezumat,astfel ca daunele morale pot fi considerate patrimoniale, avand efect direct sau indirect in activul sau pasivul patrimonial, efect cu privire la care reclamantul nu a administrat probe in cauza.


Impotriva acestei sentinte au declarat recurs paratii P.C.P si P.C.P, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie, iar prin decizia nr.2852 din data de 13.10.2011 pronuntata de Curtea de Apel Craiova in dosarul nr.3971/95/2011 a fost admis recursul formulat de paratii P.P si Primarul comunei P. impotriva sentintei nr.726 din data de 1 aprilie 2011 pronuntata de Tribunalul Gorj in dosar nr.3971/95/2011, in contradictoriu cu intimatul reclamant E.C., casata sentinta si trimisa cauza spre rejudecare la aceeasi instanta.


Pentru a pronunta aceasta decizie instanta de recurs a retinut ca prin cererea de chemare in judecata, reclamantul a solicitat obligarea paratilor P. com.Pades si primarul acestei comune la comunicarea documentelor solicitate prin cererea depusa sub 94/10.01.2011 Astfel, prin cererea inregistrata sub nr.94/10.01.2011, reclamantul a solicitat comunicarea documentelor ce justifica cheltuielile materiale pentru cele 10 unitati scolare,astfel cum rezulta din adresa nr.5946/28.09.2010 comunicata de parata I.S.J.Gorj. Prin adresa cu nr.867/09.02.2011, parata Primaria comunei P. a comunicat reclamantului ca problemele ridicate in cererea mai sus aratata au fost discutate in sedinta Consiliului local P. din 28.01.2011 la care a participat si cu care nu a fost de acord .


Potrivit dispozitiilor art.7 din legea nr.544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, autoritatile si institutiile publice au obligatia sa raspunda in scris la solicitarea informatiilor de interes public in termen de 10 zile sau, dupa caz, in cel mult 30 de zile de la inregistrarea solicitarii, in functie de dificultatea, complexitatea volumului lucrarilor documentare si de urgenta solicitarii. In cazul in care durata necesara pentru identificarea si difuzarea informatiei solicitate depaseste 10 zile, raspunsul va fi comunicat solicitantului in maxim 30 de zile, cu conditia instiintarii acestuia in scris despre acest fapt in termen de 10 zile.


Legea nr.544/2001 se refera la furnizarea celor interesati a informatiilor in forma in care sunt detinute de institutie. Economia textelor legale releva ca informatia publica solicitata trebuie sa existe ca atare la autoritatea publica . Accesul la orice informatie de interes public este liber si neingradit, astfel ca orice persoana are dreptul sa solicite si sa obtina de la autoritatile si institutiile publice, informatiile de interes public fara sa justifice vreun interes .


Referitor la interesul reclamantului, ca o conditie a exercitarii actiunii in justitie, curtea a observat ca actul normativ in baza caruia a fost formulata cererea, Legea nr. 544/2001, urmareste sa asigure transparenta functionarii autoritatilor si institutiilor publice. In realizarea acestui scop, legiuitorul a stabilit ca exista un anume fel de informatii cu privire la cunoasterea carora nu trebuie sa existe nici un fel de impediment pentru cetateni, art.6 din actul normativ statuand expres ca: ``Orice persoana are dreptul sa solicite si sa obtina de la autoritati si institutii publice, in conditiile acestei legi, informatiile de interes public``. Curtea observa ca, in maniera in care a procedat prima instanta, practic, nu a analizat obiectul actiunii in justitie.


Astfel, instanta de fond retinand ca reclamantului nu i-au fost comunicate informatiile solicitate prin cererea inregistrata sub nr.94/2011, obliga paratii la comunicarea lor catre reclamant, fara a arata in concret care sunt aceste documente si fara a verifica daca reclamantul, in raport de calitatile pe care le are, aceea de consilier in cadrul Consiliului local P si aceea de membru al Consiliului de administratie al Scolii generale P, avea posibilitatea de a lua cunostinta despre aceste documente. Obligand paratii la comunicarea unor documente catre reclamant, instanta de fond nu a verificat daca reclamantul este dispus sa suporte costul xeroxarii acestora, cu atat mai mult cu cat nu se indica documentele respective, iar ele se refera la un numar de 10 locatii.


Solutionarea cauzei este vadit deficitara, motivarea hotararii fiind confuza, intrucat instanta de fond, dupa o insiruire de texte de lege, a facut aprecieri cu privire la natura informatiilor solicitate de reclamant la modul general, fara a analiza in concret despre ce documente este vorba, procedeu nelegal ce incalca prevederile art.261 pct. 5 C.proc.civ, referitoare la exigentele motivarii unei hotarari judecatoresti, fiind intemeiat motivul de recurs prevazut de art.304 pct.7 C.proc.civ..


O astfel de motivare face imposibila analiza, in cadrul recursului, a legalitatii si temeiniciei hotararii instantei de fond, in speta fiind aplicabile si prevederile art.6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, intrucat o hotarare judecatoreasca pronuntata de o instanta nationala trebuie sa fie motivata, in fapt si drept, sub toate aspectele existente in cererea de chemare in judecata, in caz contrar, fiind incalcat accesul liber la instanta. Ratiunea si obligativitatea motivarii hotararii judecatoresti este prevazuta atat in interesul bunei administrari a justitiei si a increderii justitiabililor in hotararile judecatoresti, cat si pentru exercitarea controlului in caile de atac.


Pentru a putea vorbi de o examinare efectiva a fondului, instanta investita cu solutionarea cauzei ar fi trebuit sa verifice care sunt solicitarile reclamantului din cererea de chemare in judecata, sa analizeze existenta sau inexistenta faptelor si imprejurarilor care au generat litigiul, sa stabileasca si sa indice in concret documentele care se solicita a fi comunicate, in vederea aplicarii corecte a legii si sa justifice aplicarea in cauza dedusa judecatii a anumitor norme de drept . Prin urmare, rationamentul primei instante nu a putut fi retinut de instanta de recurs si, observand ca in mod gresit prima instanta a rezolvat procesul fara a intra in cercetarea fondului, solutia care s-a impus a fost trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru a nu lipsi partile de un grad de jurisdictie. Pentru aceste motive, in temeiul art.312 alin.1, 3 si 5 c.proc.civ. coroborat cu art.20 alin.3 din Legea nr. 554/2004, curtea a admis recursul, a casat hotararea atacata si a trimis cauza spre rejudecare primei instante.


In rejudecare, instanta va proceda la examinarea actiunii reclamantului in privinta tuturor petitelor, va analiza motivat, in fapt si in drept, toate sustinerile din cererea de chemare in judecata, va stabili in concret documentele cu privire la care se refuza punerea la dispozitia reclamantului in raport de precizarile acestuia, de probele ce se vor administra si de dispozitiile legale aplicabile pricinii, luand in considerare in aceeasi masura si apararile formulate de parati prin motivele de recurs.


Cauza a fost inregistrata pe rolul Tribunalului Gorj - Sectia Contencios Administrativ si Fiscal la data de 03.11.2011.


In temeiul art.115 C.proc.cvi., paratii au formulat intampinare solicitand respingerea actiunii ca nefondata. In motivarea intampinarii se arata ca la cererea reclamantului nr.94/10.01.2011, paratii au raspuns in termenul legal de 10 zile cu adresa nr.292/19.01.2011, iar cu adresa nr. 867/09.02.2011 in cadrul termenului de 30 de zile i s-a comunicat ca cele solicitate au fost discutate in sedinta de consiliu la care a participat in calitate de consilier local al Partidului verzilor. Arata paratii ca solicitarile reclamantilor constau in informatii ce se refera la locatii (10 locatii ale Scolii Generale P), contracte de achizitii.


Cu adresa nr.5946/28.09.2010 Primaria P comunica I.S.J. Gorj sumele defalcate pe cele 10 locatii aprobate de consilierii locali, informatii detinute. Licitatiile, contractele au fost facute de scoala, toate documentele aflandu-se la Scoala Generala P, cu exceptia sumelor aprobate de consilieri si defalcate pe cele 10 locatii sume de care reclamantul a luat cunostinta prin adresa mentionata mai sus.


Reclamantul in calitate de consilier local avea posibilitatea obtinerii documentelor solicitate, in copie xerox, solicitand acest lucru in sedinta de consiliu urmand a plati contravaloarea lucrarilor scolii. Avand in vedere numarul mare de solicitari respectiv peste 10 cereri si actiuni inregistrate la instanta de contencios administrativ si fiscal, ce presupun un volum mare de munca si cheltuieli materiale, cu adresa nr.41/03.10.2011 a fost chemat la sediul primariei pentru a primi toate informatiile si a achita contravaloarea documentelor xerox pentru documentele solicitate.


Totodata, se solicita respingerea cererii in ceea ce priveste daunele morale solicitate de 200 lei/zi intarziere in raport de dispozitiile art.22 din Legea 544/2001 si art.1169 C.civ., intrucat reclamantului ii revine sarcina probei, nu face dovada existentei prejudiciului suferit, nu dovedeste caracterul ilicit al faptei savarsite, vinovatia paratilor, raportul de cauzalitate pentru a da posibilitatea judecatorului sa aprecieze acordarea sau neacordarea acestora. In raport de aceste aspecte, solicita respingerea actiunii ca nefondata, cu cheltuieli de judecata .


Prin concluziile scrise depuse la dosarul cauzei reclamantul a aratat ca actiunea sa depusa la Tribunalul Gorj inregistrata cu nr.3971/95.2011 este depusa in termen si respectand prevederile Legii nr.544/2001 art.22(l) si (2), Art.13, Art.ll(l) si(2),Art.7(l), Art.2(b), Art.l. Art.l3 din Legea 544/2001 prevede: ``informatiile care favorizeaza sau ascund incalcarea legii, de catre o autoritate sau o institutie publica, nu pot fi incluse in categoria informatiilor clasificate si constituie informatii de interes public" iar calitatea sa de consilier si membru in comisia juridica, il obliga sa intervina, ca o indatorire si obligatie, paratul impiedicandu-l a le indeplini prin blocarea accesului sau la consultarea acestor documente. Apreciaza ca este total eronat invocarea nerespectarii prevederilor Artll(l) sau 11(2) din Legea nr.544/2001, deoarece in conditiile legii a solicitat prin cererea nr.94/10.01.2011 sa i se puna la dispozitie documente, spre consultare, fara a solicita xerocopii, aceasta urmand sa constate ulterior daca este cazul si sa faca in conditiile legii.


Mentioneaza ca adresele nr.292/19.01.2011 si nr.867/09.02.2011 scot in evidenta faptul ca s-a adresat mai intai paratilor si ca prin raspunsul lor (nu refuz explicit sau tacit conf.art.21 alin.l din legea nr.544/2001), solicitarea sa din cererea nr.94/10.01.2011, unde mentioneaza destul de clar despre ce documente este vorba, a ramas nesolutionata, fiind indreptatit sa se adreseze instantei de contencios. Electoratul l-a trimis in acest consiliu local pentru a se folosi de toate mijloacele legale in scopul stoparii cheltuirii iresponsabile a banului public si nu poate trece cu vederea, ca cele solicitate, prin cererea nr.94/10.01.2011, sunt informatii ce scot in evidenta sume uriase, cheltuite de parat abuziv, in afara cadrului legal bugetar, sume ce doreste sa fie recuperate in civil si chiar stabilita o raspundere penala daca se impune.


Se arata ca nu poate sa accepte sa i se aduca acuzatii nefondate, el nu a cerut xerocopii dupa cum se poate observa, iar faptul ca se afla in fata instantei se datoreaza nerespectarii de catre parati a cadrului legal privind liberul acces la informatiile de interes public, iar atunci cand a fost cazul, s-a angajat la plata cheltuielilor ocazionate de copiere in conditiile legii,sens in care este depus la dosar documentul nr.3146/05.05.2010 din care rezulta acest lucru.


Apreciaza ca adresa nr.5946/28.09.2010 a Primariei P, nu este adresata scolii generale, si nici lui, este adresata Inspectoratului Scolar Judetean Gorj, iar aceasta nu i-a fost inmanata, descoperind acest document la inspectorat si a facut obiectul demersurilor sale in mod justificat, intai catre autoritatea publica, care a procedat dupa cum se observa si ulterior in contencios.


De asemenea, se arata ca nu a solicitat sa-i fie comunicate documente, a solicitat accesul la documentele mentionate in cererea nr.94/IO.01.2011, acces blocat in nenumarate randuri: cu adresa nr.867/09.02.2011 primaria ii comunica: ``problemele ridicate de d-voastra au fost discutate la sedinta de Consiliu Local P, din 28.01.2011 la care d-voastra ati participat", procesul verbal de sedinta se afla la dosarul cauzei, iar din el rezulta foarte clar ca nu s-a discutat nimic pe aceasta tema; ex.2,Curtea de Apel Craiova tot pe contencios .544/2001) la recursurile formulate de primarie i-au dat castig de cauza in urmatoarele dosare 3973/95/2011; 3985/95/2011; 4178/95/2011; 4185/95/2011; ex.3 prin adresa nr.7924/06.12.2011 primaria l-a invitat la sediu pentru a-i da informatiile solicitate iar in caz de neprezentare in 09.12.2011 vor proceda conform legii, dar acesta a fost plecat conform cererii nr.5820/15.09.2011, prin care a solicitat motivarea absentei sale din consiliul local, sens in care anexeaza in xerocopie a acestor documente.


Apreciaza ca prin refuzul nejustificat al Primariei comunei P de a-i pune la dispozitie spre consultare documentele solicitate, este vatamat in interesele legitime conferite de dispozitiile Legii nr.544/2001, prin ingradirea dreptului la informatiile de interes public, mai ales ca nu este simplu cetatean ci membru al comisiei juridice si consilier al Consiliului Local P, sens in care anexeaza documentele necesare.


Din actele si lucrarile dosarului tribunalul retine urmatoarele considerente;


Prin cererea inregistrata la nr.94 din 10 ianuarie 2011 la Primaria comunei P, reclamantul solicita in conditiile legii nr.544/2001, in calitatea sa de consilier local si membru al comisiei juridice, explicatii si punerea la dispozitie a documentelor privind justificarea cheltuielilor materiale de catre Scoala generala P, domnului N.V. in calitatea sa de membru al consiliului de administratie al acestei scoli, domn care de asemenea ocupa si functia de demnitate publica locala, si anume, de Primar al comunei P.


Prin cererea de chemare in judecata inregistrata la 4 martie 2011 la Tribunalul Gorj, reclamantul cheama in judecata Primaria comunei P si Primarul comunei P solicitand instantei de judecata sa fie obligata Primaria comunei P la comunicarea documentelor ce justifica cheltuielile efectuate de fiecare locatie in parte, conform adresei nr.5946 din 28 septembrie 2010 emisa de Primaria comunei P catre Inspectoratul Scolar Judetean Gorj, prin care se comunica acestuia din urma cheltuielile de personal si cheltuielile materiale la cele 10 unitati scolare subfinantate de catre Primaria comunei P; precum si obligarea la despagubiri morale in cuantum de 200 lei pe zi pentru fiecare zi de intarziere si la plata cheltuielilor de judecata .


In drept si-a intemeiat actiunea pe dispozitiile art.22 din Legea nr.544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, iar in dovedirea cererii reclamantul a depus adresele nr. 292 din 19 ianuarie 2011 si respectiv nr.867 din 9 februarie 2011, din care rezulta faptul ca Primaria comunei P a raspuns acestuia, in sensul ca referitor la cererile inregistrate sub nr.93, 94, 95, 96 si 97 din 10 ianuarie 2011 initial nu s-a putut raspunde datorita numarului mare de solicitari, precum si a volumului si complexitatii lucrarilor, conform dispozitiilor art.7 alin.1 din legea nr. 544/2001, iar ulterior se mentioneaza ca problemele ridicate de reclamant in aceste cereri au fost discutate in sedinta de Consiliul local al comunei P din data de 28 ianuarie 2011 la care acesta a participat in calitatea sa de consilier local, nefiind de acord cu cele mentionate.


Din procesul verbal incheiat la 28 ianuarie 2011 cu ocazia sedintei ordinare si publice a Consiliului local al comunei P rezulta ca au fost dezbatute si analizate o serie de materiale avizate de comisiile locale, pe domenii de activitate si s-a trecut la adoptarea proiectelor de hotarari, constatandu-se ca reclamantul s-a opus aprobarii acestora, discutandu-se totodata cererea cadrelor didactice de la Scoala generala P care au solicitat inlocuirea reclamantului din consiliul de administratie al scolii, in calitatea sa de consilier local desemnat a face parte din acest consiliu, cu motivarea ca acesta are un comportament abuziv fata de cadrele didactice in sensul ca: ``face amenintari si permitandu-si sa intre in timpul orelor de curs la clase unde profesorii predau lectiile, beneficiind si de supozitia ca are fratele inspector in cadrul inspectoratului scolar``.


In cel de al doilea ciclu procesual, reclamantul in sedinta publica din 7 februarie 2012 invedereaza instantei ca nu solicita copii de pe documente, ci doar consultarea acestora, respectiv a proceselor verbale si a documentelor contabile aflate in contabilitatea Primariei P pentru perioada ianuarie 2010 - septembrie 2010, in ceea ce priveste cheltuielile materiale efectuate de Primari P cu institutiile de invatamant si anume: Scoala primara A.N., Scoala generala P, Scoala primara V., Scoala generala C., Gradinita C, Scoala generala M.S, Gradinita M. S, Scoala primara C, Gradinita C. si Scoala primara C.S.


In raport de dispozitiile art.2 lit.a din legea nr.544/2001, precum si in raport de toate precizarile efectuate de reclamant, in conditiile art.137 C.pr.civ. tribunalul a pus in discutie din oficiu, exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a celor doi parati, in raport de cererea formulata de reclamant si inregistrata sub nr.94 din 10 ianuarie 2011 la Primaria comunei P, intrucat prin aceasta cererea reclamantul nu se adreseaza celor doua institutii publice, ci intelege sa se adreseze Primarului comunei P in calitatea sa de membru al consiliului de administratie al Scolii generale P astfel ca reclamantul conform principiului disponibilitatii procesuale avea posibilitatea sa cheme in judecata pentru solicitarea acestor informatii de interes public Scoala generala P si consiliul de administratie, deoarece documentele solicitate se regasesc in registratura si arhiva acestor institutii, asa cum de altfel invoca si paratii prin intampinarea formulata.


Pe cale de consecinta, tribunalul va admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a celor doi parati si va respinge capatul de cerere privind explicatiile si punerea la dispozitie a documentelor justificative aflate si inregistrate la cele 10 institutii de invatamant de pe raza comunei P, ca fiind formulat impotriva unor persoane fara calitate procesuala pasiva, raportat si la dispozitiile art.41 si urm. C.pr.civ. coroborat cu dispozitiile art.2 din legea nr.544/2001.


In ceea ce priveste cererea reclamantului cu precizarea ulterioara, tribunalul urmeaza sa admita acest capat de cerere formulat de reclamant si sa oblige paratii Primaria comunei P, impreuna cu Primarul comunei P sa permita consultarea documentelor contabile aflate in contabilitatea Primariei comunei P pentru perioada ianuarie - septembrie 2010, in ceea ce priveste cheltuielile materiale efectuate cu cele 10 institutii de invatamant si finantate de autoritatile locale, cu atat mai mult cu cat reclamantul considera ca este indreptatit la acest demers deoarece are calitatea de consilier local.


Raportat la cele doua capete de cerere privind daunele morale si cheltuielile de judecata se constata faptul ca reclamantul nu a invocat si nu a administrat nici o proba din care sa rezulte temeinicia acestora, atat in primul ciclu procesual, cat si in cel de-al doilea ciclu procesual in conditiile art.112 si art.138 c.pr.civ. De asemene, nu a invocat niciun temei juridic din care sa rezulte legalitatea daunelor morale, intrucat in ceea ce priveste cheltuielile de judecata instanta va avea in vedere dispozitiile art. 274 si urm. C.pr.civ.


In consecinta, reclamantul in conditiile art.1169 C.civ., raportat la dispozitiile art.167 si urm. C.pr.civ avea sarcina probei, iar potrivit regulilor atat din dreptul comun, cat si din dreptul procesual, acesta nu a facut dovada existentei unui prejudiciu moral si nu a depus la dosar niciun document justificativ, in ceea ce priveste cheltuielile de judecata pentru ca instanta sa poata a le acorda.


Ca atare, nu se poate retine ca exista un refuz total de solutionare al cererilor formulate de-a lungul timpului de catre reclamant, din contra, s-au depus toate diligentele atat pentru solutionarea cererilor acestuia, cat si pentru intocmirea raspunsurilor la toate informatiile solicitate de reclamant si nu in ultimul rand de acesta avea posibilitatea consultarii documentelor din evidenta contabila chiar in virtutea calitatii sale de consilier local conform dispozitiilor legii nr.215/2001.


Este real faptul ca, raportat la dispozitiile art.1 si 6 din Legea nr.544/2001, accesul liber si neingradit al persoanei la orice informatii de interes public, astfel cum sunt definite prin acest act normativ, constituie unul dintre principiile fundamentale ale relatiilor dintre persoane si autoritatile publice, in conformitate cu Constitutia Romaniei, documentele internationale ratificate de Parlamentul Romaniei, cererea privind comunicarea unor asemenea informatii, nefiind conditionata de justificarea unui interes al solicitantului.


Din interpretarea sistematica a dispozitiilor legii nr.544/2001, tribunalul constatata ca aceasta a fost adoptata prin luarea in considerare si a Recomandarii nr. R (81) 19 din 25 mai 1981, a Comitetului de Ministri catre Statele Membre privind accesul la informatii detinute de autoritatile publice, potrivit carora alegerea intre posibilitatile existente de a furniza informatii este lasata in seama fiecarui stat membru, care are latitudinea de a-si stabili propriul sistem, de a stabili mijloacele adecvate si eficiente pentru asigurarea accesului la informatii.


Mijloacele de obtinere a informatiilor pot include o serie de modalitati, ca de pilda controlul registrelor, prevederea de raspunsuri in scris sau verbale, furnizarea de copii ale documentelor etc, iar in cazul de fata raportat la precizarea reclamantului din cel de-al doilea ciclu procesual, in realitate acesta nu solicita comunicarea documentelor, ci punerea la dispozitia sa a documentelor respective spre consultare, fara a solicita xerocopii, acesta urmand sa constate ulterior daca este cazul si sa procedeze ulterior in conditiile legii, iar in sedinta publica din 7 februarie 2012 s-a luat o precizare in acest sens, asa cum rezulta din practicaua incheierii interlocutorii intocmita cu acea ocazie conform dispozitiilor art.147 si urmatoarele c.pr.civ.


Un astfel de mijloc de obtinere a informatiilor publice este prevazut in mod expres de dispozitiile art.11 alin.2 din Legea nr.544/2001, care vizeaza cazul persoanelor ce efectueaza studii si cercetari in folos propriu sau interes de serviciu, situatie in care acestia, "au acces la fondul documentaristic al autoritatii sau institutiei publice, pe baza solicitarii persoanelor, in conditiile legii".


In consecinta, paratii aveau obligatia sa-i dea un raspuns concret la cererea inregistrata la sediul Primariei comunei P, iar in raport de actele solicitate care au caracter public exista posibilitatea punerii la dispozitie a acestora, fara a se pune in discutie calitatea reclamantului, intrucat dispozitiile mentionate anterior reglementeaza liberul acces la informatiile de interes public detinute de o institutie publica.


Din intampinarea formulata de Primarul comunei P rezulta ca i se refuza reclamantului dreptul de a consulta informatiile solicitate si a actelor respective, pe motiv ca reclamantul are calitatea de consilier local si in virtutea acestei calitati poate sa ia cunostinta oricand de aceste informatii de interes public, insa cererea inregistrata este o cerere solicitata in conditiile legii nr.544/2001, iar conform acestei reglementari nu are relevanta calitatea solicitantului, fie el si consilier local.


Ca atare, cererea de fata este intemeiata, incadrandu-se in conditiile prevazute de art.22 din lege: ``In cazul in care o persoana se considera vatamata in drepturile sale, prevazute in prezenta lege, aceasta poate face plangere la sectia de contencios administrativ a tribunalului in a carei raza teritoriala domiciliaza sau in a carei raza teritoriala se afla sediul autoritatii ori al institutiei publice. Plangerea se face in termen de 30 de zile de la data expirarii termenului prevazut la art. 7.``


Autoritatile publice nu pot refuza rezolvarea unei cereri referitoare la informatii de interes public, iar motivele invocate de parati in intampinare nu au un caracter justificat, deoarece legiuitorul a prevazut ca orice persoana are acces liber la informatiile de interes public, exceptate fiind doar informatiile clasificate si care nu au un caracter public.


Cele solicitate de reclamant nu au fost apreciate ca fiind excedentare informatiilor de interes public, astfel ca tribunalul urmeaza sa admita actiunea de fata in conditiile legii nr.544/2001 si sa oblige paratele sa permita accesul la consultarea documentelor contabile aflate in evidenta contabila a Primariei comunei P, pentru perioada ianuarie 2010-septembrie 2010, in ceea ce priveste cheltuielile materiale efectuate cu cele zece institutii de invatamant finantate de aceasta, in conditiile art.22 alin.2: ``Instanta poate obliga autoritatea sau institutia publica sa furnizeze informatiile de interes public solicitate si sa plateasca daune morale si/sau patrimoniale.``


De altfel in art.12 din lege s-a prevazut in mod expres si limitativ care sunt informatiile exceptate de la accesul liber al cetatenilor: informatiile din domeniul aparerii nationale, sigurantei si ordinii publice, daca fac parte din categoriile informatiilor clasificate, potrivit legii; informatiile privind deliberarile autoritatilor, precum si cele care privesc interesele economice si politice ale Romaniei, daca fac parte din categoria informatiilor clasificate, potrivit legii; informatiile privind activitatile comerciale sau financiare, daca publicitatea acestora aduce atingere principiului concurentei loiale, potrivit legii; informatiile privind activitatile comerciale sau financiare, daca publicitatea acestora aduce atingere dreptului de proprietate intelectuala ori industriala, precum si principiului concurentei loiale, potrivit legii; informatiile cu privire la datele personale, potrivit legii; informatiile privind procedura in timpul anchetei penale sau disciplinare, daca se pericliteaza rezultatul anchetei, se dezvaluie surse confidentiale ori se pun in pericol viata, integritatea corporala, sanatatea unei persoane in urma anchetei efectuate sau in curs de desfasurare; informatiile privind procedurile judiciare, daca publicitatea acestora aduce atingere asigurarii unui proces echitabil ori interesului legitim al oricareia dintre partile implicate in proces si informatiile a caror publicare prejudiciaza masurile de protectie a tinerilor.


In ceea ce priveste capatul de cerere privind despagubirile, privind obligarea paratelor la plata daunelor morale in cuantum de 200 lei pe zi intarziere, conform art.22 din Lg.nr.544/2001, precum si potrivit dispozitiilor art.1169 Cod civil, reclamantul avea sarcina probei conform principiului de drept actori incubit onus probandi, in sensul ca potrivit regulilor din dreptul comun acesta are obligatia de a face dovada existentei prejudiciului solicitat, a caracterului ilicit al faptei savarsite, a vinovatiei paratilor, precum si a raportului de cauzalitate dintre prejudiciul respectiv si faptele savarsite de parati, astfel ca tribunalul va respinge acest capat de cerere ca fiind nedovedit.


Prejudiciul nepatrimonial denumit generic dauna morala consta in atingerea valorilor care definesc personalitatea umana, cinstea, demnitatea, onoarea, prestigiul profesional, precum si consecintele negative suferite de reclamant pe plan psihic, instanta putand aprecia in raport de acestea importanta valorilor morale lezate si intensitatea cu care au fost receptate consecintele vatamarii in plan social de catre reclamant. Daunele morale sunt acordate pentru a repara atingerea adusa personalitatii umane, demnitatii, onoarei sau altor valori asemanatoare.


Totodata, in cauza de fata se constata ca reclamantul nu a invocat si nu a dovedit in concret existenta unor daune morale, parata raspunzand initial in termenul prevazut de lege, avand in vedere si atitudinea imprecisa a reclamantului cu privire la obiectul cererii de chemare in judecata, cat si cu privire la confundarea autoritatile publice care detineau aceste informatii de interes public, tribunalul apreciaza ca nu se justifica acordarea unor daune morale, intrucat nu se constata ca s-ar fi adus atingere valorilor care definesc personalitatea umana, cinstea, demnitatea, onoarea, prestigiul profesional, sau s-ar fi produs consecinte negative in persoana reclamantului pe plan psihic.


De altfel, modalitatea in care este formulat acest capat de cerere, nefiind motivat in fapt, decat in drept si care sunt solicitate de catre reclamant ca un capat de cerere ce vizeaza in realitate prejudiciul reglementat de dispozitiile art.24 din legea contenciosului administrativ privind procedura de executare a hotararilor pronuntate de instanta de contencios administrativ si nu de dispozitiile art.22 din legea nr.544/2001, intrucat cadrul procesual de fata este reglementat de acest act normativ.


Avand in vedere toate aceste considerente, precum si dispozitiile legii nr.544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public;


PENTRU ACESTE MOTIVE,


IN NUMELE LEGII


HOTARASTE


Admite in parte cererea reclamantului E.C. impotriva paratilor Primaria comunei P si Primarul comunei P, cu sediul in comuna P, judetul Gorj, cu precizarea ulterioara.


Obliga paratii Primaria comunei P si Primarul comunei P sa permita reclamantului sa consulte documentele contabile aflate in contabilitatea Primariei comunei P pentru perioada ianuarie 2010-septembrie 2010, in ceea ce priveste cheltuielile materiale efectuate cu cele zece institutii de invatamant finantate de aceasta.


Respinge capatul de cerere privind despagubirile morale si cheltuielile de judecata .


Admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratelor Primaria comunei P si Primarul comunei P si respinge capatul de cerere privind explicatiile si punerea la dispozitie a documentelor justificative aflate si inregistrate la cele zece institutii de invatamant fata de acestia.


Hotarare definitiva.


Cu recurs in termen de 15 zile de la comunicare .


Pronuntata in sedinta publica din 14.02.2012, la Tribunalul Gorj.



Pronuntata de: Tribunalul Gorj, Sectia C.A.F., Sentinta civila nr. 558 din 14.02.2012


Citeşte mai multe despre:    Tribunalul Gorj    Legea 554/2001    Dreptul la informatii de interes public    Legea 554/2004    Exceptia lipsei calitatii procesuale pasive    Legea 215/2001



Comentează: Comunicarea informatiilor de interes public
Alte Speţe

Decizia ICCJ nr. 1/2017, privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre profesionisti si consumatori. Credite in Franci elvetieni. Informare privind riscul ratei de schimb valutar
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Obligarea angajatorului la plata orelor suplimentare si a concediului de odihna neefectuat de catre salariat
Pronuntaţă de: Tribunalul Gorj, Sectia conflicte de munca si asigurari sociale, Sentinta nr 1224/2016 din 30.05.2016

Neincheierea contractului individual de munca. Plata daunelor morale catre salariat
Pronuntaţă de: Judecatoria Targu-Jiu, Sectia Civila, Sentinta nr. 5074 din 16.06.2016

Sanctionarea abuziva a salariatului pentru fapte ce nu tin de atributiile de serviciu
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Targu-Jiu, Decizia nr. 3086 din 09.06.2016

Savarsirea de catre angajator a unei fapte prin care se aduce atingere valorilor personale nepatrimoniale ale salariatului
Pronuntaţă de: Tribunalul Gorj, Sectia conflicte de munca si asigurari sociale, Sentinta nr. 1158 din 19.05.2016

Modificarea temporara a postului salariatului. Decizie temeinica si legala
Pronuntaţă de: Tribunalul Gorj, Sectia Conflicte de munca si asigurari sociale, Sentinta nr. 1372/2016 din 04.07.2016

Plata contravalorii tichetelor de masa catre salariati
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Craiova, Sectia I Civila, Decizia nr. 3418 din 29.06.2016

Compensarea in bani a orelor suplimentare. Cumul cu indemnizatie de conducere
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Craiova, Sectia I Civila, Decizie nr. 3371/2016 din 28.05.2016

Concediere colectiva. Restructurarea si reorganizarea activitatii economice a societatii
Pronuntaţă de: Curtea de apel Craiova, Sectia I Civila, Decizia nr. 3391 din data de 28.06.2016

Acordarea drepturilor salariale cuvenite de catre instanta de judecata
Pronuntaţă de: Tribunalul Gorj, Sectia conflicte de munca si asigurari sociale, Sentinta nr. 1297/2016 din data de 16.06.2016