Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Proprietate Intelectuala » Actiune in constatarea dreptului de autor

Actiune in constatarea dreptului de autor

  Publicat: 11 Mar 2013       2937 citiri        Secţiunea: Proprietate Intelectuala  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Prin cererea inregistrata sub numarul 11914/3/25.03.2008, petentul-reclamant T. T. a solicitat pronuntarea, in conditiile art. 331 C.pr.civ., a unei hotarari judecatoresti prin care sa se rezolve urmatoarele cereri:

Participant la savarsirea unei infractiuni,
Document eliberat de catre o autoritate prin care se atesta legalitatea efectuarii unei activitati
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Calitate a unui act juridic sau a unui drept subiectiv, de a produce efecte intre partile raportului juridic si de a impune respectarea lui si de catre alte persoane.
1. Document prin care se face o instiintare (publica) cu caracter oficial.
Participant la savarsirea unei infractiuni,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Dovada pe care o poate face cel chemat sa raspunda pentru insulta sau calomnie, in scopul de a stabili adevarul afirmatiei sau imputarii facute si a inlatura astfel caracterul penal al faptei.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Partea finala a hotararii pronuntata de catre un organ de jurisdictie,care cuprinde solutia data cauzei.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act adoptat de organele de stat,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reguli privind rezolvarea de catre instantele judecatoresti a unor cereri care nu implica stabilirea
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reguli privind rezolvarea de catre instantele judecatoresti a unor cereri care nu implica stabilirea
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Reguli privind rezolvarea de catre instantele judecatoresti a unor cereri care nu implica stabilirea
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act procesual prin care reclamantul pune in miscare actiunea civila, sesizand instanta judecatoreasca cu rezolvarea acesteia.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Reguli privind rezolvarea de catre instantele judecatoresti a unor cereri care nu implica stabilirea
Reguli privind rezolvarea de catre instantele judecatoresti a unor cereri care nu implica stabilirea
Act prin care un organ de jurisdictie se recunoaste competent sa rezolve cererea ce i-a fost adresata
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Principiu de baza al procesului penal, prevazut in cap. I, t. I, C. porc. pen., partea generala, consta in prerogativele
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
Reguli privind rezolvarea de catre instantele judecatoresti a unor cereri care nu implica stabilirea
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Reprezinta ansamblul de competente profesionale care permit unei persoane sa desfasoare activitati specifice unei ocupatii sau profesii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Convingere intima a unei persoane ca ceea ce face este bine,
Reguli privind rezolvarea de catre instantele judecatoresti a unor cereri care nu implica stabilirea
In ceea ce-i priveste pe toti; fara exceptie.
Act prin care un organ de jurisdictie se recunoaste competent sa rezolve cererea ce i-a fost adresata
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Calitate a unui act juridic sau a unui drept subiectiv, de a produce efecte intre partile raportului juridic si de a impune respectarea lui si de catre alte persoane.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Criteriile de convergenta (cunoscute drept criteriile de la Maastricht) permit statelor membre ale Uniunii Europene sa intre in a treia etapa a Uniunii Economice si Monetare Europene (UME), etapa in care pot adopta moneda euro.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Document politic de referinta aprobat de catre Consiliul Informal al Ministrilor responsabili cu amenajarea teritoriului din UE, la Potsdam in 1999.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Termen referitor la hotararea data in cursul judecatii,
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Incetarea investirii unui organ de urmarire penala
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Incetarea investirii unui organ de urmarire penala sau instantei de judecata cu solutionarea unei pricini, in temeiul propriei hotarari
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Din punct de vedere contabil, conceptul de dezinvestire se concretizeaza in cesiunea de imobilizari ce antreneaza crearea de lichiditati.
Reguli privind rezolvarea de catre instantele judecatoresti a unor cereri care nu implica stabilirea
Principiu juridic potrivit caruia hotararile judecatoresti definitive capata autoritate (putere) de lucru
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Participant la savarsirea unei infractiuni,

constatarea dreptului de autor (conform art. 111 C.pr.civ.) in favoarea petentului, pentru lucrarea stiintifica/tehnica, in faza de proiect, piese desenate, descriere/rezumat, faza initiala, cu denumirea ``inima de incriucisare din P. turnat monobloc- cu sine aripi suprainaltatesi cu sine cozi incluse, inclinate 1:20, pentru macazuri de cale ferata normala, din sina (S)49``; in subsidiar constatarea raportului juridic nepatrimonial rezultat prin aducerea la cunostinta publica a lucrarii mentionate, cu scopul de a produce efecte juridice; constatarea situatiei de fapt (art. 169, 235, 237 C.pr.civ.) rezultata din conceperea si executarea documentatiei tehnice descrise anterior si din intentia de promovare a acesteia sub numele de autor ``inginer T.``; sa se elibereze o autorizatie judecatoreasca pentru exercitarea, in baza drepturilor de autor, a promovarii proiectului si documentatiei tehnice mentionate anterior si sub numele de autor ``inginer T.``, toate acestea cu opozabilitate erga omnes; in cazul neadmiterii, incheierea sa cuprinda un aviz facultativ pentru solutionarea corespunzatoare a celor cerute, din perspectiva rolului activ al judecatorului.

A precizat petentul ca este autor al documentatiei tehnice in cauza , iar in cazul unei asemanari cu vreun alt produs similar existent pe plan international, aceasta sa fie considerata intamplatoare sau datorata unor conditii tehnice impuse ca forma sau dimensiuni.

De asemenea a aratat ca, pana in prezent, documentatia in cauza nu a fost expusa public si nu a fost adusa la cunostinta decat catre P..

A mai solicitat petentul sa fie citati in cauza, in calitate de intimati, Oficiul Roman pentru Drepturi de Autor si Asociatia de T. Romana.

Prin cererea depusa la dat de 16.04.2008, petentul a solicitat instantei ca prin hotararea ce o va pronunta: sa constate si raportul juridic prin care acesta a solicitat paratei B. eliberarea unui exemplar dupa STAS 4023-84 pentru a se dovedi respectarea drepturilor de autor de catre petent; sa dispuna obligarea paratilor sa emita un avoz in legatura cu faptul ca documentatia stiintifica ce face obiectul cauzei nu reprezinta o opera derivata, in sensul Legii 8/1996.

In drept, s-au invocat prevederile art. 331-339 C.pr.civ.

Prin incheierea pronuntata la data de 21.05.2008, a fost respinsa cererea petentului, ca inadmisibila.

Pentru a dispune astfel, instanta a retinut in esenta ca, fata de scopul urmarit de catre petent prin formularea cererii pendinte, rezulta in mod evident ca acesta solicita in realitate constatarea existentei unui drept de autor si, pe cale de consecinta sa se stabileasca noutatea proiectului realizat si inexistenta unui alt drept de autor si, prin urmare, stabilirea unui drept potrivnic fata de B..

S-a mai retinut ca parata B. a contestat atat noutatea cat si originalitatea proiectului realizat de catre petent, sustinand totodata ca proiectul petentului incalca drepturile de autor ale acestei parate.

Astfel, a apreciat instanta ca cererea petentului are un evident caracter contencios, atat prin continutul ei cat si prin obiectiile ridicate de persoanele citate la solicitarea petentului, fiind incidente prevederile art. 335 C.pr.civ.

De asemenea s-a constatat ca nu este nevoie de mijlocirea instantei si nici de o autorizare judecatoreasca pentru ca dreptul de autor apare din momentul realizarii operei, conform art. 1 din legea 8/1996, iar calitatea de autor al operei poate fi dovedita cu orice mijloc de proba . In situatia in care un astfel de drept al petentului asupra proiectului in litigiu nu este recunoscut, in mod evident cererea are un caracter contencios.

La data de 09.07.2008 a fost inregistrata, in acelasi dosar, cererea petentului prin care a solicitat instantei sa reevalueze situatia procesuala - conform prevederilor art. 337 C.pr.civ. - si, dupa caz, sa dispuna indreptarea, completarea, motivarea si lamurirea incheierii pronuntate la data de 21.05.2008.

De asemenea s-a solicitat instantei sa se pronunte si referitor la posibilitatea continuarii judecatii in vederea depunerii si de concluzii pe fond, in situatia in care se aduc argumente noi de sustinere a naturii necontencioase a cererii, solicitare fundamentata pe prevederile art. 337 C.pr.civ. (norma potrivit careia astfel de incheieri nu au autoritate de lucri judecat).

In subsidiar, a solicitat petentul ca instanta sa dispuna: indreptarea cu privire la calitatea partilor invitate in cauza, asa cum a fost formulata initial, respectiv ``intimati`` in loc de ``parati``; indreptarea sau, dupa caz, completarea in dispozitivul hotararii din ``in contradictoriu cu paratii`` in ``cu solicitarea participarii intimatilor`` sau, in subsidiar, in aceea de ``intimati`` in loc de ``parati``.

A mai solicitat petentul completarea incheierii din data de 21.05.2008 cu : numele reprezentantului legal al B.; denumirea completa a proiectului; cu mentiunea ca se face indreptare de eroare, de catre reclamant, in sensul ca se inlocuieste ``expusa in public`` cu ``trimisa catre P.``, inainte de primul termen; in loc de ``produse`` - la alin. 16 - ``produse cu scop experimental``; la pag. 2 alin. 6, in completare, dupa reclamant ``corespondenta trimisa catre B. pe data de 25 iunie 2007 (data postei, cu cca. 10 luni inainte de primul termen din data de 23.04.2008``; la alin. 21 in loc de ``s-a solicitat obligarea paratilor`` ``s-a solicitat intimatilor``; sa se motiveze detaliat alineatele 27, 28 si 29 cu referire la toate obiectiile ridicate de B. in privinta elementelor de noutate si originalitate a proiectului realizat de petent; se solicita ``motivarea din perspectiva necontencioasa , in care reclamantul cere controlul judiciar al celor descrise, luandu-se in calcul si parerea sau Obiectiile B. si P., iar nu din perspectiva unei cereri imperative a reclamantului; sa fie facuta mentiune ``noutate relativa`` si nu de ``noutate``, cum rezulta din rezumatul de descriere a desenelor de studiu; la alin. 36 sa se motiveze cu ce anume a contestat B. noutatea si originalitatea proiectului si cu ce anule incalca drepturile de autor ale acesteia; la alin. 37 motivele de drept pentru care nu s-ar fi putut cere concluzii pe fond, in conditiile in care s-au depus intampinari si note scrise de catre parti; la alin. 1 din pag. 4 se solicita completarea si motivarea din perspectiva necesitatii mijlocirii instantei pentru stabilirea limitelor exercitarii drepturilor reclamantului, avand in vedere obiectiile partilor; la alin. 2 pag. 4 in loc de ``litigiu``, ``cauza``; la alin. 3 pag. 4 in loc de ``a fost completata``, ``a fost formulata si completata iar in loc de ``parate``; ``intimate``; in dispozitiv ``formulata si completata`` in loc de ``completata`` si ``cu participarea intimatilor`` in loc de ``in contradictoriu cu paratii``.

A mai solicitat petentul ca instanta sa se pronunte si cu privire la faptul ca el cere: constatarea pozitiva a dreptului de autor, opozabil tuturor si nu catre B., si nu constatarea inexistentei dreptului de autor al B. asupra proiectului in cauza, ce s-ar fi facut printr-o constatare negativa.

A solicitat petentul motivarea si in sensul ca, insusi faptul ca a mentionat ca urmareste intarirea capacitatii de administrare a celor 2 intimate, constituie o dovada in sensul ca a considerat prezenta acestora - din perspectiva autoritatii pe care o reprezinta - in calitate procesuala activa speciala/extraordinara, iar nu ca avand calitate procesuala pasiva cum a apreciat in mod gresit instanta. De la inceput s-au aratat elementele necesare sustinerii cauzei din perspectiva nelitigioasa fata de cele 2 intimate.

Totodata a solicitat petentul completarea si motivarea in sensul ca declara cu buna credinta, prezumata in dreptul civil, faptul ca proiectul/documentatia nu a fost expusa in public, in sensul art. 15 alin. 1 din Legea 8/1996, pastrandu-se astfel limitele art. 33, 34 si 35 din acelasi act normativ; completarea si motivarea in sensul ca a insistat de la inceput in abordarea in viziune neconflictuala, de catre toate partile, prin neaplicarea art. 335C.pr.civ. cat si cu faptul ca petentul intelege ca, inainte de promovarea publica a unui proiect sau documentatii stiintifice, sa ceara acordul autoritatilor competente si, in cele din urma, autorizarea unei instante de judecata in scopul conformarii cat mai bune cu incadrarea in legislatie drepturilor de autor.

Prin incheierea pronuntata la data de 05.11.2008, a fost respinsa cererea astfel formulata, ca neintemeiata.

Pentru a dispune astfel, instanta a retinut in esenta ca:

Prin incheierea din data de 21.05.2008 s-a constatat caracterul inadmisibil al cererii formulate de catre reclamantu-petent T. T., apreciindu-se ca aceasta are un caracter contencios, iar instanta care a pronuntat respectiva hotarare nu este in masura sa revina asupra incheierii pronuntate spre a putea analiza caracterul necontencios al cererii si , eventual, sa constate posibilitatea continuarii judecatii pe fondul cauzei. O astfel de masura ar putea fi eventual dispusa de instanta de recurs.

Referitor la solicitarea de indreptare a erorilor materiale cu privire la calitatea partilor, in sensul de a fi denumite intimate in loc de parate, instanta a apreciat-o neintemeiata in considerarea faptului ca dispozitiile legale care reglementeaza procedura necontencioasa nu stabilesc faptul ca, in astfel de cauze, partile ar avea denumirea de reclamanti si intimati. Fiind sesizata cu o cerere de chemare in judecata, prima instanta a mentionat calitatea partilor de reclamanti si parati, solicitarea reclamantului de a se trece calitatea de intimati neavand nicio relevanta juridica sub aspectul calificarii cererii formulate ca fiind una necontencioasa.

In privinta celorlalte solicitari de modificare a unor cuvinte sau expresii, a apreciat instanta ca nu se supun prevederilor art. 281 C.pr.civ, care determina sfera de aplicare a procedurii de indreptare a erorilor materiale. Cererea de inlocuire a unor cuvinte sau expresii din cuprinsul incheierii nu poate fi calificata ca si cerere de indreptare a erorilor materiale, instanta - in cadrul motivarii in fapt si in drept a solutiei pronuntate - folosind cuvintele si expresiile considerate adecvate din punct de vedere juridic.

Referitor la cererea de completare si precizare a unor motive de fapt si de drept, s-a retinut ca nu este intemeiata pentru ca reclamantul nu a solicitat, conform prevederilor art. 281 ind. 1 C.pr.civ., lamuriri cu privire la intelesul, intinderea sau aplicarea dispozitivului hotararii sau, conform art. 281 ind. 2 C.pr.civ., completarea hotararii. Pentru ca incheierea care s-a pronuntat are un caracter interlocutoriu, ea leaga instanta, astfel ca aceasta nu mai poate reveni asupra celor hotarate si, implicit, asupra motivelor de fapt si de drept care au format convingerea instantei si pentru care a fost inlaturata cererea reclamantului.

La data de 06.01.2009, reclamantul-petent T. T. a declarat apel impotriva incheierilor pronuntate de T r i b u n a l u l B u c u r e s t i la data de 21.05.2008 si 05.11.2008.

In motivare se arata in esenta ca:

Prima instanta a gresit, dand forma contencioasa unei cereri care a fost sustinuta de catre reclamant ca una necontencioasa. Si terminologia utilizata este una specifica procedurii contencioase.

Solicita apelantul ca si calea de atac pendinte sa fie solutionata in procedura necontencioasa, conform cu prevederile art. 331 si urm. C. pr.civ.

Cu privire la natura caii de atac, se arata ca aceasta este apelul pentru ca - potrivit cu art. 336 alin. 1 C.pr.civ.- recursul poate fi exercitat numai in situati in care se pronunta o incheiere de admitere a cererii necontencioase, norma speciala mentionata fiind una de stricta interpretare.

Sustine apelantul ca, in prima instanta, cererea a fost judecata excedand cadrului al unei proceduri necontencioase (care este derogatorie de la dreptul comun).

Prima instanta a facut in mod repetat referire la un ``litigiu`` existent intre parti, desi reclamantul a facut repetate specificari in sensul ca prezenta actiune este sustinuta in afara unui litigiu, conform prevederilor art. 331 si urm. C.pr.civ.

Se mai arata ca prima instanta a respins solicitarea reclamantului in sensul indreptarii cu scopul de a sublinia caracterul necontencios al actiunii, si nu a dorit sa mentioneze numele reprezentantului procesual al B. in incheierile din data de 21.05.2008 si 05.11.2008, conform prevederilor art. 261 pct. 2 C.pr.civ.

P. apelantul ca nu este posibil ca procedura necontencioasa sa fie finalizata prin incheiere interlocutorie pentru ca aceasta procedura are caracter special, potrivit art. 337 C.pr.civ. incheierile pronuntate neavand putere de lucru judecat. Astfel, in afara incheierilor de tipul celei prevazute in art. 336 alin. 1 C.pr.civ, sunt doar cele preparatorii, iar nu si cele interlocutorii.

In doctrina juridica, cererea introductiva din procedura necontencioasa este calificata drept o petitie adresata organelor judiciare, iar nu o cerere de chemare in judecata in baza careia sa se deduca judecatii un litigiu intre parti. Pentru ca procedura necontencioasa cunoaste o slaba reglementare in C o d u l d e procedura civila, sustine apelantul ca este nevoit sa apeleze la doctrina si la principii din teoria generala a dreptului.

Astfel, un principiu aplicabil in procedura necontencioasa este acela potrivit caruia ``unde legea nu distinge, nici interpretarea nu trebuie sa distinga``, in raport de acesta si de prevederile art. 331 C.pr.civ. putand fi utilizata aceasta procedura pentru constatarea unor situatii de fapt, autorizari de acte juridice, pentru care nu exista reglementari legale exprese.

In cazul actiunii pendinte s-a solicitat autorizarea expunerii publice a unei documentatii tehnice, in scopul de a nu fi incalcate drepturi de autor, situatie in care instiintarea B. si P., conform art. 333 C.pr.civ., nu ar parea nepotrivita.

Vointa exprimata de catre petentul-reclamant prin cererea de investire a instantei ar fi trebuit sa fie avuta in vedere in toate aspectele evaluarii cauzei. J. intr-o cauza a unei entitati nu este de natura a-i crea vreun prejudiciu, cel putin atata vreme cat legea permite oricarei persoane sa intervina sau sa declare recurs intr-o procedura speciala in care nu a fost invitat.

Prin incunostiintarea B. si P., potrivit art. 333, nu s-a realizat citarea intr-un proces privind drepturile de autor.

Se imputa primei instante faptul ca a staruit ``ex oficio`` prin aceea ca nu a dat posibilitatea reclamantului sa ia cunostinta de pozitia intimatei B. - atat prin necomunicarea intampinarii si documentatiei depuse de aceasta , cat si prin aceea ca nu a dorit sa cuprinda in partea expozitiva a incheierii niciun aspect din care reclamantul sa ia cunostinta. Prin aceasta, nu s-a permis reclamantului sa formuleze contraargumente in sensul evaluarii din perspective necontencioasa.

Sustine apelantul ca, din punctul de vedere al actului juridic de dreptul proprietatii intelectuale, nu se poate retine o incalcare a unor drepturi de autor in contextul in care nu se aduce un prejudiciu altei persoane; prin neaducerea la cunostinta publica a unei documentatii stiintifice nu poate fi vorba de o incalcare a unui drept de autor. Or, instanta a retinut un fapt inexistent.

Solicita apelantul ca evaluarea cauzei sa se faca si din perspectiva principiului general de drept ``in dubio pro reo``, in favoarea acestuia, in legatura cu orice aspect de incertitudine. Apelantul a fost incriminat de prima instanta de aspecte pe care nu le-a cerut, in contextul in care nu i-a fost acordat dreptul la aparare si la concluzii pe fond .

Documentatia stiintifica propusa, in speta, de catre reclamantul-apelant reprezinta de fapt un posibil proiect realizat in conformitate cu cerintele unui standard, iar nu in concurenta cu acesta. Pentru clarificarea acestor aspecte, propune apelantul ca - in urma rejudecarii prin procedura necontencioasa - sa se ofere posibilitatea de a propune B. valorificarea temei de proiect tot prin activitatea de standardizare.

Este criticata hotararea primei instante si in sensul ca nu a fost acceptata cererea de indreptare a erorilor cu privire la considerentele incheierii din data de 21.05.2008. prin respingerea acestei solicitari, instanta a insistat - in sustinerea apelantului - in expunerea actiunii ca una contencioasa, si in dispozitivul hotararii fiind subliniat aspectul litigios dintre parti.

Pentru situatia in care calea de atac va fi calificata drept recurs, solicita apelantul sa fie avute in vedere prevederile art. 304 pct. 7, 8 si 9 si art. 304 ind. 1 C.pr.civ.

Cerere legal timbrata.

In sedinta din data de 05.03.2009, Curtea a pus in discutie calificarea caii de atac exercitate impotriva celor doua incheieri pronuntate in procedura necontencioasa, hotarand (potrivit considerentelor expuse in practicaua prezentei decizii) ca este recurs calea de atac astfel formulata.

Intimata P. a formulat intampinare, prin aceasta aratand ca nu justifica legitimarea procesual pasiva in cauza pentru ca, potrivit legislatiei in vigoare, nu este necesara indeplinirea vreunei activitati administrative pentru a avea calitate de autor al unei opere. Astfel fiind, citarea P. intr-un proces privind dreptul de autor si drepturile conexe nu se impune.

Curtea apreciaza ca apararile astfel formulate prin intampinare de catre P. au natura unor aparari de fond, care tind a releva netemeinicia cererii reclamantului, iar nu unele care sa sustina lipsa legitimarii procesual pasive a acestei parti - in contextul procedurii gratioase in care se analizeaza respectiva cerere - situatie fata de care nu vor fi analizate in contextul unei exceptii (fiind gresit intitulate ca atare) supuse exigentelor art. 137 alin. 1 C.pr.civ.

Analizand recursul in raport de actele si lucrarile dosarului, de criticile formulate si de exigentele art. 304 ind. 1 C.pr.civ., Curtea constata caracterul nefondat al acestuia.

Considerentele avute in vedere sunt urmatoarele:
Cererea prin care petentul-reclamant a sesizat prima instanta a fost analizata, cu respectarea principiului disponibilitatii consacrat prin art. 129 alin. ultim C.pr.civ., corespunzator procedurii necontencioase reclamate de autorul demersului judiciar.

Solutia de respingere, ca inadmisibila, a cererii astfel formulate a fost consecinta a constatarii faptului ca respectiva cerere/petitie avea ca finalitate stabilirea unor drepturi potrivnice cel putin fata de cele doua institutii in privinta carora s-a solicitat citarea in cadrul procedurii declansate in acest mod.

Continutul concret al cererii de sesizare a instantei a fost cel care a determinat o astfel de calificare, aceasta calificare impunandu-se a fi facuta din perspectiva prevederilor art. 84 raportat la art. 129 alin. ultim C.pr.civ., norme potrivit carora ``cererea de chemare in judecata a€¦ este valabila chiar daca poarta o denumire gresita`` si ``in toate cazurile, judecatorii hotarasc numai asupra obiectului cererii deduse judecatii``.

Altfel spus, instanta investita printr-o astfel de cerere era tinuta sa ii dea calificarea juridica ce corespunde obiectului ce reiese din continutului ei concret, nefiind relevanta sub acest aspect calificarea pe care o sustine partea care a sesizat instanta.

Persoanele care adreseaza cereri instantelor de judecata au, pe langa drepturile recunoscute prin normele procedurale, si obligatia (prevazuta prin art. 129 alin. 1 teza finala cu referire la art. 723 alin. 1 C.pr.civ.) de a exercita drepturile procedurale cu buna credinta si potrivit scopului in vederea caruia au fost recunoscute de lege, asa incat ele nu se pot sustrage procedurii contencioase pe care o impune solutionare cererii formulate, spre a obtine printr-o procedura necontencioasa stabilirea unor drepturi pe care ar urma sa valorifice ca opozabile erga omnes - asa cum in speta se arata in mod expres prin cererea de investire a primei instante .

Tot din cererea introductiva reiese fara echivoc faptul ca reclamantul-petent a solicitat instantei sa constate existenta unui ``raport juridic - ca raport juridic nepatrimonial, rezultat din aducerea la cunostinta publica a lucrarii mentionate - cu scopul de a produce efecte juridice`` cat si ``constatarea situatiei de fapt - art. 1691, 235(1), 237 C.pr.civ.- rezultata din conceperea si executarea documentatiei tehnice mentionate a€¦ si sub numele de autor inginer T. - toate acestea cu opozabilitate erga omnes``, solicitari care se circumscriu in mod evident finalitatii de constatare a unui drept de autor in favoarea acestuia asupra documentatiei tehnice la care face referire.

Atare solicitari se circumscriu domeniului de aplicare a art. 111 C.pr.civ. conform caruia ``partea care are interes poate sa faca cerere pentru constatarea existentei sau neexistentei unui drept``.

Cum aceasta norma procedurala este specifica procedurii contencioase, iar cererea recurentului-petent se circumscrie exigentelor ei, apare ca evident ca aceasta nu putea fi solutionata intr-o procedura gratioasa (necontencioasa), potrivit cu exigentele art. 335 C.pr.civ.

In concluzie, Curtea constata ca natura contencioasa a cererii formulate de catre recurentul-reclamant a fost corect stabilita de prima instanta, prin raportare la continutul ei, neputand fi primita critica potrivit careia instanta ar fi convertit respectiva cerere dintr-una necontencioasa intr-una avand caracter contencios. Simpla solicitare a recurentului petent de a-i fi analizata cererea in cadrul procedurii necontencioase, ori insistenta acestuia in a afirma caracterul necontencios al cererii nu sunt relevante in stabilirea naturii juridice a demersului judiciar initiat, instanta fiind tinuta - prin dispozitiile art. 84 coroborat cu art. 129 alin. 1 si 6 C.pr.civ - a da calificarea care se impune in functie de obiectul concret al cererii.

Cum cererea recurentului a fost respinsa, ca fiind inadmisibila in contextul procedurii necontencioase pentru ca are o natura contencioasa, criticile prin care recurentul sustine ca judecata in fata primei instante s-ar fi facut cu depasirea cadrului procesual al procedurii (speciale) necontencioase cat si cele prin care se face vorbire de aspectele de fond sunt in mod vadit nefondate, prima instanta cercetand cererea astfel formulata corespunzator criteriilor specifice procedurii necontencioase si concluzionand (in mod corect, potrivit considerentelor expuse) ca se impune un fine de neprimire pentru neindeplinirea respectivelor criterii .

Utilizarea de catre prima instanta, a unor termeni/expresii specifice procedurii contencioase, precum ``litigiu``, ``in contradictoriu`` sau ``parati`` nu numai ca nu sunt de natura a produce consecinte asupra determinarii naturii procedurii derulate, dar - fata de calificarea dedusa din continutul cererii de sesizare a instantei - nu pot fi considerate incompatibile cu rationamentul expus in considerentele hotararii recurate.

Aspectele legate de lipsa unor mentiuni, in incheierea de sedinta, referitoare la numele reprezentantului B. nu sunt unele de natura a afecta legalitatea incheierii atacate in conditiile in care acesta nu a facut acte de dispozitie in proces, care sa fi necesitat un mandat special in ale carui limite sa fi fost necesar a fi indeplinite respectivele acte de dispozitie.

Astfel, in conditiile in care normele procedurale nu stabilesc o sanctiune pentru lipsa unor mentiuni precum cele pretinse de catre recurent, iar acesta nu releva vreo vatamare suferita prin lipsa acestor mentiuni, nu se poate retine nelegalitatea hotararilor recurate dintr-o atare perspectiva .

In privinta incheierii pronuntate la data de 21.05.2008 - prin care s-a respins ca inadmisibila cererea formulata de catre recurentul-petent pe calea procedurii necontencioase - Curtea constata ca in mod gresit a retinut prima instanta - prin cea de-a doua incheiere atacata - ca ar fi una cu caracter interlocutoriu. Respective incheiere constituie chiar hotararea judecatoreasca prin care s-a solutionat cererea cu care instanta era investita, si a avut ca efect chiar desesizarea instantei.

Corespunzator acestui efect de desesizare si de prevederile art. 258 alin. 3 coroborat cu art. 338 alin. 1 C.pr.civ., odata pronuntata incheierea din data de 21.05.2008, judecatorul cauzei nu mai era indreptatit sa reaprecieze asupra cererii recurentului si/sau sa revina asupra parerii sale, oricare ar fi fost precizarile suplimentare aduse de catre petentul reclamant prin cererea depusa la data de 09.07.2008 (in continutul acesteia fiind formulata solicitarea de ``reevaluare a situatiei procesuale`` potrivit unor argumente noi, aduse spre a se sustine caracterul necontencios al cererii deja solutionate).

In ceea ce priveste aspectele in privinta carora reclamantul-petent solicita primei instante ``indreptarea, completarea, motivarea`` aceleasi incheieri din data de 21.05.2008, Curtea constata ca acestea constituiau pe de o parte veritabile critici legate de rationamentul expus de instanta prin considerente, si pe de alta parte reprezentau modificari aduse chiar continutului cererii introductive, asemenea chestiuni nefiind susceptibile de indreptare sau completare in contextul prevederilor art. 281 si urm. C.pr.civ., aceste norme permitand indreptarea unor erori materiale, formale din hotararile pronuntate ori completarea hotararilor in situatiile in care instanta ar fi omis sa solutioneze un capat de cerere formulat inainte de pronuntarea hotararii de dezinvestire.

Imprejurarea ca hotararea pronuntata in procedura necontencioasa nu se bucura de autoritate de lucru judecat - aceasta fiind o exceptie de la regula potrivit careia hotararile judecatoresti definitive au, corespunzator conditionarii stabilite prin din art. 1201 C.civ. coroborat cu art. 163 alin. 1 C.pr.civ, un asemenea efect - nu conduce la inlaturarea efectului dezinvestirii instantei prin pronuntarea hotararii/incheierii prin care se pronunta asupra cererii, cele doua efecte specifice hotararilor judecatoresti nefiind intr-o relatie de interconditionare.

Principiile generale de drept evocate de catre recurent nu sunt apte a inlatura rigorile (anterior analizate) impuse de normele juridice imperative care stabilesc conditiile in care poate fi utilizata procedura gratioasa (necontencioasa), aceasta fiind o procedura speciala care poate fi urmata numai in privinta acelor cereri carora le lipseste orice element de natura a constitui o contestatie asupra drepturilor care se pretind.

Avand in vedere considerentele expuse si dispozitiile legale mentionate, Curtea constata caracterul nefondat al criticilor aduse de catre recurent incheierilor recurate si in consecinta, potrivit prevederilor art. 312 alin. 1 C.pr.civ., va dispune respingerea recursului astfel sustinut.

PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE


Respinge recursul formulat de catre recurentul - reclamant T. T. impotriva incheierilor de sedinta din data de 21.05.2008 si 05.11.2008, pronuntate de catre T r i b u n a l u l B u c u r e s t i - Sectia a III-a Civila in dosarul nr(...), in contradictoriu cu intimatii - parati OFICIUL ROMAN PENRU DREPTURI DE AUTOR si ASOCIATIA DE T. DIN ROMANIA ca nefondat.


Pronuntata de: Curtea de Apel Bucuresti - Pronuntata in sedinta publica din 05.03.2009


Citeşte mai multe despre:    Legea 8/1996    Drepturi de autor    Oficiul Roman pentru Drepturi de Autor    ORDA



Comentează: Actiune in constatarea dreptului de autor
Alte Speţe

Decizia ICCJ nr. 2/2017. Consilierul in proprietate industriala poate reprezenta in instanta persoana juridica
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Utilizarea unor fotografii in cadrul unei emisiuni tv. Nume patronimic inregistrat ca marca. Neindeplinirea cerintei legale a utilizarii semnului pentru servicii cu titlu de marca
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 104 din 22 ianuarie 2016

Prin sentinta penala nr.3310/25.11.2003 a Judecatoriei Galati pronuntata in dosarul nr.1473/2003, avand ca obiect infractiunea prev. de art.142 lit.a
Pronuntaţă de: Judecatoria Galati Sentinta penala 3310 (25.11.2003)

Prin sentinta penala nr.3310/25.11.2003 a Judecatoriei Galati pronuntata in dosarul nr.1473/2003, avand ca obiect infractiunea prev. de art.142 lit.a
Pronuntaţă de: Judecatoria Galati Sentinta penala 3310 (25.11.2003)

Prin sentinta penala nr.3310/25.11.2003 a Judecatoriei Galati pronuntata in dosarul nr.1473/2003, avand ca obiect infractiunea prev. de art.142 lit.a
Pronuntaţă de: Judecatoria Galati Sentinta penala 3310 (25.11.2003)

Drept de autor. Efectele juridice ale inregistrarii operei la ORDA
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti

Coregraf. Drepturi banesti acordate in baza Legii 8/1996
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Timisoara - Pronuntata in sedinta publica din 27.01.2010

Obligarea la plata sumei reprezentand cheltuieli de judecata
Pronuntaţă de: Tribunalul Gorj - Decizie nr. 1978 din data 16.09.2011

Drept de autor. Lucrare cu caracter didactic. Inexistenta plagiatului
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia nr. 8 din 11 ianuarie 2011



Articole Juridice

Un furnizor de acces la internet poate fi obligat sa blocheze accesul clientilor sai la un site web care aduce atingere dreptului de autor
Sursa: EuroAvocatura.ro

Se poate prezuma juris tantum ca suporturile de inregistrare vandute unor persoane private vor fi utilizate in scopuri personale
Sursa: EuroAvocatura.ro

Punerea in libera circulatie si distrugerea "marfurilor contrafacute"
Sursa: EuroAvocatura.ro

Organismele de radiodifuziune televizata pot interzice retransmiterea prin internet a emisiunilor lor de catre o alta societate
Sursa: EuroAvocatura.ro

Un autor de programe pentru calculator nu se poate opune revanzarii licentelor sale „de ocazie” care permite utilizarea programelor sale descarcate de pe internet
Sursa: EuroAvocatura.ro

Libera circulatie a marfurilor poate fi restransa pentru motive de protectie a dreptului de autor
Sursa: EuroAvocatura.ro

Functionalitatea unui program pentru calculator si limbajul de programare nu pot fi protejate prin dreptul de autor
Sursa: EuroAvocatura.ro