din anul 2007, atuul tau de DREPT!
1975 de useri online

Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact
Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact

Prima pagină » Jurisprudenţă » Mediere » Solutionarea pe cale amiabila a laturii civile a cauzei printr-un acord de mediere

Solutionarea pe cale amiabila a laturii civile a cauzei printr-un acord de mediere

  Publicat: 29 Mar 2013       9762 citiri        Secţiunea: Mediere  


Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Parte in procesul penal chemata sa raspunda conform legii civile pentru pagubele provocate prin fapta invinuitului sau inculpatului.
Contract prin care partile termina un proces inceput ori preintampina un proces ce poate sa se nasca, facandu-si concesii reciproce.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Potrivit art. 161 din Codul de procedura penala, in cursul procesului penal, cu privire la pretentiile civile, inculpatul, partea civila si partea responsabila civilmente pot incheia o tranzactie sau un acord de mediere, potrivit legii.

Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Parte in procesul penal chemata sa raspunda conform legii civile pentru pagubele provocate prin fapta invinuitului sau inculpatului.
Parte in procesul penal chemata sa raspunda conform legii civile pentru pagubele provocate prin fapta invinuitului sau inculpatului.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Forma a raspunderii juridice care se fundamenteaza pe obligatia celui ce a pagubit pe altul de a repara prejudicial produs.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Parte in procesul penal chemata sa raspunda conform legii civile pentru pagubele provocate prin fapta invinuitului sau inculpatului.
Forma a raspunderii juridice care se fundamenteaza pe obligatia celui ce a pagubit pe altul de a repara prejudicial produs.
Despagubiri ce se acorda partii vatamate
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Parte in procesul penal chemata sa raspunda conform legii civile pentru pagubele provocate prin fapta invinuitului sau inculpatului.
Asezate in cap. IV, t. V, C. proc. pen., aprtea generala,
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Intamplare neplacuta care produce ranirea, mutilarea sau moartea cuiva.
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Forma a raspunderii juridice care se fundamenteaza pe obligatia celui ce a pagubit pe altul de a repara prejudicial produs.
Forma a raspunderii juridice care se fundamenteaza pe obligatia celui ce a pagubit pe altul de a repara prejudicial produs.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Forma a raspunderii juridice care se fundamenteaza pe obligatia celui ce a pagubit pe altul de a repara prejudicial produs.
Forma a raspunderii juridice care se fundamenteaza pe obligatia celui ce a pagubit pe altul de a repara prejudicial produs.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Parte in procesul penal chemata sa raspunda conform legii civile pentru pagubele provocate prin fapta invinuitului sau inculpatului.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Parte in procesul penal chemata sa raspunda conform legii civile pentru pagubele provocate prin fapta invinuitului sau inculpatului.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Subiect al raportului juridic de asigurare, caruia, in ipoteza producerii riscului asigurat, ii revine obligatia
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Parte in procesul penal chemata sa raspunda conform legii civile pentru pagubele provocate prin fapta invinuitului sau inculpatului.
Parte in procesul penal chemata sa raspunda conform legii civile pentru pagubele provocate prin fapta invinuitului sau inculpatului.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Forma a raspunderii juridice care se fundamenteaza pe obligatia celui ce a pagubit pe altul de a repara prejudicial produs.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
1. (ca probe noi in apel si recurs) orice inscrisuri avand legatura cu obiectul litigiului si fiind de natura sa lamureasca anumite aspecte ale raporturilor dintre impricinati, dar pe care partea interesata, indiferent din ce motive, nu le-a infatisat primei instante pentru ca aceasta sa le poata lua in considerare cu ocazia solutionarii pricinii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act porcesual prin care persoana vatamata isi manifesta dorinta de a participa la procesul penal in calitate de parte civila,
Puteti depune o plangere la Curte daca va considerati victima directa a unei incalcari a drepturilor sau garantiilor prevazute in Conventie sau in protocoalele acesteia.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Forma a raspunderii juridice care se fundamenteaza pe obligatia celui ce a pagubit pe altul de a repara prejudicial produs.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Persoana fizica sau juridica care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si nu participa ca parte in procesul penal.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana indreptatita sa exercite directia, supravegherea si controlul asupra modului de indeplinire a functiei pe care a incredintat-o altei persoane (prepusului).
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Parte in procesul penal chemata sa raspunda conform legii civile pentru pagubele provocate prin fapta invinuitului sau inculpatului.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Forma a raspunderii juridice care se fundamenteaza pe obligatia celui ce a pagubit pe altul de a repara prejudicial produs.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Subiect al raportului juridic de asigurare, caruia, in ipoteza producerii riscului asigurat, ii revine obligatia
Forma a raspunderii juridice care se fundamenteaza pe obligatia celui ce a pagubit pe altul de a repara prejudicial produs.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Parte in procesul penal chemata sa raspunda conform legii civile pentru pagubele provocate prin fapta invinuitului sau inculpatului.
Contract prin care partile termina un proces inceput ori preintampina un proces ce poate sa se nasca, facandu-si concesii reciproce.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Parte in procesul penal chemata sa raspunda conform legii civile pentru pagubele provocate prin fapta invinuitului sau inculpatului.
Parte in procesul penal chemata sa raspunda conform legii civile pentru pagubele provocate prin fapta invinuitului sau inculpatului.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Forma a raspunderii juridice care se fundamenteaza pe obligatia celui ce a pagubit pe altul de a repara prejudicial produs.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Parte in procesul penal chemata sa raspunda conform legii civile pentru pagubele provocate prin fapta invinuitului sau inculpatului.
Contract prin care partile termina un proces inceput ori preintampina un proces ce poate sa se nasca, facandu-si concesii reciproce.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Parte in procesul penal chemata sa raspunda conform legii civile pentru pagubele provocate prin fapta invinuitului sau inculpatului.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
A achiesa = achiesare Recunoasterea de catre parat a pretentiilor formulate de catre reclamant in cadrul unui proces;
Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Despagubiri ce se acorda partii vatamate
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Parte in procesul penal chemata sa raspunda conform legii civile pentru pagubele provocate prin fapta invinuitului sau inculpatului.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Forma a raspunderii juridice care se fundamenteaza pe obligatia celui ce a pagubit pe altul de a repara prejudicial produs.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Persoana fizica sau juridica care garanteaza cu veniturile sau cu bunurile sale o obligatie a unui debitor fata de creditorul sau.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Potrivit legii nr 58/1998 privind activitatea bancilor comerciale, acestea (atat persoanele juridice romane, cat si sucursalele unor banci straine) pot desfasura, in limita autorizatiei primite de la BNR, urmatoarele activitati:
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Asezate in cap. IV, t. V, C. proc. pen., aprtea generala,
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Acel mod de stingere a obligatiilor care consta in intrunirea in aceeasi persoana, deopotriva, a calitatii de creditor si de debitor al aceleiasi obligatii.
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Plata efectuata din eroare de catre o persoana pentru o datorie inexistenta sau de care nu era tinuta sa raspunda, avand ca urmare obligatia beneficiarului de a restitui cee ce a primit in mod necuvenit.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Parte in procesul penal chemata sa raspunda conform legii civile pentru pagubele provocate prin fapta invinuitului sau inculpatului.
Despagubiri ce se acorda partii vatamate

Inculpatul, cu acordul partii responsabile civilmente, poate recunoaste, in tot sau in parte, pretentiile partii civile.

Acordul la care se refera textul legal sus-citat presupune indeplinirea simultana a doua conditii:
a) recunoasterea (totala sau partiala) de catre inculpat a pretentiilor civile, acesta exprimandu-si, astfel, acordul de a fi obligat la plata de despagubiri, in masura recunoasterii (conform art. art. 161 alin. 3 din Codul de procedura penala);
b) acordul exprimat de partea responsabila civilmente privind suportarea platii despagubirilor la care va fi obligat inculpatul, in solidar cu acesta;

Instanta de fond a apreciat, ca nu se poate considera, ca partea responsabila civilmente este de acord cu plata despagubirilor daca nu se obliga ea insasi sa plateasca, in solidar, sumele solicitate cu acest titlu, astfel nu se poate interpreta in sensul de acord privind recunoasterea de catre inculpat a pretentiilor civile o astfel de manifestare de vointa care vizeaza pozitia procesuala a unei alte parti din proces, si anume asiguratorul de raspundere civila auto, fata de care pozitia exprimata este inopozabila.

Astfel fiind, instanta a retinut ca pozitia procesuala exprimata nu poate fi considerat ca satisface cerintele unui acord in sensul prevazut de art. 161 Cod procedura penala.

Prin sentinta penala nr.607 din 19 octombrie 2011, pronuntata de Judecatoria Ramnicu Valcea, s-au admis, in parte, actiunile civile intentate de partile civile M si C, Spitalul UUMC ``Dr.CD`` Bucuresti, Serviciul AJ Valcea si a fost obligat inculpatul, in solidar cu partea responsabila civilmente Garda Financiara si cu asiguratorul de raspundere civila auto A la plata de despagubiri civile si cheltuieli de spitalizare/transport si acordare de asistenta medicala de urgenta prespitaliceasca, astfel:

In baza art. 191 alin. (1) si (3) Cod procedura penala, a fost obligat inculpatul, in solidar cu partea responsabila civilmente Garda Financiara la cheltuieli judiciare catre stat .

Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta de fond a retinut, ca, prin sentinta penala nr. 208 din 23 martie 2011, in baza art. 178 alin. (2) Cod penal, cu aplicarea in cauza a prevederilor art. 3201 alin. 7 Cod procedura penala, instanta a dispus condamnarea inculpatului, pentru infractiunea de ucidere din culpa in forma agravata.

S-a retinut, in esenta, ca la data de 29.03.2010, pe D.N. 67 , inculpatul, care conducea autoturismul V a provocat din culpa un accident rutier in urma caruia a rezultat decesul victimei MA, director coordonator al Garzii Financiare, SJ Valcea, ocupant al locului din dreapta fata al acestui autoturism.

Potrivit prevederilor art. 320/1 alin. 5 Cod procedura penala, s-a disjuns latura civila a cauzei, s-a dispus formarea unui nou dosar, stabilind termen de judecata la data de 06 aprilie 2011.

Hotararea pronuntata pe latura penala a cauzei a ramas definitiva prin respingerea recursului declarat de inculpat.

Revenind la sentinta penala nr.607 din 19 octombrie 2011, pronuntata de Judecatoria Ramnicu Valcea, in ceea ce priveste latura civila a cauzei, instanta a constatat urmatoarele:

Ca situatie premisa, prima instanta a retinut ca, prin cererea depusa la dosar la data de 15.02.2011, M, sotia supravietuitoare a victimei decedate, s-a constituit parte civila, solicitand obligarea asiguratorului de raspundere civila auto A la plata de despagubiri materiale si morale.

De asemenea, prin cererea depusa la dosar la date de 22.02.2011, C, fiica victimei decedate, s-a constituit parte civila, solicitand obligarea in solidar a inculpatului, partii responsabile civilmente Garda Financiara si a asiguratorului de raspundere civila auto A la plata de despagubiri materiale si morale.

De asemenea, in cauza s-au constituit parti civile si Serviciul AJ Valcea, pentru cheltuieli ocazionate cu transportul si acordarea asistentei medicale de urgenta prespitaliceasca victimei precum si Spitalul UUMC ``Dr.CD`` Bucuresti, pentru cheltuieli ocazionate de internarea victimei in perioada anterioara decesului.

In declaratia data in sedinta publica din 16 martie 2011, inculpatul a invederat ca este de acord cu plata cheltuielilor de transport si spitalizare a victimei, precizand ca recunoaste in totalitate pretentiile tuturor partilor civile.

La data de 11.05.2011, parte civila C si-a majorat pretentiile civile solicitand obligarea in solidar a inculpatului, partii responsabile civilmente Garda Financiara si a asiguratorului de raspundere civila auto A, la plata despagubirilor materiale si morale intr-un cuantum mai mare.

Inculpatul si asiguratorul de raspundere civila auto nu au fost de acord cu aceasta cerere, pe motiv ca a fost depasit momentul procesual pana la care putea fi formulata, respectiv momentul audierii inculpatului.

Prin adresa nr.../2011, partea responsabila civilmente Garda Financiara a invederat ca, potrivit art. 161 din Codul de procedura penala, este de acord cu declaratia inculpatului din data de 16 martie 2011, sub aspectul recunoasterii in totalitate a pretentiilor civile in cauza, in sensul ca nu are obiectiuni cu privire la acordarea despagubirilor de catre asiguratorul A.

La termenul de judecata din 22 iunie 2011, aceasta situatie a fost pusa in discutia partilor si, duba dezbateri, deliberand, instanta a constatat ca partea responsabila civilmente a exprimat o pozitie nesusceptibila de a produce efecte juridice, aratand ca este de acord cu declaratia inculpatului sub aspectul recunoasterii pretentiilor civile in sensul ca nu are obiectiuni cu privire la acordarea despagubirilor civile de catre asigurator si nu in sensul ca ar fi de acord chiar partea responsabila civilmente cu plata acestora.

Prin urmare, a conchis ca nu poate fi considerat ca partea responsabila civilmente este de acord cu plata despagubirilor daca nu se obliga ea insasi sa plateasca prejudiciul, astfel nu se poate interpreta in sensul de acord privind recunoasterea de catre inculpat a pretentiilor civile o astfel de manifestare de vointa care vizeaza pozitia procesuala a unei alte parti din proces, si anume asiguratorul de raspundere civila auto, fata de care pozitia exprimata este inopozabila.

Astfel fiind, a retinut ca pozitia procesuala exprimata nu poate fi considerata ca satisface cerintele unui acord in sensul prevazut de art. 161 Cod procedura penala.

In aceste conditii, judecata a continuat, fiind administrate probele incuviintate partilor civile, respectiv proba testimoniala, constand in audierea martorilor MA si OV - pentru partea civila M si a martorilor GLI si IM - pentru partea civila C precum si proba cu inscrisuri .

In continuare, examinand dosarul cauzei, instanta de fond a retinut urmatoarele:

1. In ceea ce priveste admisibilitatea cererii partii civile C de majorare a pretentiilor civile - mai exact a sumelor solicitate cu titlu de despagubiri morale - instanta a apreciat, ca potrivit art. 15 alin.2 din Codul de procedura penala, constituirea ca parte civila se poate face in cursul urmaririi penale, precum si in fata instantei de judecata pana la citirea actului de sesizare .

Acest text de lege trebuie interpretat in concordanta cu art. 14 alin.1 din Codul de procedura penala care prevede ca actiunea civila are ca obiect tragerea la raspundere civila a inculpatului, precum si a partii responsabile civilmente.

Avand in vedere ca unul din elementele indispensabile ale raspunderii civile (delictuale) este prejudiciul, suma de bani sau pretentia de alta natura vizata de partea pagubita care constituie expresia valorica, cuantificabila, a prejudiciului trebuie mentionata expres in cuprinsul cererii prin care instanta penala este investita, in conditiile art. 14 alin.1 din Codul de procedura penala, cu solutionarea actiunii civile, ca urmare a alaturarii acesteia actiunii penale in cadrul procesului penal, prin constituirea persoanei vatamate ca parte civila.

In conditiile in care textul art. 15 alin.2 din Codul de procedura penala prevede un moment procesual maxim pana la care persoana vatamata se poate constitui parte civila - si anume pana la citirea actului de sesizare - este de la sine inteles ca doar pana la acest moment pot fi majorate pretentiile civile mentionate in cererea (initiala) de constituire ca parte civila.

In cauza, a retinut instanta de fond, este de observat ca momentul procesual aratat - citirea actului de sesizare, care, potrivit art. 322 din Codul de procedura penala constituie primul act efectuat in cursul cercetarii judecatoresti - nu a fost atins pana in prezent, intrucat solutionarea laturii penale a cauzei s-a facut prin parcurgerea procedurii simplificare a recunoasterii vinovatiei, care, prin exceptie, este lipsita de aceasta etapa a unei judecati tipice.

In acest sens, este util de evocat textul art. 3201 alin.1 din Codul de procedura penala: ``Pana la inceperea cercetarii judecatoresti, inculpatul poate declara personal sau prin inscris autentic ca recunoaste savarsirea faptelor retinute in actul de sesizare a instantei si solicita ca judecata sa se faca in baza probelor administrate in faza de urmarire penala``.

In concluzie, instanta de fond a apreciat ca cererea de majorare este admisibila.

2.In cauza, intr-adevar, doar Garda Financiara are calitate de parte responsabila civilmente - derivand din calitatea sa de comitent fata de prepusul sau, inculpatul, care a comis fapta ilicita cauzatoare de prejudicii in timpul exercitarii atributiilor de serviciu decurgand din functia de conducator auto indeplinita in interesul angajatorului (art. 1000 alin. 3 Cod civil).

Potrivit art. 24 alin.3 din Codul de procedura penala si art. 1003 Cod Civil, in procesul penal comitentul parte responsabila civilmente raspunde civil in solidar cu prepusul inculpat pentru pagubele cauzate tertilor in timpul exercitarii functiei detinute.

Pe de alta parte, A- societate cu care partea responsabila civilmente a incheiat contractul de asigurare de raspundere civila auto obligatorie (RCA), polita fiind valabila la data producerii accidentului rutier, are in cauza pozitia distincta a unui asigurator de raspundere civila (astfel cum a statuat Inalta Curte de Casatie si Justitie intr-un recurs in interesul legii).

Potrivit art. 161 din Codul de procedura penala, in cursul procesului penal, cu privire la pretentiile civile, inculpatul, partea civila si partea responsabila civilmente pot incheia o tranzactie sau un acord de mediere, potrivit legii.

Inculpatul, cu acordul partii responsabile civilmente, poate recunoaste, in tot sau in parte, pretentiile partii civile.

Acordul la care se refera textul legal sus-citat presupune indeplinirea simultana a doua conditii:

a) recunoasterea (totala sau partiala) de catre inculpat a pretentiilor civile, acesta exprimandu-si, astfel, acordul de a fi obligat la plata de despagubiri, in masura recunoasterii (conform art. art. 161 alin. 3 din Codul de procedura penala);
b) acordul exprimat de partea responsabila civilmente privind suportarea platii despagubirilor la care va fi obligat inculpatul, in solidar cu acesta;

Instanta de fond a apreciat, ca nu se poate considera, ca partea responsabila civilmente este de acord cu plata despagubirilor daca nu se obliga ea insasi sa plateasca, in solidar, sumele solicitate cu acest titlu, astfel nu se poate interpreta in sensul de acord privind recunoasterea de catre inculpat a pretentiilor civile o astfel de manifestare de vointa care vizeaza pozitia procesuala a unei alte parti din proces, si anume asiguratorul de raspundere civila auto, fata de care pozitia exprimata este inopozabila.

Astfel fiind, instanta a retinut ca pozitia procesuala exprimata nu poate fi considerat ca satisface cerintele unui acord in sensul prevazut de art. 161 Cod procedura penala.

Rezolvarea acestei chestiuni pe cale de incheiere premergatoare fondului s-a impus din considerente lesne de inteles: in functie de modul de rezolvare a problemei, solutionarea laturii civile a cauzei ar fi parcurs un traseu diferit, mai exact fara administrarea de alte probe in cazul in care instanta ar fi constatat ca pozitia partii responsabile civilmente reprezinta un acord in sensul art. 161 Cod procedura penala si, dimpotriva, dupa procedura de drept comun, care presupune administrarea de probe in dovedirea pretentiilor civile, in cazul in care ar fi considerat ca acest acord nu este valabil.

3. Neindeplinirea conditiilor aratate la subpunctul precedent se rasfrange si asupra recunoasterii in totalitate a pretentiilor civile de catre inculpat (conform declaratiei din data de 16 martie 2011).

Astfel, din economia textului art.161 din Codul de procedura penala se desprinde ideea ca in toate cazurile in care se pune problema solutionarii pe cale amiabila a pretentiilor civile, atunci cand in cauza exista si parte responsabila civilmente este necesara pe de o parte participarea sa la incheierea tranzactiei sau a acordului de mediere iar pe de alta parte exprimarea acordului privind recunoasterea de catre inculpat a pretentiilor civile.

Concluzia se desprinde in urma interpretarii gramaticale a textului citat, in care este folosita conjunctia copulativa ``si`` din enuntul ``inculpatul, partea civila si partea responsabila civilmente pot incheia o tranzactie sau un acord de mediere, potrivit legii``, precum si din prevederea posibilitatii de recunoastere de catre inculpat a pretentiilor, conditionata insa de acordul partii responsabile civilmente.

In acest ultim sens, instanta de fond a reamintit ca, spre deosebire de termen, care afecteaza numai executarea, conditia, ca modalitate a actului juridic, afecteaza insasi existenta actului - adica nasterea sau desfiintarea lui, astfel ca in caz de recunoastere conditionata, neindeplinirea conditiei (acordul partii responsabile civilmente) atrage implicit nevalabilitatea actului juridic civil al recunoasterii dreptului pretins de partea civila (mai exact ineficacitatea actului de recunoastere a pretentiilor civile).

Solutia este deopotriva logica si rationala, intrucat asa cum s-a mai aratat in cele ce preced, in cazul in care, in limitele dreptului sau de optiune, partea civila a solicitat in acelasi proces penal despagubiri atat de la inculpat cat si de la partea responsabila civilmente, opereaza de drept solidaritatea legala, conform art. 1003 Cod civil, pe care partile nu o pot inlatura in nici un mod.

In aceste conditii, fiecare din debitorii obligatiei de plata a eventualelor despagubiri - atat inculpatul cat si partea responsabila civilmente - aflati intr-o pozitie identica in raportul juridic obligational (fiecare este tinut pentru plata intregii sume, creditorul se poate indrepta impotriva oricaruia) trebuie sa aiba in mod egal libertatea de a dispune, astfel ca in lipsa acordului unuia, recunoasterea este inopozabila celuilalt, or tocmai de aceea legiuitorul a prevazut expres ca ambele parti trebuie sa-si exprime acordul in privinta recunoasterii, anterior solutionarii litigiului dedus judecatii.

Intr-adevar, s-ar putea sustine ca acest mod de a privi lucrurile se indeparteaza de unul din principiile fundamentale ale dreptului civil si anume principiul disponibilitatii care cuprinde, printre altele, dreptul fiecarei persoane de a dispune liber de dreptul sau, inclusiv prin recunoasterea dreptului (pretentiilor) altei parti, prin incheierea unei tranzactii, etc., daca nu sunt nesocotite normele imperative de procedura sau interesul public.

Astfel fiind, fiind liber sa decida cu privire la bunurile sale, inculpatul ar avea dreptul de a achiesa la pretentiile partii civile, fara a mai cere acordul altei persoane .

Art. 161 alin. (3) din Codul de procedura penala prevede, insa, ca ``in cazul recunoasterii pretentiilor civile, instanta obliga la despagubiri in masura recunoasterii.``

Daca s-ar accepta teza conform careia inculpatul poate recunoaste pretentiile civile si fara acordul partii responsabile civilmente sau cu acordul formal al acesteia, neproducator, insa, de efecte juridice, deoarece a fost dat de parte fara intentia de a se obliga, atunci, potrivit cererii partii civile (care a solicitat aplicarea prevederilor privind raspunderea solidara) si in virtutea art. 1003 Cod civil, instanta ar lua act de recunoasterea facuta de inculpat i-ar obliga in solidar pe inculpat si partea responsabila civilmente, desi aceasta din urma nu a inteles sa se oblige la plata de despagubiri .

Aceasta interpretare nu a fost primita de instanta de fond, intrucat este contrara legii (civile) la care face referire art. 161 din Codul de procedura penala, lipsind una din conditiile esentiale de valabilitate a conventiilor si anume ``consimtamantul valabil al partii ce se obliga`` (art. 948 Cod civil).

In ipoteza in care partea civila prefera sa obtina despagubiri de la inculpat potrivit declaratiei acestuia de recunoastere a pretentiilor, poate sa renunte la cererea de obligarea si a partii responsabile civilmente, in solidar cu inculpatul, la plata acelorasi despagubiri, urmand ca instanta sa ia act de aceasta renuntare si sa oblige pe inculpat la plata de despagubiri in masura recunoasterii facute de acesta, intrucat in acest caz nu mai necesar acordul partii responsabile civilmente (aceasta fiind scoasa din proces), principiul disponibilitatii redevenind pe deplin aplicabil.

In cauza, insa, instanta a obligat la despagubiri nu in masura recunoasterii facute de inculpat - care este ineficienta in cauza - ci in masura dovedirii pretentiilor civile, cu luarea in considerare a principiilor generale ale raspunderii civile delictuale.

Curtea de Apel Pitesti, prin decizia penala nr.74/R din 27 ianuarie 2012, in complet majoritar, a admis recursul declarat de partea responsabila civilmente Agentia Nationala de Administrare Fiscala - Garda Financiara, a casat in parte si rejudecand, a inlaturat din sentinta obligarea acesteia la plata cheltuielilor judiciare catre stat .

Au fost respinse, ca nefondate, recursurile partilor civile C si M si al asiguratorului de raspundere civila A.

Opinia majoritara se intemeiaza pe urmatoarele argumente:

Criticile care au fundamentat nemultumirea partii responsabile civilmente vizau, in esenta, faptul ca in acest proces singurul care ar trebui sa suporte despagubirile este asiguratorul de raspundere civila, in baza contractului de asigurare si a calitatii sale de garant.

Calitatea ANAF este aceea de parte responsabila civilmente, si deriva din raportul de prepusenie existent intre aceasta si inculpat, iar raspunderea civila solidara se intemeiaza in cazul sau pe ideea de culpa in alegere, pentru ca cel care se foloseste de avantajele activitatii unei persoane, trebuie in aceeasi masura sa-si asume si consecintele negative ale acestei activitati .

Solidaritatea reprezinta, insa, o garantie veritabila pentru victima accidentului, ce are posibilitatea, in acest cadru, sa solicite repararea integrala a prejudiciului de la oricare dintre debitorii solidari.

Totusi, hotararea primei instante este criticabila, sub aspectul faptului ca obliga ANAF, prin Garda Financiara, sa plateasca statului cheltuieli judiciare.

Cum in fata instantelor de judecata statul este reprezentat de ANAF, ar fi, prin urmare, inacceptabil sa-si plateasca siesi cheltuieli de judecata, operand, prin urmare, o confuziune intre calitatile de debitor si creditor in aceeasi cauza, ceea ce in opinia curtii este inacceptabil, perspectiva in raport cu care recursul ANAF este intemeiat.

Totodata, curtea apreciaza neintemeiate recursurile partilor civile si asiguratorului de raspundere civila, tinand seama de urmatoarele argumente:

2.In ce priveste recursul partii civile M, curtea retine din declaratia data de inculpat in sedinta din 16 martie 2011, ca acesta a fost de acord sa acopere prejudiciile cauzate Spitalului J, recunoscand in totalitate pretentiile tuturor partilor civile.

Se observa, asadar, o deosebire sensibila de nuanta in termenii declaratiei, iar in ceea ce privesc pretentiile partilor civile, este evident ca inculpatul doar le-a recunoscut, ceea ce in nici un caz nu echivaleaza cu disponibilitatea la plata .

Este, in opinia curtii, evident ca recunoasterea unei sume de bani nu echivaleaza cu dorinta de a o plati, iar atunci cand inculpatul s-a manifestat in aceasta maniera, cu doar o propozitie mai sus, a precizat expres, spunand ca este de acord sa acopere prejudiciile unitatilor sanitare.

Prima instanta a sesizat in mod corect distinctia, neinsusindu-si punctul de vedere al partii civile din aceasta perspectiva, astfel ca nu se poate pune problema incalcarii disponibilitatii care, in substanta, nici macar nu a existat.

Opinia separata a fost exprimata in sensul admiterii recursurilor declarate de partile civile, partea responsabila civilmente si al asiguratorului, sub aspectul inlaturarii obligarii inculpatului si al partii responsabile civilmente in solidar cu asiguratorul la plata despagubirilor materiale si morale catre partile civile si obligarea asiguratorului la plata acestor despagubiri .

Pronuntata de: Curtea de Apel Pitesti - Decizia penala nr.74/R din 27 ianuarie 201


Citeşte mai multe despre:    Mediere    Mediator    Legea 192/2006    Obiectul medierii    Acord de mediere    Partea responsabila civilmente    Latura civila    Recunoastere
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Transmitere fictiva a partilor sociale in scopul sustragerii de la urmarirea penala
Pronuntaţă de: R O M A N I A INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia Penala Decizia nr. 433/RC/2021

Delimitare unitati administrativ teritoriale. Atributiile instantelor judecatoresti in procedura de delimitare. Etapele delimitarii unitatilor administrativ teritoriale
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 501/2 iulie 2020

Reducerea programului de lucru si a salariului in contextul reducerii temporare a activitatii impune existenta unor motive obiective care nu depind de vointa exclusiva a angajatorului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Timisoara - Decizia civila nr.135/2020

Actiune in raspundere civila delictuala. Repararea prejudiciului cauzat de emiterea unor acte administrative nelegale. Inadmisibilitate
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia I civila, decizia nr. 1016 din 2 iunie 2020

Producerea unui prejudiciu in patrimoniul angajatorului de catre un salariat al sau este de esenta raspunderii patrimoniale. Conditii raspundere patrimoniala
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Timisoara - Decizia civila nr. 158 din data de 15 martie 2019

Raportul de audit al Curtii de Conturi nu reprezinta titlu executoriu pentru recuperarea prejudiciului de la salariat
Pronuntaţă de: Tribunalul Brasov - Sentinta civila nr. 1053/2020

Documentele mentionate in decizia de sanctionare disciplinara nu scutesc angajatorul de a descrie fapta ce reprezinta abaterea disciplinara
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Pitesti - Decizia civila nr. 4973 din data de 11 decembrie 2019

Constituie abuz de drept anularea deciziei de concediere pe motiv ca salariatul se afla in concediu medical. Necomunicarea dovezii concediului medical
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 2342/2020

Obiectul convocarii salariatului la cercetarea disciplinara prealabila trebuie sa corespunda faptei cercetate
Pronuntaţă de: Tribunalul Buzau - Sentinta civila nr. 103/2020

Absentele nemotivate constituie o singura abatere disciplinara cu caracter continuu
Pronuntaţă de: Tribunalul Braila - Sentinta civila nr. 490/2019



Articole Juridice

Transmiterea unor date personale in cadrul unui dosar aflat pe rolul instantelor de judecata
Sursa: Raportul pe anul 2020 al ANSPDCP

Instalarea unui sistem de supraveghere video de catre primarie, care nu respecta prevederile GDPR
Sursa: Raportul pe anul 2020 al ANSPDCP

Dezvaluirea de date unor terti, intr-un dosar aflat pe rolul instantelor judecatoresti
Sursa: Raportul pe anul 2020 al ANSPDCP

Dezvaluire pe intranet-ul institutiei de date din dosarul personal al salariatului
Sursa: Raportul pe anul 2020 al ANSPDCP

Prelucrare nelegala a datelor cu caracter personal prin utilizarea unor sisteme de supraveghere audio-video portabile in activitatea politistilor locali
Sursa: Raportul pe anul 2020 al ANSPDCP

GDPR: Dezvaluirea datelor cu caracter personal ale pacientilor pe un site
Sursa: Raportul pe anul 2020 al ANSPDCP

Un serviciu care pune in legatura directa, prin intermediul unei aplicatii electronice, clienti si soferi de taxi constituie un serviciu al societatii informationale din moment ce nu reprezinta o parte integranta dintr-un serviciu global al carui element principal ar fi o prestatie de transport
Sursa: EuroAvocatura.ro



  Tabloul Avocatilor din Romania
  Tabloul Avocatilor din Republica Moldova
  Tabloul Executorilor Judecatoresti din Romania
  Tabloul Expertilor Judiciari din Romania
  Tabloul Mediatorilor din Romania
  Tabloul Notarilor Publici din Romania
  Tabloul Psihologilor din Romania
  Tabloul Traducatorilor Autorizati din Romania
  Arhiva Stirilor juridice din anul 2007
  Arhiva Monitorului Oficial al Romaniei din anul 1964