Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Respingerea actiunii privind obligarea coproprietarului sa isi dea consimtamantul pentru efectuarea lucrarilor de reparatie a imobilului

Respingerea actiunii privind obligarea coproprietarului sa isi dea consimtamantul pentru efectuarea lucrarilor de reparatie a imobilului

  Publicat: 04 Apr 2013       4766 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Prin sentinta civila nr. 348/18.02.2010 a Judecatoriei Gherla, a fost respinsa actiunea civila formulata de reclamantii S.S. si S.D.A., in contradictoriu cu paratii M.A., C.L. Si Z.F.G., avand ca obiect obligarea paratilor sa-si dea acordul la repararea si mansardarea imobilului situat in municipiul Gherla, str. S., nr. 21, ap.1, jud.Cluj, inscris in cartea funciara nr. 2107 col. Gherla, ca fiind neintemeiata, au fost obligati reclamantii sa plateasca paratei Z.F.G. suma de 2000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata .

Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Document eliberat de catre o autoritate prin care se atesta legalitatea efectuarii unei activitati
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act adoptat de organele de stat,
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Act adoptat de organele de stat,
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Latura a capacitatii juridice, care consta in aptitudinea persoanei de a-si exercita singura drepturile
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Convingere intima a unei persoane ca ceea ce face este bine,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Depasire a legalitatii,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Depasire a legalitatii,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act adoptat de organele de stat,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
A fost promulgat la 11.09.1865
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Reglementata in C. proc. pen. in acelasi cadru ca si actiunea penala.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Reprezinta a doua etapa a fazei procesuale a judecatii dupa judecarea in prima instanta si inaintea judecarii in recurs,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Constructiile cu caracter definitiv sau provizoriu, menite sa adaposteasca activitati specifice, complementare functiunii de locuire, care, prin amplasarea in vecinatatea locuintei, alcatuiesc impreuna cu aceasta o unitate functionala distincta.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Drept de proprietate pe care il au doua sau mai multe persoane, simultan si concurent, a caror proprietate este divizata intre ele in cote-parti, fara ca bunul respectiv sa fie fractionat in materialitatea sa.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Drept de proprietate pe care il au doua sau mai multe persoane, simultan si concurent, a caror proprietate este divizata intre ele in cote-parti, fara ca bunul respectiv sa fie fractionat in materialitatea sa.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Constructiile cu caracter definitiv sau provizoriu, menite sa adaposteasca activitati specifice, complementare functiunii de locuire, care, prin amplasarea in vecinatatea locuintei, alcatuiesc impreuna cu aceasta o unitate functionala distincta.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Proprietate pe cote parti avand ca obiect o universalitate juridica,
(ternem CNA). Orice forma de mesaj, difuzat fie Ón baza unui contract cu o persoana fizica sau juridica, publica ori privata, Ón schimbul unui tarif sau al altor beneficii, privind exercitarea unei activitati comerciale, mestesugaresti, profesionale,
Calitate a unui act juridic sau a unui drept subiectiv, de a produce efecte intre partile raportului juridic si de a impune respectarea lui si de catre alte persoane.
Proprietate pe cote parti avand ca obiect o universalitate juridica,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Proprietate pe cote parti avand ca obiect o universalitate juridica,
Depasire a legalitatii,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Act adoptat de organele de stat,
Manifestarea hotararii de a incheia actul juridic civil, de a se obliga juridiceste. Formeaza impreuna cu cauza (scopul), vointa juridica.
Proprietate pe cote parti avand ca obiect o universalitate juridica,
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Viciu al unei hotarari,
Proprietate pe cote parti avand ca obiect o universalitate juridica,
Proprietate pe cote parti avand ca obiect o universalitate juridica,
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Stefan al III-lea , supranumit Stefan cel Mare (n. 1433 , Borzesti - d. 2 iulie 1504 , Suceava ), fiul lui Bogdan al II-lea , a fost domnul Moldovei intre anii 1457 si 1504.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Constructiile cu caracter definitiv sau provizoriu, menite sa adaposteasca activitati specifice, complementare functiunii de locuire, care, prin amplasarea in vecinatatea locuintei, alcatuiesc impreuna cu aceasta o unitate functionala distincta.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Operatie de impartire a proprietatii commune intre coproprietari in urma careia fiecare dintre acestia devine proprietar exclusiv asupra unui, unor bun sau a unei parti determinate material.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Proprietate pe cote parti avand ca obiect o universalitate juridica,
Proprietate pe cote parti avand ca obiect o universalitate juridica,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Ramura a dreptului Romaniei,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Depasire a legalitatii,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Proprietate pe cote parti avand ca obiect o universalitate juridica,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, judecatoria a retinut urmatoarele:
Reclamantii in calitate de proprietari ai apartamentului 1 situat in municipiul Gherla, str. S., nr. 21, jud. Cluj, inscris in cartea funciara colectiva nr. 2107 Gherla, nr. top. 421/I, au facut demersurile pentru obtinerea autorizatiei de construire necesare mansardarii imobilului cumparat, insa nu au obtinut acordul tuturor coproprietarilor inscrisi in cartea funciara, respectiv al paratelor care nu si-au dat acordul in forma autentica pentru ca reclamantii sa-si mansardeze apartamentul.
Lucrarile prev. de art. 11 din Legea nr. 50/1991 se pot executa fara autorizatie de construire si implicit fara acordul vecinilor, insa pentru mansardarea imobilului asa cum doresc de fapt reclamantii este necesara obtinerea in prealabil a autorizatiei de construire, prevazuta de art. 3 din Legea nr. 50/1991, care se elibereaza numai cu acordul tuturor coproprietarilor inscrisi in cartea funciara.
Instanta a mai retinut ca atat timp cat intre parti nu exista nici un raport juridic obligational, instanta nu poate interveni sa pronunte o hotarare prin care sa-i oblige pe parati sa-si dea vreun acord sau sa pronunte o hotarare care sa suplineasca acordul de vointa a partilor, intrucat paratii sunt peroane cu capacitate deplina de exercitiu a drepturilor, iar orice interventie a instantei in acest sens ar insemna o incalcare a dreptului de a dispune liber de proprietatea lor si o ingradire a libertatilor civice, respectiv de a se putea pronunta liber in probleme care ii privesc direct.
Instanta a apreciat ca reclamantii trebuiau sa probeze reaua credinta, respectiv abuzul de drept al paratilor, intrucat buna credinta se prezuma si nu trebuie dovedita, iar reclamantii nu au propus nici o proba in dovedirea relei credinte a paratilor.
Potrivit principiului libertatii actelor juridice, atat timp cat se respecta legea si morala, subiectele de drept sunt libere ca prin acordul lor sa incheie sau nu acte juridice, fara nici o interventie a statului in procesul decizional.
Interventia instantelor in a pronunta hotarari care sa substituie consimtamantul de a incheia sau nu un act, ar constitui o ingerinta grava in viata privata a persoanelor si o ingradire a capacitatii de exercitiu a acestora, echivalenta cu declararea acestor persoane ca incapabile sa-si exprime libere consimtamantul.
Pentru a se putea retine un abuz de drept din partea paratilor, in refuzul de a-si da acordul pentru mansardare, trebuia probata de reclamanti existenta exercitarii cu rea credinta a dreptului de a se opune, prin deturnarea acestui drept de la scopul pentru care a fost instituit de lege, respectiv nu paratii trebuiau sa-si justifice refuzul, ci reclamantii trebuiau sa justifice ca exercitarea dreptului de opozitie a paratilor a fost facut cu rea credinta si in afara limitelor sale create de lege, care ar putea constitui un abuz de drept din partea lor.
Libertatea persoanelor presupune ca atat timp cat fiecare actioneaza cu respectarea normelor impuse de lege si de morala, se prezuma ca actioneaza cu buna credinta, pe care nu trebuie sa si-o justifice in niciun fel, iar sarcina probei revine celui care invoca reaua credinta si exercitarea abuziva a dreptului.
Avand in vedere ca pentru repararea imobilului reclamantii nu au nevoie de acordul paratilor, iar pentru mansardarea acestuia nu exista nici un temei juridic pentru care instanta sa-i oblige pe parati sa-si de acordul, sau sa pronunte o hotarare care sa tina loc de consimtamantul liber exprimat al acestora, instanta in temeiul art. 480 - 481 din Codul Civil, a respins ca neintemeiata actiunea civila formulata de reclamantii S.S. si S.D.A. in contradictoriu cu paratii M.A., C.L. si Z.F.G., avand ca obiect obligarea paratilor sa-si dea acordul la repararea si mansardarea imobilului situat in municipiul Gherla, str. S., nr. 21, jud.Cluj, inscris in cartea funciara nr. 2107 col. Gherla.
Prin decizia civila nr. 331/A/10 iunie 2010 a Tribunalului Cluj a fost admis in parte apelul declarat de reclamantii Sandor Stefan si S.D.A. impotriva sentintei civile nr. 348/18.02.2010 a Judecatoriei Gherla, care a fost anulata si rejudecand cauza pe fond, a fost respinsa actiunea .
Prin decizia civila nr. 1762/R/9.09.2010 a Curtii de Apel Cluj a fost admis recursul declarat de reclamantii S.S. si S.D.A. impotriva deciziei civile nr. 331/10 iunie 2010 a Tribunalului Cluj, care a fost casata si cauza trimisa spre rejudecarea apelului declarat de reclamanti la Tribunalul Cluj.
Prin decizia civila nr. 249/19 mai 2011 a Tribunalului Cluj fost admis in parte apelul declarat de reclamantii S.S. si S.D.A., impotriva Sentintei civile nr. 348/18.02.2010 a Judecatoriei Gherla, care a fost anulata si rejudecand cauza pe fond a fost respinsa actiunea civila formulata de reclamantii S.S. si S.D.A. impotriva paratilor M.A., C.L. si Z.F.G..
Apelantii au fost obligati sa plateasca intimatilor M.A. si Z.F.G. suma de 3500 lei, cheltuieli de judecata in apel si la fond .
Pentru a pronunta aceasta decizie, tribunalul a retinut ca reclamantii S.S. si S.D.A. sunt, conform extrasului CF depus la dosar, proprietari ai apartamentului 1 situat in municipiul Gherla, str. S., nr. 21, jud.Cluj, inscris in CF nr. 50785-C1-U1 Gherla (provenita din conversia de pe hartie a CF nr.2108), nr. top. 421/I, cu titlu de cumparare, compus din una camera, camara de alimente cu 5% din partile indivize comune inscrise in CF colectiva nr. 2107 Gherla, iar paratii M.A., C.L. si Z.F.G. sunt proprietari tabulari asupra imobilului apartament nr.II cu suprafata totala de 88,40 mp. compus din : 2 camere, bucatarie camara, sas si baie, anexe gospodaresti formate din cotete de porci si pasari plus o magazie in suprafata totala de 41,30 mp. inscris in CF 2109 Gherla nr. top 421/II cu 95% din partile comune indivize inscrise in CF colectiva nr. 2107 Gherla.
Intentionand mansardarea apartamentului lor, apelantii au efectuat demersurile necesare eliberarii autorizatiei de constructie pe care insa nu au obtinut-o, in conditiile in care paratii intimati nu si-au dat acordul in acest sens.
Intimatii si-au motivat refuzul de a-si da acordul in vederea efectuarii mansardarii prin aceea ca, pe de o parte, data fiind vechimea imobilului, aceste lucrari ar afecta peretele comun si implicit, siguranta apartamentului lor, iar pe de alta parte, acoperisul si spatiul de sub acesta fiind in coproprietate fortata, reclamantii nu isi pot constitui asupra acestuia un drept de proprietate exclusiva prin mansardare.
Potrivit indrumarilor din decizia instantei de recurs, tribunalul a administrat proba cu expertiza tehnica judiciara in constructii, intocmita de expert S.B., care a relevat faptul ca din punct de vedere tehnic si al rezistentei, chiar daca imobilul are o vechime de cca. 90 de ani, este posibila mansardarea, fara ca prin aceasta lucrare sa fie afectat apartamentul proprietatea intimatilor, apartament ce nu va fi afectat nici prin turnarea unui planseu de beton peste apartamentul nr.1, apartinand apelantilor.
Distinct insa de aceste constatari care confirma sustinerile apelantilor privind netemeinicia opozitiei intimatilor la realizarea lucrarilor de mansardare, tribunalul a retinut ca este neintemeiata critica reclamantilor referitoare la inexistenta starii de coproprietate asupra acoperisului si a spatiului de sub acesta.
Astfel, potrivit inscrierilor din cartea funciara, apelantii sunt proprietarii apartamentului nr. 1 situat, inscris in CF nr. 50785-C1-U1 Gherla (provenita din conversia CF nr.2108 Gherla), nr. top. 421/I, compus din una camera, camara de alimente cu 5% din partile indivize comune inscrise in CF colectiva nr. 2107 Gherla, iar paratii sunt proprietarii apartamentului nr.II inscris in CF 2109 Gherla nr. top 421/II compus din : 2 camere, bucatarie camara, sas si baie, anexe gospodaresti formate din cotete de porci si pasari plus o magazie in suprafata totala de 41,30 mp. cu 95% din partile comune indivize inscrise in CF colectiva nr. 2107 Gherla.
In CF colectiva nr. 2107 Gherla sunt inscrise, ca parti comune indivize, curtea si gradina, poarta de intrare, imprejmuirile, instalatiile electrice de gaz, apa, canalizare.
Chiar daca in cartea funciara colectiva nu este inscris in mod distinct, ca parte comuna indiviza, acoperisul si spatiul de sub acesta, aceasta nu poate duce la concluzia ca nu exista o stare de indiviziune asupra acestora, intrucat potrivit art. 20 si art. 25 din Legea nr. 7/1996 inscrierea in cartea funciara nu are caracter constitutiv de drepturi, ci doar rol de publicitate si opozabilitate fata de terti, astfel incat starea de indiviziune asupra podului si acoperisului s-a nascut la data dobandirii de catre parti a dreptului de proprietate asupra apartamentelor lor.
Sub acest aspect este de asemenea semnificativ faptul ca initial, imobilul care in prezent este compus din cele doua apartamente, a constituit o singura unitate de proprietate imobiliara, fiind partajat in anul 1972, prin acordul coproprietarilor. La momentul respectiv s-a realizat o sistare partiala a indiviziunii, astfel cum atesta actul autentificat sub nr. 310/1972, copartajantii stabilind exact care sunt partile din imobil care vor deveni proprietate individuala a fiecaruia dintre ei, acoperisul si spatiul de sub acesta neregasindu-se intre acestea. In consecinta, chiar daca nu au fost evidentiate ca atare in cartea funciara colectiva, ele au ramas in coproprietatea partilor.
In conditiile in care acoperisul si spatiul de sub acesta se afla in coproprietatea tuturor proprietarilor de apartamente din imobil, in lipsa iesirii din indiviziune nu se poate retine un abuz de drept sau un refuz nejustificat al intimatilor cu privire la realizarea lucrarilor de mansardare. Acestea ar conduce practic, la ocuparea si folosirea de catre apelanti, in mod exclusiv, a unei suprafete din partile comune indivize, ceea ce nu poate fi primit in lipsa sistarii de indiviziune, intrucat prin aceasta s-ar incalca dreptul de proprietate al intimatilor asupra cotei lor de proprietate din aceste parti comune.
Raportat la considerentele, tribunalul a apreciat ca actiunea promovata nu este intemeiata si a respins-o.
Impotriva acestei decizii au declarat recurs in termenul legal reclamantii, solicitand modificarea deciziei atacate in sensul admiterii apelului, schimbarea sentintei in sensul admiterii actiunii si in consecinta, obligarea paratilor sa-si dea acordul in vederea obtinerii de catre reclamanti a autorizatiei de construire pentru apartamentul proprietatea lor, situat in Gherla, str. S. nr. 21, inscris in Cf col 2107, nr. top 412/1, in caz de refuz hotarare sa tina loc de consimtamant.
In motivarea recursului, recurentii au aratat ca instantele in mod gresit nu retin ca in CF col 2107, nr. top 421 este descris imobilul, in indiviziune mentionandu-se ``casa, curte si gradina in suprafata de 720 mp cu partile indivize comune compuse din curte si gradina, poarta de intrare, imprejmuirile, instalatiile electrice, de gaz, apa si canalizare``. Starea de fapt stabilita pe baza drepturilor inscrise in cartea funciara impun concluzia ca incepand din anul 1972 constructia a fost dezmembrata definitiv in doua loturi, fiecarui proprietar atribuindu-i-se un corp funciar distinct, partile indivize comune fiind cele indicate in aliniatul precedent.
Prin urmare, concluzia care se impune este aceea ca podul neregasindu-se in mentiunile cartii funciare ca fiind un bun indiviz comun, intra in proprietatea individuala si exclusiva a fiecaruia dintre proprietarii celor doua apartamente incepand din anul 1972. Din aceasta perspectiva si a normelor legale in materie, Decretul - lege nr. 115/1938 si Legea nr. 7/1996, solutia instantei de respingerea actiunii este nelegala.
Prin intampinarea depusa, intimatii s-au opus admiterii recursului, invocand in primul rand inadmisibilitatea acestuia, intemeiat pe faptul ca recursul vizeaza doar motive de netemeinicie a deciziei nr. 249/2011 a Tribunalului Cluj, iar in al doilea rand, faptul ca este nefondat.
Cu privire la cea de-a doua pozitie, intimatii au aratat ca in CF col. spatiul ``pod`` nu este expres precizat, ca partajul voluntar din anul 1972 denota ce anume s-a scos din indiviziune la acea data, ca singura modalitate legala de rezolvare a problemei deduse judecati ieste iesirea din indiviziune asupra podului.
Examinand recursul declarat, prin prisma motivelor invocate, curtea apreciaza ca este nefondat si in baza art.312 alin. 1 Cod proc.civ., urmeaza sa-l respinga pentru urmatoarele considerente:
Potrivit inscrierilor din cartea funciara, reclamantii sunt proprietarii apartamentului nr. 1 situat in Gherla, str. Stefan cel Mare nr. 21, inscris in CF 50785- C1-U1 Gherla (provenita din conversia CF 2108 Gherla) nr. top 421/1 compus din 1 camera, camara de alimente, cu 5% din partile indivize comune inscrise in Cf colectiva 2107 Gherla.
Paratii sunt proprietarii tabulari ai apartamentului nr. 2, compus din 2 camere, bucatarie, camara, sas si baie, anexe gospodaresti formate din cotete de porci si pasari, plus o magazie inscris in Cf 2109 Gherla, nr. top 421/II cu 95% din partile indivize comune, inscrise in Cf colectiva 2107 Gherla.
In CF colectiva 2107 Gherla sunt inscrise ca parti indivize comune curtea si gradina, poarta de intrare, imprejmuirile, instalatiile electrice, de gaz, apa si canalizare. Initial, imobilul care in prezent este compus din cele doua apartamente a constituit o singura unitate imobiliara, fiind partajat in anul 1972 prin acordul coproprietarilor.
Prin acel act de partaj autentificat sub nr. 310/1972 s-a stabilit care sunt partile din imobil care revin fiecaruia dintre coproprietari. Este real ca acoperisul si podul nu se regasesc intre acestea, dar nici intre partile indivize comune. Prin urmare, nu se poate trage concluzia ca nu exista o stare de indiviziune asupra podului si acoperisului, stare de indiviziune nascuta la data dobandirii de catre parti a dreptului de proprietate asupra apartamentelor lor.
In dreptul civil roman in vigoare sunt retinute cateva cazuri de proprietate comuna pe cote parti stabila si fortata, fiind parti comune in sensul dreptului de proprietate fortata, orice parti ale imobilului care, prin natura lor, se afla in folosinta comuna a tuturor celor care locuiesc in imobil.
In acest sens, art. 56 pct. b lit. b din HG nr. 1275/2000 privind Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 114/1996 prevad obligatia coproprietarilor sa intretina in bune conditii spatiile si instalatiile comune din interiorul si din exteriorul cladirii - casa scarii, casa ascensorului, holuri, coridoare, subsoluri, fatade, poduri, acoperisuri, scari exterioare, ascensor, hidrofor, instalatii de alimentare cu apa, de canalizare, instalatii de incalzire centrala si de preparare a apei calde, instalatii electrice si de gaze, centrale termice, crematorii, instalatii de colectare a deseurilor, instalatii de antena colectiva, telefonie si altele asemenea - si sa ia masuri pentru repararea si mentinerea in stare de siguranta si de functionalitate a locuintei si/sau a spatiului cu alta destinatie din folosinta exclusiva.
Prin urmare, in conditiile in care acoperisul si podul se afla in proprietate fortata, nu se poate retine ca reprezentand un abuz de drept opozitia din partea intimatilor cu privire la efectuarea lucrarilor de mansardare a apartamentului nr. 1 de catre reclamanti. A accepta pozitia reclamantilor ar echivala cu ocuparea in mod exclusiv a unei suprafete din partile indivize comune de catre ei si implicit o incalcare a dreptului de proprietate al intimatilor.
Practica judiciara a decis ca in mod exceptional proprietatea fortata poate sa inceteze cand nu se mai impune cu necesitate a fi mentinuta, iar natura si destinatia functionala a lucrului da posibilitatea impartirii lui. In acest sens practica judiciara a decis si in sensul posibilitatii de partajare a podului.
Prin urmare, in lipsa iesirii din indiviziune cu privire la acest spatiu, intimatii nu pot fi obligati sa-si dea consimtamantul pentru ocuparea unei parti din acest spatiu si pentru efectuarea lucrarilor de mansardare.
In raport de aceste considerente, instanta a pronuntat o decizie legala, motiv pentru care in baza art. 304 pct. 9 si 312 alin. 1 Cod proc.civ., recursul declarat de reclamantii S.S. SI S.D.A., impotriva deciziei civile numarul 249 din 19 mai 2011 a Tribunalului Cluj va fi respins ca nefondat.
Urmare respingerii recursului, fiind in culpa procesuala, in baza art. 274 Cod proc.civ., recurentii vor fi obligati sa plateasca intimatilor M.A. si Z.F.G. suma de 1000 lei, cheltuieli de judecata in recurs, reprezentand onorariu avocat, conform chitantelor de la fila 43.


Pronuntata de: Curtea de Apel Cluj, Sectia I civila, Decizia nr. 3460/R din 07.10.2011


Citeşte mai multe despre:    Curtea de Apel Cluj    Legea 50/1991    Autorizatie de construire    Coproprietari    Principiul libertatii actelor juridice    Abuz de drept    Legea 7/1996    Indiviziune    Decretul-lege 115/1938    HG 1275/2000



Comentează: Respingerea actiunii privind obligarea coproprietarului sa isi dea consimtamantul pentru efectuarea lucrarilor de reparatie a imobilului
Alte Speţe

Decizia ICCJ 5/2017. Medicul sef de sectie din cadrul unui spital public are calitatea de functionar public in sensul legii penale
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ nr. 1/2017, privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre profesionisti si consumatori. Credite in Franci elvetieni. Informare privind riscul ratei de schimb valutar
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Cazurile in care poate opera modificarea unilaterala a contractului individual de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Timisoara, Sectia Litigii de munca si Asigurari sociale, Decizia nr. 785

Decizia 3/2017. In temeiul Legii 112/1995, proprietarul constructiei are dreptul sa dobandeasca proprietatea si asupra terenului aferent acesteia
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Procesul verbal de contraventie pentru lipsa rovinietei trebuie comunicat in 2 luni de la data constatarii contraventiei
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Exceptia de nelegalitate a actului administrativ cu caracter individual poate fi invocata direct in recurs
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Contestarea cuantumului sumei acordata in cazul exproprierii. Stabilirea unui alt regim juridic
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr.44 din 20 ianuarie 2016

Elementele constitutive ale infractiunii de insusire a bunului gasit sau ajuns din eroare la faptuitor
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 55/A din 11 februarie 2016

Respingerea actiunii principale si a cererii de chemare in garantie formulata de parat
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 526 din 10 martie 2016

Contract de asociere in participatiune.Inexistenta unei cote de participare a partilor la beneficii si pierderi
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia a II-a civila, Decizia nr. 874 din 17 mai 2016



Articole Juridice

Onorariile minime ale avocatilor. Si despre concurenta ...
Sursa: Avocat drd. Janos Szekely - Baroul Satu-Mare

[Av. Muncii] Scopul acordarii termenului de preaviz in cazul concedierii salariatilor
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

CJUE. Este interzisa transmiterea si prelucrarea datelor cu caracter personal intre autoritatile administratiei publice fara informarea persoanelor vizate
Sursa: Euroavocatura.ro

Partile obligate sa participe la sedinta de informare. Cererile incidentale
Sursa: EuroAvocatura.ro

Calea de atac impotriva incheierilor prin care sunt admise cererile de investire cu formula executorie a cambiilor si biletelor la ordin.
Sursa: CSM

Pensie de intretinere. In lipsa calitatii de angajat al paratului, care este venitul in functie de care se stabileste cuantumul pensiei de intretinere
Sursa: CSM

Pensionar de invaliditate de gradul III. Tipul contractului de munca
Sursa: CSM