Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Arendare. Anularea actului administrativ al autoritatii locale

Arendare. Anularea actului administrativ al autoritatii locale

  Publicat: 15 Apr 2013       6132 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Pe rol judecarea cererii de chemare in judecata formulata de reclamantul P.J. Gorj impotriva paratilor C.L. C si P. Comunei C.

Prevazute in sectiunea II, cap.II, t.IX, C. proc. pen., partea generala;
Act procedural prin care organul de urmarire penala, instanta de judecata, in procese penale sau civile, ori alt organ de jurisdictie dispune ca o persoana sa se prezinte in fata sa la o data determinata, in legatura cu un proces.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Act procedural prin care organul de urmarire penala, instanta de judecata, in procese penale sau civile, ori alt organ de jurisdictie dispune ca o persoana sa se prezinte in fata sa la o data determinata, in legatura cu un proces.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cauza care inlatura raspunderea penala, reglementata in cap. III, t. VII, art. 131, C. pen., partea generala.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Act adoptat de organele de stat,
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Desemneaza o invitatie publica adresata de catre AM/OI unei categorii clar identificate de solicitanti, in vederea depunerii cererilor de finantare pentru proiecte, in cadrul unui domeniu de interventie al axelor prioritare din Programul Operational Regional 2007-2013 sau din Programele Operationale Sectoriale.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Desemneaza o invitatie publica adresata de catre AM/OI unei categorii clar identificate de solicitanti, in vederea depunerii cererilor de finantare pentru proiecte, in cadrul unui domeniu de interventie al axelor prioritare din Programul Operational Regional 2007-2013 sau din Programele Operationale Sectoriale.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale Ón interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Desemneaza o invitatie publica adresata de catre AM/OI unei categorii clar identificate de solicitanti, in vederea depunerii cererilor de finantare pentru proiecte, in cadrul unui domeniu de interventie al axelor prioritare din Programul Operational Regional 2007-2013 sau din Programele Operationale Sectoriale.
(Concession) (1) In general: drept legal de folosire a unei proprietati in anumite scopuri.
(Concession) (1) In general: drept legal de folosire a unei proprietati in anumite scopuri.
(Concession) (1) In general: drept legal de folosire a unei proprietati in anumite scopuri.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Act adoptat de organele de stat,
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este dreptul subiectiv ce apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale si are ca obiect bunurile care, fie prin natura lor, fie printr-o dispozitie a legii sunt de uz sau de utilitate publica.
Cauza care inlatura raspunderea penala, reglementata in cap. III, t. VII, art. 131, C. pen., partea generala.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
1. Din punct de vedere juridic, cedare temporara a dreptului de exploatare a unor bunuri, in schimbul unei plati;
Act adoptat de organele de stat,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Act adoptat de organele de stat,
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
(Issuer) Entitate legala care are capacitatea de a emite si de a distribui un instrument financiar transferabil.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Act adoptat de organele de stat,
Text care se introduce intr-un proiect de lege,
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
1. Din punct de vedere juridic, cedare temporara a dreptului de exploatare a unor bunuri, in schimbul unei plati;
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
1. Din punct de vedere juridic, cedare temporara a dreptului de exploatare a unor bunuri, in schimbul unei plati;
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
1. Din punct de vedere juridic, cedare temporara a dreptului de exploatare a unor bunuri, in schimbul unei plati;
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
1. Din punct de vedere juridic, cedare temporara a dreptului de exploatare a unor bunuri, in schimbul unei plati;
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Act adoptat de organele de stat,
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial (numit delegant) sau in locul acestuia sa execute obligatia pe care delegantul o are fata de creditorul delegatar.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Text care se introduce intr-un proiect de lege,
Act adoptat de organele de stat,
Text care se introduce intr-un proiect de lege,
Act adoptat de organele de stat,
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
(Force majeure) Clauza intr-un contract care exonereaza de raspunderea contractuala acea parte la contract care nu si-a putut indeplini, partial sau integral,
(ternem CNA). Orice forma de mesaj, difuzat fie Ón baza unui contract cu o persoana fizica sau juridica, publica ori privata, Ón schimbul unui tarif sau al altor beneficii, privind exercitarea unei activitati comerciale, mestesugaresti, profesionale,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Retea formata din sute de milioane de calculatoare, conectate intre ele, pe principiul \"oricine cu oricine\", pe care se gasesc cateva zeci de mii de servere care asteapta, gata sa deserveasca cereri de la oricare din milioanele de calculatoare client.
Act adoptat de organele de stat,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Examinare, analizare a unei probleme inainte de a se lua o hotarare definitiva.
Persoane intre care exista legatura de afinitate.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este dreptul subiectiv ce apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale si are ca obiect bunurile care, fie prin natura lor, fie printr-o dispozitie a legii sunt de uz sau de utilitate publica.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Ansamblul drepturilor si obligatiilor avand valoare economica, apartinand unei persoane fizice sau unei persoane juridice.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Act adoptat de organele de stat,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este dreptul subiectiv ce apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale si are ca obiect bunurile care, fie prin natura lor, fie printr-o dispozitie a legii sunt de uz sau de utilitate publica.
Trecerea in proprietatea de stat a unor bunuri apartinand altor titulari.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Contract prin care o persoana, donator, transmite, de regula in mod gratuit si irevocabil, dreptul de proprietate asupra unui bun catre o alta persoana, donatar, care il accepta.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Confirmare intr-o anumita functie
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Reprezinta ansamblul de competente profesionale care permit unei persoane sa desfasoare activitati specifice unei ocupatii sau profesii.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Act adoptat de organele de stat,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
1. Grup comstituit de catre o autoritate cu scopul desfasurarii, coordonarii, supravegherii, controlului unei activitati din diferite domenii ale vietii sociale
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Desemneaza o invitatie publica adresata de catre AM/OI unei categorii clar identificate de solicitanti, in vederea depunerii cererilor de finantare pentru proiecte, in cadrul unui domeniu de interventie al axelor prioritare din Programul Operational Regional 2007-2013 sau din Programele Operationale Sectoriale.
Exceptie de la dispozitiile unui act normativ,
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
(Preemptive right) Dreptul unui detinator de actiuni comune, de a cumpara actiuni comune dintr-o emisiune noua la pretul de subscriere, inainte ca emisiunea sa fie vanduta prin oferta publica.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Este dreptul subiectiv ce apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale si are ca obiect bunurile care, fie prin natura lor, fie printr-o dispozitie a legii sunt de uz sau de utilitate publica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Act adoptat de organele de stat,
(comunitate de bunuri) Regim stabilit de lege sau prin invoiala partilor cu privire la bunurile lor.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale Ón interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
(al unitatii de protectie speciala). Gestionarea activitatilor si resurselor (materiale, umane, financiare) la nivelul unitatilor de protectie speciala, efectuata de conducerea unitatii, in baza prerogativelor legale.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale Ón interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Act adoptat de organele de stat,
Act adoptat de organele de stat,
Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale Ón interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
(Concession) (1) In general: drept legal de folosire a unei proprietati in anumite scopuri.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
(Concession) (1) In general: drept legal de folosire a unei proprietati in anumite scopuri.
(Concession) (1) In general: drept legal de folosire a unei proprietati in anumite scopuri.
(Concession) (1) In general: drept legal de folosire a unei proprietati in anumite scopuri.
Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice
(Concession) (1) In general: drept legal de folosire a unei proprietati in anumite scopuri.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Cel care da in arenda. Potrivit art.2 si 3 alin.1 (fraza finala) din Legea arendarii nr.16/1994, modificata, poate fi arendator orice persoana, fizica sau juridica,
Cel care da in arenda. Potrivit art.2 si 3 alin.1 (fraza finala) din Legea arendarii nr.16/1994, modificata, poate fi arendator orice persoana, fizica sau juridica,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Cel care da in arenda. Potrivit art.2 si 3 alin.1 (fraza finala) din Legea arendarii nr.16/1994, modificata, poate fi arendator orice persoana, fizica sau juridica,
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
Cel ce ia in arenda. Calitatea de arendas o poate avea orice persoana fizica, daca este cetatean roman, indiferent daca are domiciliul in tara sau in strainatate
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Este dreptul subiectiv ce apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale si are ca obiect bunurile care, fie prin natura lor, fie printr-o dispozitie a legii sunt de uz sau de utilitate publica.
1. Din punct de vedere juridic, cedare temporara a dreptului de exploatare a unor bunuri, in schimbul unei plati;
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Este dreptul subiectiv ce apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale si are ca obiect bunurile care, fie prin natura lor, fie printr-o dispozitie a legii sunt de uz sau de utilitate publica.
1. Din punct de vedere juridic, cedare temporara a dreptului de exploatare a unor bunuri, in schimbul unei plati;
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Este dreptul subiectiv ce apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale si are ca obiect bunurile care, fie prin natura lor, fie printr-o dispozitie a legii sunt de uz sau de utilitate publica.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Cel care da in arenda. Potrivit art.2 si 3 alin.1 (fraza finala) din Legea arendarii nr.16/1994, modificata, poate fi arendator orice persoana, fizica sau juridica,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
Act adoptat de organele de stat,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act adoptat de organele de stat,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
(ternem CNA). Orice forma de mesaj, difuzat fie Ón baza unui contract cu o persoana fizica sau juridica, publica ori privata, Ón schimbul unui tarif sau al altor beneficii, privind exercitarea unei activitati comerciale, mestesugaresti, profesionale,
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Orice forma de comunicare destinata sa promoveze, direct sau indirect, produsele, serviciile, imaginea, numele ori denumirea, firma sau emblema unui comerciant ori membru al unei profesii liberale;
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

La apelul nominal facut in sedinta publica au lipsit partile .
Procedura de citare este legal indeplinita.
S-a facut referatul oral al cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care se constata depuse prin serviciul registratura relatiile solicitate paratelor C.L. C si P. Comunei C, urmand a se respinge cererea de amanare formulata de parata P. Comunei C in conditiile art.156 c.pr.civ., intrucat in primul rand aceasta cerere se apreciaza de instanta ca fiind netemeinic motivata, simpla afirmatie ca nu poate delega un jurist din partea institutiei, fara a se mentiona cauza sau cauzele ce au determinat acest aspect, nu poate reprezenta o dovada sau o motivare temeinica, iar in al doilea rand cauza de fata nu este la primul termen de judecata cu procedura completa, cu atat mai mult cu cat au fost respectate si dispozitiile art.1141alin.31c.pr.civ., in sensul ca primul termen de judecata a fost stabilit astfel incat de la data primirii citatiei paratii au avut la dispozitie cel putin 15 zile pentru a-si pregati apararea, asa cum rezulta din dovezile de indeplinire a procedurilor de citare de la filele nr.12 si 13 din dosar.
Din aceste dovezi rezulta ca celor doi parati li s-a comunicat cate o copie de pe cererea de chemare in judecata, formulata de reclamant si depusa la instanta la data de 25 noiembrie 2011, conform mentiunilor facute de judecatorul de serviciu, procesul verbal fiind semnat de delegatul V. M. si aplicata stampila structurii functionale P. Comunei C. Se constata astfel ca parata a avut la dispozitie nu cel putin 15 zile pentru a-si pregati apararea, fata de primul termen de judecata acordat la 27 ianuarie 2012, ci doua luni si doua zile, perioada in care in conditiile art.115 si urmatoarele c.pr.civ. aveau obligatia de a depune intampinare si de a-si pregati apararea, cu atat mai mult cu cat ulterior, in conditiile art.13 din legea nr.554/2004 instanta a acordat un nou termen de judecata pentru a solicita relatii necesare si utile cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, tribunalul constata cauza in stare de judecata si retine cauza spre solutionare, avand in vedere ca s-a solicitat in scris judecarea cauzei in lipsa .
TRIBUNALUL
Deliberand asupra cauzei de fata, constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata la data de 18.11.2011 reclamantul P.J. Gorj a chemat in judecata paratii C.L. C, P. C, solicitand ca prin sentinta ce se va pronunta sa se dispuna anularea Hotararii Consiliului Local C nr.87/12.05.2011 privind stabilirea pretului de arendare, durata arendei si suprafetele de teren ce urmeaza a fi supuse arendarii.
In motivarea actiunii, reclamantul a aratat ca, prin Hotararea Consiliului Local C nr. 87/12.05.2011 privind stabilirea pretului de arendare, durata arendei si suprafetele de teren ce urmeaza a fi supuse arendarii, adoptata de C.L. C, comunicata Institutiei Prefectului cu adresa nr.4758/19.05.201 si inregistrata cu nr.8878/20.05.2011, s-a aprobat arendarea pe o perioada de 5 ani a mai multor suprafete de teren mentionate in anexa la hotarare, fara a se preciza regimul juridic al acestor terenuri, precum si categoria de folosinta.
Precizeaza ca respectiva hotarare de consiliu a fost adoptata cu nerespectarea conditiilor de forma si fond, intrucat potrivit prevederilor art.123 din Legea nr.215/2001 a administratiei publice locale, republicata si actualizata, varianta arendarii bunurilor proprietate privata a comunei nu este prevazuta, ci doar vanzare, inchiriere si concesionare - prin licitatie publica: " (1) Consiliile locale si consiliile judetene hotarasc ca bunurile ce apartin domeniului public sau privat, de interes local sau judetean, dupa caz, sa fie date in administrarea regiilor autonome si institutiilor publice, sa fie concesionate ori sa fie inchiriate. Acestea hotarasc cu privire la cumpararea unor bunuri ori la vanzarea bunurilor ce fac parte din domeniul privat, de interes local sau judetean, in conditiile legii. (2) Vanzarea, concesionarea si inchirierea se fac prin licitatie publica, organizata in conditiile legii."
De asemenea prin Ordinul nr.541/25.08.2009 pentru modificarea si completarea strategiei privind organizarea activitatii de imbunatatire si exploatare a pajistilor la nivel national pe termen mediu si lung, aprobata prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor si al ministrului administratiei publice nr.226/235/2003 se prevede modalitatea de concesionare prin licitatie publica, respectiv: "...2. Responsabilitati ale consiliilor locale ale comunelor, oraselor, respectiv municipiilor: a) Pentru punerea in valoare a pajistilor si folosirea optima a acestora, consiliile locale ale comunelor, oraselor, respectiv municipiilor, in baza cererilor solicitantilor, incheie contracte de concesiune in conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.337/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru suprafetele de pajisti disponibile, pentru o perioada minima recomandata de 10 ani, proportional cu efectivele de animale detinute in exploatatie...."; anexa la hotarare este incompleta, nesemnata si stampilata de persoanele autorizate; lipseste adresa compartimentului agricol care sa precizeze daca au fost inregistrate cereri de reconstituire sau constituire formulate de persoane fizice sau juridice, daca exista litigii pe rolul instantelor cu privire la aceste suprafete;
In conformitate cu prevederile art.19 lit.e din Legea nr.340/2004 privind prefectul si institutia prefectului, actualizata, a solicitat revocarea respectivei hotarari de consiliu prin adresa nr. 13520/27.07.2011, fara a primi un raspuns pana in prezent. In drept, si-a intemeiat prezenta cerere de anulare pe dispozitiile art.3 din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ modificata si completata, Legea nr.340/2004 privind prefectul si institutia prefectului si Legea nr.213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia. In baza art.242 C. p. c. solicita judecarea cauzei si in lipsa . In dovedirea actiunii, a depus la dosarul cauzei: adresa Institutiei Prefectului - Judetul Gorj nr.13520/27.07.2011; HCL nr.87/12.05.2011 si anexa; adresa Primariei C nr.4758/19.07.2011, inregistrata la Institutia Prefectului cu nr. 8878/20.05.2011.
Din actele si lucrarile dosarului tribunalul retine urmatoarele considerente:
Prin cererea inregistrata la 18.11.2011 P.J.G. in conditiile art.3 din Legea Contenciosului Administrativ a chemat in judecata C.L. C si P. Comunei C pentru ca prin sentinta ce se va pronunta sa se dispuna anularea Hotararii Consiliului Local C nr.87/12.05.2011 privind stabilirea pretului de arendare, durata arendei si suprafetele de teren ce urmeaza a fi supuse arendarii, intrucat s-au incalcat dispozitiile art.23 din legea nr.215/2001, dispozitiile Ordinului nr.541/2009, a Ordinului nr.226/235/2003, a dispozitiilor OUG nr.34/2006, in sensul ca in raport de competentele si atributiile Consiliilor Locale, acestea pot sa hotarasca asupra bunurilor care apartin domeniului public sau privat, fie de interes local sau judetean, in conditiile legii si cu respectarea conditiilor de forma si de fond prevazute de normele imperative ale acestora.
Raportat la dispozitiile art.19 alin.1 lit.e din legea nr.340/2004, reclamantul a efectuat controlul de legalitate si oportunitate, iar prin adresa nr.13521 din 27.07.2011 a comunicat celor doi parati faptul ca HCL nr.87/2011 a fost adoptata cu nerespectarea dispozitiilor mentionate anterior, solicitand acestora sa procedeze la reanalizarea hotararii, in sensul revocarii sau modificarii acesteia.
Prin HCL nr.87/2011 C.L. C a hotarat aprobarea pretului de arendare pentru suprafetele de teren ce urmeaza a fi supuse arendarii conform anexei l a prezenta hotarare, pe o durata de 5 ani de la data semnarii contractului de arenda fiind adoptata aceasta hotarare cu un numar de 12 voturi pentru din totalul celor 15 consilieri locali in functie.
Din anexa la hotarare rezulta ca s-au stabilit terenurile ce urmeaza sa fie suspuse arendarii, precum si pretul acesteia si anume 41,08 ha situate pe muntele Mocirla Crasnii cu un pret de 1000 lei/an; 50 ha teren izlaz situat pe Runcu Mare si Runcu Mic cu acelasi pret; 45 ,3 ha situate pe Muntele Alimanu si 36,19 ha , teren situat in izlaz Jerdau, cu acelasi pret.
In conditiile art.129 alin.5 C.proc.civ. coroborat cu dispozitiile art.13 din LCA, tribunalul a solicitat organului emitent sa comunice intreaga documentatie ce a stat la baza emiterii HCL 87/2011, precum si faptul daca in conditiile Legii nr.215/2001 s-a reanalizat hotararea adoptata in sensul revocarii sau modificarii acesteia, ca urmare a controlului de legalitate si oportunitate efectuat de institutia prefectului, conform atributiilor stabilite in sarcina acestuia de catre legiuitorul national.
Prin adresa nr.1439/16.02.2012 parata Primaria comunei C invedereaza instantei faptul ca anexa, la proiectul de hotarare privind aprobarea pretului de arendare pentru suprafetele de teren ce urmeaza a fi supuse arendarii, a suferit un amendament in timpul sedintei de consiliu, ca urmare a cererilor de arendare luate in discutie si cu acea ocazie s-a hotarat completarea anexei cu Muntele Alimanu si Teren Izlaz Jerdau (posibil ca anexa respectiva sa fi fost completata cu suprafetele de teren de pe Muntele Alimanu si cu suprafata de teren aferenta Izlazului Jerdau).
Totodata, se mentioneaza ca in urma redactarii hotararii din greseala a fost omisa semnarea anexei de catre compartimentul de specialitate, iar hotararea adoptata nu a fost modificata sau revocata, din contra a produs efecte partiale incheindu-se contract de arenda pentru terenul de 50 ha din izlazul situat pe Runcu Mare si Runcu Mic si pentru terenul de 41,8 ha situat pe Muntele Mocirla Crasnii. Se sustine faptul ca raportat la lipsa semnaturii de pe anexa la hotarare, acest aspect reprezinta doar un motiv de nulitate relativa ce poate fi acoperita prin semnarea ulterioara de catre compartimentul de specialitate.
La baza emiterii acestei hotarari, asa cum rezulta din documentatie comunicata de organul emitent, au fost avute in vedere expunerea de motive intocmita de primarul comunei C, ce a fost initiat ca urmare a cererii depuse de catre Obstea de Mosneni C Deal si Vale prin care solicita darea in arenda a unor suprafete de teren detinute in proprietate de catre comuna C si administrate de C.L. C.
Din raportul de specialitate prezentat la dosar, fara a se face mentiunea de cine este intocmit acest raport, fara semnatura si stampila, fara a fi inregistrat, rezulta ca transmiterea folosintei acestor terenuri aflate in proprietatea comunei C se va realiza prin incheierea unui contract de arenda in forma prevazuta de legea nr.16/1994, terenuri care nu sunt grevate de sarcini, drept pentru care se poate transmite folosinta acestor bunuri prin arenda Obstii de Mosneni C Deal si Vale, conform cererii nr. 4405-06.05.2011.
De asemenea, din procesul verbal incheiat la data de 12.05.2011, cu ocazia sedintei extraordinare a Consiliului Local C, la care au participat un numar de 12 consilieri din totalul de 15 consilieri in functie, rezulta ca pe ordinea de zi la punctul 4 s-a supus adoptarii proiectul de hotarare privind stabilirea pretului de arendare, durata arendei si suprafetele de teren ce urmeaza a fi supuse arendarii, ordine de zi care a fost aprobata cu unanimitate de voturi, iar comisiile pentru administratie publica, apararea ordinii si linistii publice a drepturilor cetateanului; pentru invatamant, sanatate si familie, activitati social-culturale, tineret si sport; pentru activitati economico-financiare, amenajarea teritoriului si urbanism, agricultura, gospodarie comunala, protectia mediului si turism au avizat favorabil materialele prezentate pe ordinea de zi.
La sedinta extraordinara a C.L. C a participat si domnul P.V., in calitate de presedinte al Obstii de Mosneni C Deal si Vale, pentru a oferi relatii cu privire la cererea de arendare a unor suprafete de teren, avand categoria de folosinta izlaz satesc, situata de la Vatra Satului spre Padure, in suprafata de 50 ha, cu motivarea ca acestea se afla intr-o stare jalnica, cu tufisuri si maracinisuri, cu scopul defrisarii acestei vegetatii si redarii circuitului agricol, urmand a se folosi in acest scop zilieri, precum si arendarea diferentelor de gol alpin in suprafata de 41,08 ha din Muntele Mocila Crasnii, avand in vedere faptul ca pe suprafata de 46 ha din suprafata totala de 87,72 ha a muntelui, obstea detine proces verbal de punere in posesie. De asemenea, s-a solicitat si arendarea suprafetelor de teren aflate in proprietatea Consiliului Local C, pentru a le putea declara pana la termenul limita din 15 mai 2011 la A.P.I.A Gorj, unde vor putea beneficia de subventiile legale in vigoare.
Se constata, din acelasi proces verbal, ca s-a pus in discutie cererea inregistrata la sediul Primariei Comunei C 4529/11.05.2011, prin care doamna J. F. I., in calitate de proprietar de animale, cu domiciliul in comuna C, solicita arendarea unor suprafete de teren pentru pasunatul animalelor, cu motivarea ca are nevoie de o dovada din care sa rezulte acest aspect si pentru a nu afecta proprietatile celorlalti cetateni din comuna. Inginerul agricol din compartimentul fond funciar, cadastru si agricultura precizeaza ca Muntele Alimanu si terenul situat in punctul Jerdau, cu categoria de folosinta izlaz din zona satului Aninis, se afla in proprietatea comunei C fiind in administrarea C. L. C, nu au fost solicitate putand fi arendate. Domnul D. I. in calitate de delegat satesc al satului Dragoiesti, mentioneaza arata ca Muntele Alimanu nu este inscris in inventarul bunurilor proprietate privata a comunei C, fiind omis, desi a ramas in administrarea Consiliului Local C si propune introducerea unui amendament la proiectul de hotarare privind modificarea si completarea domeniului privat al comunei in sensul completarii inventarului cu muntele respectiv, in prealabil identificat cu suprafete si vecinatati de catre persoanele de specialitate din cadrul Primariei Comunei C, precum si a unui amendament la proiectul de hotarare privind stabilirea pretului de arendare, durata arendei si suprafetele de teren ce urmeaza a fi arendate, in sensul ca in situatia in care vor fi identificate alte suprafete de teren, proprietatea comunei C pentru care exista posibilitatea arendarii, acestea sa fie incluse in lista terenurilor ce urmeaza a fi supuse arendarii, amendamente ce au fost aprobate in unanimitate de voturi.
Se constata in primul rand faptul ca procesul-verbal incheiat la 12.05.2011 desi este semnat de catre presedintele de sedinta si de secretarul unitatii administrativ locale, nu se mentioneaza numele celor 12 consilieri locali care au participat la sedinta extraordinara a Consiliului Local C, consemnandu-se prezenta acestora decat in mod generic ca si numar, pentru a se face dovada cvorumului necesar, in sensul ca atat in preambulul procesului verbal, cat si la finalul acestuia nu se mentioneaza numele celor 12 consilieri prezenti, decat numele celor 3 consilieri absenti motivat, si anume domnii D.G. si C. I. precum si doamna I. L.. Per a contrario se poate considera faptul ca ceilalti consilieri au fost prezenti.
De asemenea, se constata ca la sedinta au mai participat domnul primar V. A., doamna T. L. in calitate de secretar al comunei C, domnul B. C. in calitate de consilier juridic al Consiliului Local C, domnul P. V. in calitate de presedinte al Obstii de Mosneni C Deal si Vale, domnul B. I. in calitate de presedinte al Obstii de Mosneni Dragoiesti-Ungureni-Dumbraveni-Buzesti, domnul J. C., fara a se mentiona calitatea acestuia decat mentiunea ca este domiciliat in comuna C, sat C, iar din continutul procesului verbal rezulta ca este sotul doamnei J. F. I., mentionata anterior care a solicitat arendarea unor terenuri din proprietate comunei C, precum si domnul Chiriac Gheorghe in calitate de consilier din cadrul compartimentului cadastru-agricultura la Primaria comunei C. Se mentioneaza ca sedinta extraordinara a fost convocata de primarul comunei C prin dispozitia nr.378/09.05.2011, iar domnul consilier Tiriplica Emil are calitate de presedinte de sedinta si prezinta ordinea de zi pentru a fi supusa aprobarii.
Conform dispozitiilor art.39 si urmatoarele din legea nr.215/2001: ``Consiliul local se intruneste in sedinte ordinare, lunar, la convocarea primarului. Consiliul local se poate intruni si in sedinte extraordinare, la cererea primarului sau a cel putin unei treimi din numarul membrilor consiliului. Convocarea consiliului local se face in scris, prin intermediul secretarului unitatii administrativ-teritoriale, cu cel putin 5 zile inainte sedintelor ordinare sau cu cel putin 3 zile inainte de sedintele extraordinare. Odata cu notificarea convocarii, sunt puse la dispozitie consilierilor locali materialele inscrise pe ordinea de zi. In caz de forta majora si de maxima urgenta pentru rezolvarea intereselor locuitorilor comunei, orasului sau municipiului sau in alte situatii stabilite de regulamentul de organizare si functionare a consiliului local, convocarea consiliului local se poate face de indata. In invitatia la sedinta se vor preciza data, ora, locul desfasurarii si ordinea de zi a acesteia. Ordinea de zi a sedintei consiliului local se aduce la cunostinta locuitorilor comunei sau ai orasului prin mass-media sau prin orice alt mijloc de publicitate. In comunele sau orasele in care cetatenii apartinand unei minoritati nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor ordinea de zi se aduce la cunostinta publica si in limba materna a cetatenilor apartinand minoritatii respective. In toate cazurile convocarea se consemneaza in procesul-verbal al sedintei. Sedintele consiliului local se desfasoara legal in prezenta majoritatii consilierilor locali in functie. Prezenta consilierilor locali la sedinta este obligatorie. Cazurile in care absenta este motivata se stabilesc prin regulamentul de organizare si functionare a consiliului local. Consilierul local care absenteaza nemotivat de doua ori consecutiv este sanctionat, in conditiile regulamentului de organizare si functionare a consiliului local. Sedintele consiliului local sunt conduse de un presedinte de sedinta, ales in conditiile prevazute la art. 35. Sedintele consiliului local sunt publice. Lucrarile sedintelor se desfasoara in limba romana. Dezbaterile din sedintele consiliului local, precum si modul in care si-a exercitat votul fiecare consilier local se consemneaza intr-un proces-verbal, semnat de presedintele de sedinta si de secretarul unitatii administrativ-teritoriale. Presedintele de sedinta, impreuna cu secretarul unitatii administrativ-teritoriale isi asuma, prin semnatura, responsabilitatea veridicitatii celor consemnate. La inceputul fiecarei sedinte, secretarul supune spre aprobare procesul-verbal al sedintei anterioare. Consilierii locali au dreptul ca, in cadrul sedintei, sa conteste continutul procesului-verbal si sa ceara mentionarea exacta a opiniilor exprimate in sedinta anterioara. Procesul-verbal si documentele care au fost dezbatute in sedinta se depun intr-un dosar special al sedintei respective, care va fi numerotat, semnat si sigilat de presedintele de sedinta si de secretar, dupa aprobarea procesului-verbal. In termen de 3 zile de la terminarea sedintei, secretarul unitatii administrativ-teritoriale afiseaza la sediul primariei si, dupa caz, pe pagina de internet a unitatii administrativ-teritoriale o copie a procesului-verbal al sedintei. Ordinea de zi a sedintelor se aproba de consiliul local, la propunerea celui care, in conditiile art. 39, a cerut intrunirea consiliului. Suplimentarea ordinii de zi se poate face numai pentru probleme urgente, care nu pot fi amanate pana la sedinta urmatoare, si numai cu votul majoritatii consilierilor locali prezenti. Scoaterea unui proiect de hotarare de pe proiectul ordinii de zi se face numai cu acordul initiatorului sau daca acesta nu indeplineste conditiile prevazute la art. 4. In cazul neaprobarii ordinii de zi, in conditiile prevazute la alin. (1), nu se acorda indemnizatia cuvenita consilierilor locali pentru sedinta respectiva. Proiectele de hotarari inscrise pe ordinea de zi a sedintei consiliului local nu pot fi dezbatute daca nu sunt insotite de raportul compartimentului de resort din cadrul aparatului de specialitate al primarului, care este elaborat in termen de 30 de zile de la inregistrarea proiectului, precum si de raportul comisiei de specialitate a consiliului, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 39 alin. (2) si (4). Daca rapoartele prevazute la alin. (1) nu sunt intocmite in termen de 30 de zile de la inregistrarea proiectului, acestea se considera implicit favorabile.``.
I
n art.45 alin.3 si 6 din legea nr.215/2001 se arata ca: ``Hotararile privind patrimoniul se adopta cu votul a doua treimi din numarul total al consilierilor locali in functie.; Proiectele de hotarari pot fi propuse de consilieri locali, de primar, viceprimar sau de cetateni. Redactarea proiectelor se face de cei care le propun, cu sprijinul secretarului unitatii administrativ-teritoriale si al serviciilor din cadrul aparatului de specialitate al primarului.``.
Raportat la dispozitiile art.46, 47, 48 si 49 din legea nr.215/2001 se constata faptul ca : ``Nu poate lua parte la deliberare si la adoptarea hotararilor consilierul local care, fie personal, fie prin sot, sotie, afini sau rude pana la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial in problema supusa dezbaterilor consiliului local. Hotararile adoptate de consiliul local cu incalcarea dispozitiilor alin. (1) sunt nule de drept . Nulitatea se constata de catre instanta de contencios administrativ. Actiunea poate fi introdusa de orice persoana interesata.; Hotararile consiliului local se semneaza de presedintele de sedinta, ales in conditiile prevazute la art. 35, si se contrasemneaza, pentru legalitate, de catre secretar. In cazul in care presedintele de sedinta lipseste sau refuza sa semneze, hotararea consiliului local se semneaza de 3-5 consilieri locali.; Secretarul unitatii administrativ-teritoriale nu va contrasemna hotararea in cazul in care considera ca aceasta este ilegala. In acest caz, va depune in scris si va expune consiliului local opinia sa motivata, care va fi consemnata in procesul-verbal al sedintei. Secretarul unitatii administrativ-teritoriale va comunica hotararile consiliului local primarului si prefectului de indata, dar nu mai tarziu de 10 zile lucratoare de la data adoptarii. Comunicarea, insotita de eventualele obiectii cu privire la legalitate, se face in scris de catre secretar si va fi inregistrata intr-un registru special destinat acestui scop.; Hotararile cu caracter normativ devin obligatorii si produc efecte de la data aducerii lor la cunostinta publica, iar cele individuale, de la data comunicarii. Aducerea la cunostinta publica a hotararilor cu caracter normativ se face in termen de 5 zile de la data comunicarii oficiale catre prefect.``.
Conform dispozitiilor art.23 din legea nr.215/2001 privind administratia publica locala: "Autoritatile administratiei publice prin care se realizeaza autonomia locala in comune, orase si municipii sunt consiliile locale, comunale, orasenesti si municipale, ca autoritati deliberative, si primarii, ca autoritati executive. Consiliile locale si primarii se aleg in conditiile prevazute de legea pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale. Consiliile locale si primarii functioneaza ca autoritati ale administratiei publice locale si rezolva treburile publice din comune, orase si municipii, in conditiile legii.".
De asemenea, raportat la dispozitiile art.36 alin.1, 2 lit.c, alin.5 literele a-d din aceeasi lege: ``Consiliul local are initiativa si hotaraste, in conditiile legii, in toate problemele de interes local, cu exceptia celor care sunt date prin lege in competenta altor autoritati ale administratiei publice locale sau centrale. Consiliul local exercita urmatoarele categorii de atributii: atributii privind administrarea domeniului public si privat al comunei, orasului sau municipiului; In exercitarea atributiilor prevazute la alin.2 lit.c, consiliul local: hotaraste darea in administrare, concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate publica a comunei, orasului sau municipiului, dupa caz, precum si a serviciilor publice de interes local, in conditiile legii; hotaraste vanzarea, concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate privata a comunei, orasului sau municipiului, dupa caz, in conditiile legii; avizeaza sau aproba, in conditiile legii, documentatiile de amenajare a teritoriului si urbanism ale localitatilor; atribuie sau schimba, in conditiile legii, denumiri de strazi, de piete si de obiective de interes public local.``.
Conform dispozitiilor art.119 din legea nr.215/2001 constituie patrimoniu al unitatii administrativ-teritoriale, bunurile mobile si imobile care apartin domeniului public si privat al acesteia, precum si drepturile si obligatiile cu caracter patrimonial. In art.120 se mentioneaza faptul ca apartin domeniului public de interes local bunurile care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau de interes public si nu sunt declarate prin lege de uz sau de interes public national.
In art.3 din legea nr.213/1998 se reglementeaza continutul domeniului public care este alcatuit din bunurile prevazute la art.135 alin.4 din Constitutie, din cele stabilite in anexa care face parte integranta din prezenta lege si din orice alte bunuri, care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau de interes public si sunt dobandite de stat sau unitatile administrativ-teritoriale prin modurile prevazute de lege. In cazul domeniului public al comunelor, acesta este alcatuit din bunurile prevazute la pct.III din anexa si din alte bunuri de uz sau de interes public local, declarate ca atare prin hotarare a consiliului local, daca nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public nationale ori judetean.
Dreptul de proprietate publica se dobandeste in modalitatile prevazute, expres si limitativ, de art.7 din legea nr.213/1998, respectiv: pe cale naturala, prin achizitii publice efectuate in conditiile legii, prin expropriere pentru cauza de utilitate publica, prin acte de donatie sau legate acceptate de consiliul local, daca bunul in cauza intra in domeniul public, prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al unitatilor administrativ-teritoriale in domeniul public al acesteia, pentru cauza de utilitate publica si prin alte moduri prevazute de lege.
Conform dispozitiilor art.6 din legea nr.213/1998, fac parte din domeniul public sau privat al unitatilor administrativ-teritoriale si bunurile dobandite de stat in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, daca au intrat in proprietatea statului in temeiul unui titlu valabil, cu respectarea Constitutiei, a tratatelor internationale la care Romania era parte si a legilor in vigoare la data preluarii lor de catre stat . In aliniatul 2 al aceluiasi articol se arata ca bunurile preluate de stat fara un titlu valabil, inclusiv cele obtinute prin vicierea consimtamantului, pot fi revendicate de fostii proprietari sau de succesorii acestora, daca nu fac obiectul unor legi speciale de reparatie.
Hotararea de atestare a bunurilor din domeniul public si privat al unitatilor administrativ-teritoriale este adoptata in temeiul art.21 alin.3 din Legea nr.213/1998 si reprezinta un act administrativ de autoritate, supus controlului instantei de contencios administrativ. Din insasi fundamentarea juridica a acestui act administrativ rezulta ca, indiferent de titlul sau, este un act de calificare a bunurilor ca fiind din domeniul public al unitatii administrativ-teritoriale.
Competenta Guvernului, pentru emiterea actelor de clasare si de defalcare a bunurilor, in raport cu interesul national sau local caruia ii sunt afectate, a fost prevazuta expres si de Legea nr. 215/2001. Ambele acte normative au reglementat o procedura speciala de defalcare si de trecere in patrimoniul unitatilor administrativ-teritoriale a bunurilor de interes local, procedura ce se finalizeaza printr-o hotarare a Guvernului. Hotararea astfel emisa, este un act de delimitare a domeniului public al statului, judetelor, comunelor, oraselor si pentru contestarea in justitie nu este relevant daca actul are efect declarativ sau constitutiv de drepturi, intrucat apartine categoriei juridice a actelor pentru care Legea nr. 213/1998 a prevazut expres, in art. 23, competenta instantelor de contencios.
Conform prevederilor HG nr.548/1999 privind aprobarea normelor tehnice pentru intocmirea inventarului bunurilor care alcatuiesc domeniul public al comunelor la nivelul consiliului local, exista o comisie speciala pentru intocmirea inventarului bunurilor care alcatuiesc domeniul public al comunei si care indeplineste atributiile cu care a fost investita privind inventarul acestor bunuri cu respectarea normelor privind organizarea si inventarierea patrimoniului, aprobate prin OMF nr.2381995.
De asemenea, conform dispozitiilor art.121 din legea nr.215/2001: ``Domeniul privat al unitatilor administrativ-teritoriale este alcatuit din bunuri mobile si imobile, altele decat cele prevazute la art. 120 alin. (1), intrate in proprietatea acestora prin modalitatile prevazute de lege. Bunurile ce fac parte din domeniul privat sunt supuse dispozitiilor de drept comun, daca prin lege nu se prevede altfel. Donatiile si legatele cu sarcini pot fi acceptate numai cu aprobarea consiliului local sau, dupa caz, a consiliului judetean, cu votul majoritatii consilierilor locali sau judeteni, dupa caz, in functie. Schimbul de imobile din domeniul privat al unitatilor administrativ-teritoriale se face in conditiile legii, pe baza unui raport de evaluare, insusit de consiliul local.``; pentru ca in art.122 sa se mentioneze ca: ``Toate bunurile apartinand unitatilor administrativ-teritoriale sunt supuse inventarierii anuale. Consiliilor locale si judetene li se prezinta anual de catre primar, respectiv de presedintele consiliului judetean, un raport asupra situatiei gestionarii bunurilor.``.
Este adevarat ca in raport de dispozitiile art.123: ``Consiliile locale si consiliile judetene hotarasc ca bunurile ce apartin domeniului public sau privat, de interes local sau judetean, dupa caz, sa fie date in administrarea regiilor autonome si institutiilor publice, sa fie concesionate ori sa fie inchiriate. Acestea hotarasc cu privire la cumpararea unor bunuri ori la vanzarea bunurilor ce fac parte din domeniul privat, de interes local sau judetean, in conditiile legii. Vanzarea, concesionarea si inchirierea se fac prin licitatie publica, organizata in conditiile legii. Prin derogare de la prevederile alin.2, in cazul in care consiliile locale sau judetene hotarasc vanzarea unui teren aflat in proprietatea privata a unitatii administrativ-teritoriale pe care sunt ridicate constructii, constructorii de buna-credinta ai acestora beneficiaza de un drept de preemptiune la cumpararea terenului aferent constructiilor. Pretul de vanzare se stabileste pe baza unui raport de evaluare, aprobat de consiliul local sau judetean, dupa caz. Proprietarii constructiilor prevazute la alin. (3) sunt notificati in termen de 15 zile asupra hotararii consiliului local sau judetean si isi pot exprima optiunea de cumparare in termen de 15 zile de la primirea notificarii.``, pentru ca in art.124 sa se mentioneze: ``Consiliile locale si consiliile judetene pot da in folosinta gratuita, pe termen limitat, bunuri mobile si imobile proprietate publica sau privata locala ori judeteana, dupa caz, persoanelor juridice fara scop lucrativ, care desfasoara activitate de binefacere sau de utilitate publica ori serviciilor publice.``.
Din interpretarea acestor dispozitii rezulta ca bunurile ce apartin domeniului public sau domeniului privat de interes local pot fi vandute, concesionate, inchiriate sau date in administrare prin hotarare a consiliului local, fara a se mentiona faptul ca autoritatea deliberativa locala ar avea posibilitatea de a hotari posibilitatea arendarii acestor bunuri .
In cauza de fata se constata ca autoritatea administratiei publice locale prin hotararea contestata a aprobat arendarea unor terenuri, fara a se mentiona categoria de folosinta, natura juridica a acestora, caracterul acestora in raport de planul de situatie a acestora, respectiv suprafata totala de 172,57 ha din care 41,08 ha din Muntele Mocirla Crasnii, 50 ha teren izlaz din Runcu Mare si Runcu Mic, 45,3 ha din Muntele Alimanu si 36,19 ha teren Izlaz Jerdau, pe o perioada de 5 ani, in conditiile legii nr.16/1994 cu incalcarea dispozitiilor mentionate anterior, precum si cu incalcarea dispozitiilor reglementate prin Ordinul emis de ministrul agriculturii, alimentatiei si padurilor si ministrul administratiei publice nr.235/2003 pentru aprobarea Strategiei privind organizarea activitatii de imbunatatire si exploatare a pajistilor la nivel national, pe termen mediu si lung, care a avut in vedere prevederile art.19 din Legea zootehniei nr.72/2002 si ale art.9 din Normele metodologice de aplicare a Legii zootehniei nr.72/2002, aprobata prin Hotararea Guvernului nr.940/2002; referatul Directiei generale de implementare, reglementare si de management al resurselor biotehnologice nr.131.177 din 5 martie 2003, din care rezulta necesitatea intocmirii unei strategii pe termen mediu si lung privind organizarea activitatii de imbunatatire si exploatare a pajistilor, precum si prevederile Hotararii Guvernului nr. 362/2002 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Hotararii Guvernului nr.8/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Administratiei Publice, cu modificarile si completarile ulterioare.
Conform anexei 1 din acest ordin se stabileste locul si importanta pajistilor in cadrul patrimoniului agricol al tarii, mentionand ca patrimoniul pastoral existent in Romania reprezinta o parte din avutia nationala, de importanta majora prin dimensiunea resurselor potentiale de furaje si calitatea acestora, precum si prin gradul sporit de atractivitate pe care il ofera pentru practicarea turismului intern si international, datorita amplasarii acestor suprafete.
De asemenea, la pct.VI din anexa 1 se reglementeaza responsabilitatile pentru punerea in valoare a pajistilor ce apartin atat proprietarilor, cat si utilizatorilor, precum si autoritatilor publice locale, astfel in ceea ce priveste prima categorie au urmatoarele obligatii: detinatorii de pajisti au obligatia sa asigure intretinerea corespunzatoare a acestora, in vederea mentinerii si ridicarii potentialului de productie; crescatorii de animale individuali sau asociati pot incheia contracte de pasunat pentru a obtine dreptul de folosinta asupra unei suprafete din pajistea comunala; contractul de pasunat se incheie, pana la data de 15 martie a fiecarui an, de catre primarul localitatii si crescatorul de animale, in baza hotararii consiliului local al comunei, orasului, respectiv municipiului, pe o durata de folosinta de minimum 10 ani, cu posibilitatea prelungirii acesteia; detinatorii de pajisti sunt obligati sa asigure paza si supravegherea acestor suprafete. Introducerea animalelor la pasunat pe pajistile ameliorate, pe loturi semincere, fara ca proprietarii acestor animale sa detina contracte de pasunat, va fi sanctionata potrivit prevederilor legale.
In ceea ce priveste responsabilitatile primarilor, consiliilor locale ale comunelor, oraselor, respectiv municipiilor au urmatoarele obligatii: pentru punerea in valoare a pajistilor si folosirea optima a acestora se va asigura incheierea unui numar optim de contracte de pasunat; excedentul de pajiste poate fi inchiriat de catre consiliul local al comunei, orasului, respectiv municipiului, in baza hotararii acestuia, crescatorilor de animale din alte comune care au suprafete insuficiente pentru pasunat; specialistii consiliului local al comunei, orasului, respectiv municipiului, impreuna cu reprezentantii asociatiilor crescatorilor de animale, vor stabili nivelul tarifului de pasunat, care va fi aprobat anual prin hotarare a consiliului local al comunei, orasului, respectiv al municipiului; data intrarii si scoaterii animalelor de la pasunat se stabileste prin hotarare a consiliului local al comunei, orasului, respectiv al municipiului, si este obligatorie pentru toti detinatorii de animale; lucrarile de intretinere a pajistilor, precum si a utilitatilor zoopastorale se vor efectua sub forma de prestatii de catre crescatorii de animale care le folosesc si au incheiat contracte de pasunat. Conditiile si nivelul acestor prestatii vor fi cuprinse in contractul de pasunat.
Prin Ordinul nr.541/2009 pentru modificarea si completarea Strategiei privind organizarea activitatii de imbunatatire si exploatare a pajistilor la nivel national, pe termen mediu si lung, aprobata prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor si al ministrului administratiei publice au fost modificate o serie de responsabilitati ale utilizatorilor de pajisti in scopul utilizarii pajistilor aflate in administrarea consiliilor locale ale comunelor, oraselor, respectiv municipiilor, si anume: asociatiile crescatorilor de animale legal constituite, crescatorii de animale persoane fizice si juridice depun o cerere la consiliul local, al carei model este prevazut in anexa la prezenta strategie, prin care solicita concesionarea unor suprafete de pajisti.
Pentru utilizatorii de pajisti care incheie contracte de concesiune trebuie sa indeplineasca minim urmatoarele conditii: sa fie inregistrati in Registrul National al Exploatatiilor; sa asigure o incarcatura minima de 0,3 UVM/ha pentru suprafata solicitata; sa prezinte un program de pasunat conform prevederilor cap. IV pct. 8, pentru perioada preluarii in folosinta a suprafetei de pajisti solicitata; acestia avand obligatia sa asigure intretinerea corespunzatoare a acestora, in vederea mentinerii si ridicarii potentialului de productie.
De asemenea, prin acelasi ordin s-au modificat responsabilitatile consiliilor locale ale comunelor, oraselor, respectiv municipiilor, si anume: ``pentru punerea in valoare a pajistilor si folosirea optima a acestora, consiliile locale ale comunelor, oraselor, respectiv municipiilor, in baza cererilor solicitantilor, incheie contracte de concesiune in conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 337/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru suprafetele de pajisti disponibile, pentru o perioada minima recomandata de 10 ani, proportional cu efectivele de animale detinute in exploatatie. Consiliile locale ale comunelor, oraselor, respectiv municipiilor trebuie sa initieze procedura de concesionare pana la data de 1 februarie a fiecarui an, in baza hotararii consiliului local al comunei, orasului, respectiv al municipiului. Anual, pana in data de 1 februarie, consiliile locale ale comunelor, oraselor, respectiv municipiilor verifica incarcatura de animale/ha/contract. Lucrarile de intretinere a pajistilor, precum si a utilitatilor zoopastorale se vor efectua de catre crescatorii de animale care le folosesc. Conditiile si nivelul acestor lucrari vor fi cuprinse in contractul de concesiune."
In consecinta, HCL nr.87 din 12 mai 2011 nu a avut in vedere toate aceste reglementari imperative, considerand ca in calitatea lor de autoritati administrative de interes local, fie ca autoritatea deliberativa, fie ca autoritatea executiva au posibilitatea sa procedeze la arendarea bunurilor imobile din patrimoniul public sau privat al unitatii administrative locale, in conditiile legii nr.16/1994 privind legea arendarii.
Conform dispozitiilor art.1 alin.2 din legea nr.16/1994 bunurile agricole care pot face obiectul arendarii sunt: terenurile agricole productive - arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, arbustii fructiferi, plantatiile de hamei si duzi, pasunile impadurite, terenurile ocupate cu constructii si instalatii agrozootehnice, amenajari piscicole si de imbunatatiri funciare, drumurile tehnologice, platformele si spatiile de depozitare care servesc nevoilor productiei agricole si terenurile neproductive care pot fi amenajate si folosite pentru productia agricola, precum si animalele, constructiile de orice fel, masinile, utilajele si alte asemenea bunuri destinate exploatarii agricole; nu si izlazurile, terenurile cu vegetatie forestiera sau golurile alpine.
De asemenea, se reglementeaza in mod expres care sunt partile contractante, numite arendator si arendas, in sensul ca in raport de dispozitiile art.3 alin.1 arendator pot fi doar persoanele fizice si juridice, nu si autoritatile administrative publice de interes local sau persoanele de drept public, pentru ca in alin.2 al aceluiasi articol sa se mentioneze faptul ca arendasii sunt persoane fizice, care pot fi cetateni romani sau cetateni straini, si persoane juridice.
Conform dispozitiilor art.2 din legea nr.16/1994 prin arendare se intelege contractul incheiat intre proprietar, uzufructuar sau alt detinator legal de bunuri agricole, denumit arendator care poate fi persoana fizica sau juridica, si arendas care poate fi persoana fizica, cetatean roman sau strain, sau persoana juridica, cu privire la exploatarea bunurilor agricole pe o durata determinata si la un pret stabilite de parti, iar conform art.3 alin.1 arendarea se face prin contract scris, al carui model este prevazut in anexa, incheiat intre arendator, pe de o parte, si arendas, pe de alta parte .
De altfel, in art.4 din lege se mentioneaza faptul ca: ``Regiile autonome, institutele si statiunile de cercetare si productie agricola care au in administrare terenuri proprietate publica nu pot da in arenda bunurile agricole prevazute la art.1 alin.2, sub sanctiunea nulitatii absolute a actelor incheiate. Orice act de arendare facut cu incalcarea prevederilor prezentului articol este nul.``, per a contrario rezulta ca doar regiile autonome, institutele sau statiunile de cercetare care nu au in administrare terenuri proprietate publica vor putea da in arenda bunurile agricole prevazute la art.1 alin.2 din lege.
In realitate, asa cum rezulta din continutul procesului verbal al sedintei extraordinare a consiliului local, terenurile pentru care s-a initiat procedura de arendare sunt terenuri cu categoria de folosinta pentru pasunat si care vor putea fi concesionate fie in conditiile mentionate anterior, fie in conditiile legii nr.214/2011 pentru organizarea, administrarea si exploatarea pajistilor, intrucat conform dispozitiilor art.14 din aceasta lege: ``Administratia publica locala are dreptul si capacitatea efectiva de a solutiona si de a gestiona pajistile proprietate publica si privata a localitatii, in interesul colectivitatii locale pe care o reprezinta, pe criterii obiective si nediscriminatorii, in conditiile legii. Autoritatea deliberativa a administratiei publice locale, la propunerea autoritatii executive, are obligatia de a organiza serviciul public pentru mentinerea, intretinerea si utilizarea pajistilor aflate in domeniul public si privat al unitatilor administrativ-teritoriale, potrivit prevederilor prezentei legi. Serviciul public pentru mentinerea, intretinerea si utilizarea pajistilor se infiinteaza cu respectarea prevederilor legislatiei Comunitatii Europene si nationale si a particularitatilor economice si sociale ale unitatilor administrativ-teritoriale.``.
Pe cale de consecinta, consiliul local in calitatea de autoritate administrativa publica locala, ca organ deliberativ, nu poate dispune prin hotarari aprobarea initierii unei procedurii de arendare in conditiile legii nr.16/1994, nu poate avea calitatea de parte contractanta in calitate de arendator intr-un contract de arendare, nu poate aproba cererea de arendare formulata de o persoana fizica sau juridica, cel mult in conditiile normelor prezentate anterior, consiliul local are posibilitatea adoptarii unui proiect de hotarare cu privire la initierea unei proceduri de concesionare ori de inchiriere a acestor terenuri aflate in proprietate publica, fie a unei proceduri de cumparare sau de vanzare pentru bunurile ce fac parte din proprietatea privata a Comunei C, ca persoana de drept public, sau poate asigura incheierea unui numar optim de contracte de pasunat, iar excedentul de pajiste va putea fi inchiriat de catre consiliul local al comunei, in baza hotararii acestuia, crescatorilor de animale din alte comune care au suprafete insuficiente pentru pasunat, hotarare prin care vor putea stabili nivelul tarifului de pasunat, intrucat nu are calitatea si nici competenta de dispune incheierea unor contracte de arendare, asupra bunurilor ce apartin domeniului public sau privat, in conditiile legii nr.215/2001.
In raport de toate aceste considerente se constata intrunite dispozitiile art.3 din legea nr.554/2004, urmand a se admite actiunea formulata de catre reclamant si se va dispune anularea hotararii consiliului local, avand in vedere faptul ca nu au fost respectate toate aceste conditii de forma, de fond si de publicitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Admite actiunea formulata de reclamantul P.J. Gorj - Vasile Liviu Andrei, cu sediul in Tg-Jiu, str. Victoriei, nr. 2-4, judetul Gorj impotriva paratilor C.L. C si Primaria Comunei C, cu sediul in comuna C, judetul Gorj.
Anuleaza Hotararea Consiliului Local nr.87/12.05.2011 privind stabilirea pretului de arendare, durata arendei si suprafetele de teren ce urmeaza a fi supuse arendarii emisa de paratul C.L. C.
Hotarare definitiva.
Cu recurs in termen de 15 zile de la comunicare .
Pronuntata in sedinta publica din 21.02.2012, la Tribunalul Gorj.


Pronuntata de: Tribunalul Gorj, Sectia Contencios Administrativ si Fiscal, Sentinta nr. 706 din 21.02.2012


Citeşte mai multe despre:    Tribunalul Gorj    Cerere de amanare    Intampinare    Arenda    Legea 215/2001    Legea 340/2004    Legea 554/2004    Legea 213/1998.OUG 34/2006    Legea 16/1994    Domeniu public    Domeniu privat    Consiliu local    Legea 72/2002    HG 940/2002    Legea 214/2011



Comentează: Arendare. Anularea actului administrativ al autoritatii locale
Alte Speţe

Decizia de concediere a salariatului aflat in perioada de proba reprezinta o prerogativa discretionara a angajatorului, exigentele acestuia neputand fi cenzurate pe calea contestatiei
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Craiova Sectia I Civila, Decizia civila nr. 681/2017, in sedinta publica din 9 martie 2017

Angajamentul de plata nu constituie un titlu de creanta recunoscut de lege in baza caruia angajatorul poate pretinde salariatului repararea unui prejudiciu
Pronuntaţă de: Tribunalul Gorj Sectia C.M.A.S., Sentinta civila nr. 372/2017, in sedinta publica din 16 martie 2017

Achitarea de catre institutia angajatoare a dobanzilor si penalitatilor nu inseamna ca acestea sunt datorate de salariat, intrucat este vorba de raporturi obligationale diferite
Pronuntaţă de: Tribunalul Gorj Sectia C.M.A.S., Sentinta civila nr. 326/2017, in sedinta publica din 9 martie 2017

Salariatul isi poate asuma un angajament de plata pentru acoperirea prejudiciului cauzat angajatorului, dar nu constituie titlu executoriu
Pronuntaţă de: Tribunalul Gorj Sectia C.M.A.S., Sentinta civila nr. 127/2017, in sedinta publica din 31 ianuarie 2017

Clauza penala. Obligatia instantei judecatoresti sa interpreteze clauzele indoielnice ale tranzactiei. Principiul motivarii in fapt si in drept a hotararii judecatoresti
Pronuntaţă de: Curtea de Apel CRAIOVA, Sectia contencios administrativ, Decizia nr. 3393 din 15 octombrie 2018

Nici o prevedere legala nu interzice utilizarea procedurii Ordonantei presedintiale intr-un conflict individual de munca
Pronuntaţă de: Tribunalul Gorj Sectia C.M.A.S., Sentinta civila nr. 22/2017, in sedinta publica din 12 ianuarie 2017

Ordonanta presedinitiala. Analiza conditiilor de admisibilitate. Caracterul vremelnic al masurii (neindeplinire)
Pronuntaţă de: Tribunalul Gorj - Sectia I civila in sedinta publica din 05 mai 2016

Decizia ICCJ nr. 1/2017, privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre profesionisti si consumatori. Credite in Franci elvetieni. Informare privind riscul ratei de schimb valutar
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Obligarea angajatorului la plata orelor suplimentare si a concediului de odihna neefectuat de catre salariat
Pronuntaţă de: Tribunalul Gorj, Sectia conflicte de munca si asigurari sociale, Sentinta nr 1224/2016 din 30.05.2016

Neincheierea contractului individual de munca. Plata daunelor morale catre salariat
Pronuntaţă de: Judecatoria Targu-Jiu, Sectia Civila, Sentinta nr. 5074 din 16.06.2016