Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Omor calificat. Determinarea intentiei indirecte. Circumstante atenuante

Omor calificat. Determinarea intentiei indirecte. Circumstante atenuante

  Publicat: 19 Jul 2013       2087 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Deliberand asupra recursurilor declarate de inculpatul R.D. si de partea civila F.M. impotriva deciziei penale nr. 54/A din 22 iunie 2012 a Curtii de Apel Targu Mure?, sectia penala si pentru cauze cu minori si de familie, constata urmatoarele:

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Persoana care exercita drepturile si executa obligatiile decurgand din curatela.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Asezate in cap. IV, t. V, C. proc. pen., aprtea generala,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Reglementata in cap. IV, t. I, C. proc. pen., partea speciala, consta in inaintarea instantei de judecata competente a doasrului de cercetare penala,
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Drum de interes international, national, judetean sau local cu un trafic anual mai mare de 3 milioane de treceri ale vehiculelor
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Camera inferioara a Parlamentului englez,
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Persoana fizica in virsta de pana la 18 ani.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Persoana fizica in virsta de pana la 18 ani.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Drum de interes international, national, judetean sau local cu un trafic anual mai mare de 3 milioane de treceri ale vehiculelor
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Interval de timp stabilit de lege pe baze stiintifice, cuprins intre a treisuta si a o suta optzecea zi dinaintea nasterii copilului, in care se prezuma ca a avut loc conceptia, procrearea, acestuia.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Care are loc fara interventia justitiei sau a judecatorului; nelegat de un proces in curs.
Viciu de consimtamant. Este amenintarea unei persoane cu un rau care sa-I produca o temere ce o determina sa consimta la incheierea unui act juridic civil, pe care altfel nu l-ar fi incheiat.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Persoana fizica in virsta de pana la 18 ani.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Persoanele, altele decat cele care apartin familiei extinse, care,
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Viciu de consimtamant. Este amenintarea unei persoane cu un rau care sa-I produca o temere ce o determina sa consimta la incheierea unui act juridic civil, pe care altfel nu l-ar fi incheiat.
Persoana fizica in virsta de pana la 18 ani.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Persoana fizica in virsta de pana la 18 ani.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Persoana care exercita drepturile si executa obligatiile decurgand din curatela.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Mijloc de proba scris, prevazut in sectiunea V., cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Viciu de consimtamant. Este amenintarea unei persoane cu un rau care sa-I produca o temere ce o determina sa consimta la incheierea unui act juridic civil, pe care altfel nu l-ar fi incheiat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Stat care savarseste o agresiune
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala;
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:
Parti componente ale infractiunii.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Reprezinta o circumstanta atenuanta cand infractiunea a fost savarsita sub stapanirea unei puternice tulburari sau emotii,
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Stari, situatii, intamplari calitati sau alte date, care nu fac parte din continutul infractiunii,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Dovada scrisa prin care
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice
Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Indatorire prevazuta de lege in sarcina unor persoane de a presta intretinere unor alte persoane care se afla in nevoie.
Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice
Drept al copilului reglementat de lege.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Persoana care exercita drepturile si executa obligatiile decurgand din curatela.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Operatiune prin care are loc schimbarea incadrarii juridice initiale intr-o alta.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Stari, situatii, intamplari calitati sau alte date, care nu fac parte din continutul infractiunii,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Una din laturile infractiunii care consta in atitudinea constiintei fata de fapta conceputa si urmarile ei.
Prevauzute in cap. I, art. 174-185, ce cuprind: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Cauza de impiedicare a punerii in miscare sau exercitarea actiunii penale,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Acte juridice si operatiuni prevazute de Codul Comercial si calificate ca atare. Prin savarsirea de fapte de comert se nasc raporturi juridice specifice, de comert, reglementate tot de Codul Comercial
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Sunt acele mijloace prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba, inscrisurile, depozitiile martorilor, marturisirea, cercetarea la fata locului si expertiza.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(din Legea 10 din 2001) Actul scris prin care un cult religios sau o comunitate a unei minoritati nationale care se pretinde a fi indreptatit/a,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
(termen CNA) Drepturile obtinute de catre un radiodifuzor, n temeiul unui contract, de la organizatorul unui eveniment si/sau de la proprietarul ori, dupa caz, administratorul locului unde se desfasoara evenimentul, de la autori si de la alti detinatori de drepturi vizati,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:
Reprezinta ansamblul de competente profesionale care permit unei persoane sa desfasoare activitati specifice unei ocupatii sau profesii.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(omuciderea). Infractiune care face parte din grupul infractiunilor contra vietii,
Prevauzute in cap. I, art. 174-185, ce cuprind: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii,
Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Persoana care a savarsit nemijlocit o fapta prevazuta de legea penala
Cauza de impiedicare a punerii in miscare sau exercitarea actiunii penale,
Cauza de impiedicare a punerii in miscare sau exercitarea actiunii penale,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Reprezinta suma activelor care pot fi utilizate pe teritoriul unei tari pentru cumpararea de bunuri si servicii si pentru achitarea datoriilor,
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Stari, situatii, intamplari calitati sau alte date, care nu fac parte din continutul infractiunii,
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Operatiune efectuata de organele de urmarire penala si instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina intre fapta concreta savarsita de invinuit sau inculpat si norma penala speciala care incrimineaza acea fapta,precum si in raport cu dispozitiile penale generale aplicabile faptei comise.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Stari, situatii, intamplari calitati sau alte date, care nu fac parte din continutul infractiunii,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Stari, situatii, intamplari calitati sau alte date, care nu fac parte din continutul infractiunii,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Imprejurare ori situatie de natura sa releve pericolul social mai ridicat al unei fapte ilicite.
Totalitatea conditiilor cerute de lege pentru ca o fapta sa constituie infractiune.
Persoana invanuita de savarsirea unor fapte penale
Imprejurare ori situatie de natura sa releve pericolul social mai ridicat al unei fapte ilicite.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Imprejurare ori situatie de natura sa releve pericolul social mai ridicat al unei fapte ilicite.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Imprejurare ori situatie de natura sa releve pericolul social mai ridicat al unei fapte ilicite.
Cauza de impiedicare a punerii in miscare sau exercitarea actiunii penale,
Imprejurare ori situatie de natura sa releve pericolul social mai ridicat al unei fapte ilicite.
Cauza de impiedicare a punerii in miscare sau exercitarea actiunii penale,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reprezinta membrii organizati ai colectivitatii locale, formele de asociere a acestora, institutiile administratiei publice locale,
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Orice actiune a autoritatii vamale pentru asigurarea respectarii reglementarilor vamale si,
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Latura a capacitatii juridice, care consta in aptitudinea persoanei de a-si exercita singura drepturile
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Viciu de consimtamant. Este amenintarea unei persoane cu un rau care sa-I produca o temere ce o determina sa consimta la incheierea unui act juridic civil, pe care altfel nu l-ar fi incheiat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Masura prevazuta in sectiunea I, cap. III, t. III, art. 59, C. pen., partea generala si consta in punerea in libertate a condamnatului inainte de executarea in intregime a pedepsei care i s-a aplicat,

Prin sentinta penala nr. 31 din 7 martie 2012, Tribunalul Mures a respins ca nefondata cererea de schimbare a incadrarii juridice a faptei retinute in sarcina inculpatului prin rechizitoriul Parchetului, din infractiunea de omor calificat, art. 174, art. 175 lit. c) C. pen., in infractiunea de ucidere din culpa, art. 178 alin. (1) C. pen., in baza art. 334 C. proc. pen.
A condamnat inculpatul R.D. la pedeapsa de 10 ani inchisoare pentru comiterea infractiunii de omor calificat prevazuta de art. 174, art. 175 lit. c) C. pen. cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) raportat la art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., la care a adaugat pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza 2 si b) C. pen., pe o durata de 5 ani, in baza art. 65, 66 C. pen., dupa executarea sau considerarea ca executata a pedepsei principale.
A dedus din pedeapsa aplicata retinerea si arestul preventiv al inculpatului, de la data de 10 martie 2011 la data de 13 iulie 2011, conform art. 88 alin. (1) C. pen.
A aplicat inculpatului pedeapsa accesorie prevazuta de art. 71 C. pen. constand in interzicerea exercitarii drepturilor prevazute la art. 64 alin. (1) lit. a) teza 2, b) C. pen.
A admis in parte actiunea civila formulata de partea civila F.M., in baza art. 346 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 14 alin. (3) lit. b) si alin. (5) C. proc. pen. si a obligat inculpatul la plata sumei de 50.000 RON cu titlu de daune morale in favoarea acesteia si la plata sumei de 800 RON cu titlu de daune materiale, reactualizata, conform indicelui de inflatie, incepand cu data ramanerii definitive a prezentei, pana la achitarea in fapt a sumei de 800 RON, respingand restul pretentiilor ca nefondate.
A admis actiunea civila formulata de Ministerul Public prin reprezentant, conform art. 17, 18 alin. (2) C. proc. pen., fata de partea vatamata minora R.S. prin curator legal R.A.M., in baza art. 346 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 14 alin. (3) lit. b), alin. (5) C. proc. pen. si art. 529 alin. (2) din noul C. civ. si a obligat inculpatul la plata sumei de 190,75 RON cu titlu de renta lunara, respectiv daune materiale in favoarea minorului, incepand cu data de 09 martie 2011, data survenirii decesului victimei, pana la majoratul acestuia si la plata sumei de 100.000 RON cu titlu de daune morale.
A respins ca tardiva actiunea civila formulata de partea civila Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Targu-Mures, in baza art. 15 alin. (2) C. proc. pen.
A dispus confiscarea unui cutit cu lungimea lamei de 20 cm si latimea de 2 cm, cu maner din plastic de culoarea neagra cu lungimea de 12 cm, folosit la comiterea infractiunii, conform art. 118 alin. (1) lit. b) C. pen.
A obligat inculpatul la plata sumei de 1.840 RON, cheltuieli judiciare avansate de stat in faza de urmarire penala si a cercetarii judecatoresti, in temeiul art. 191 alin. (1) C. proc. pen.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, Tribunalul a retinut ca prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Tribunalul Mures emis la data de 02 iunie 2011 in Dosar nr. 362/P/2011 s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului R.D., pentru savarsirea infractiunii de omor calificat prevazut de art. 174, art. 175 lit. c) C. pen.
In expozitivul rechizitoriului s-a aratat ca in seara de 09 martie 2011, ora 20:20, I.P.J. Mures a fost sesizat cu privire la faptul ca in comuna C.C. o persoana a fost gasita in stare grava, in locuinta sa, prezentand urmele unei agresiuni si fiind necesara interventia SMURD.
La fata locului s-a deplasat o echipa operativa, condusa de procurorul criminalist, in vederea efectuarii cercetarii la fata locului. Din primele date obtinute la fata locului a reiesit ca in imobil locuia familia R., compusa din sotii R.D. si R.V.M., precum si cei trei copii ai acestora: R.A.M. in varsta de 19 ani, R.C. in varsta de 19 ani si R.S. in varsta de 7 ani. La ora 19:40, R.A.M. a sunat la 112, solicitand o Ambulanta, intrucat mama ei a fost lovita cu cutitul.
Pana la sosirea echipei operative, in locuinta a intrat echipajul SMURD, stabilindu-se ca pe timpul incidentului, pe langa cei doi soti, in locuinta s-au mai aflat R.A.M. si R.S. Echipajul SMURD a efectuat manevre de resuscitare, care au durat cca. o ora si 20 minute, dupa care au hotarat sa transporte victima la spital. Dupa plecarea medicilor, s-a procedat la cercetarea locuintei.
Pe chiuveta din bucatarie s-au observat un dog din lemn si mai multe vase spalate, iar in cuva chiuvetei a fost gasit un cutit de bucatarie, care prezenta, pe lama, inspre varf, urme de culoare brun-roscata. Cutitul de la fata locului avea lungimea lamei de 20 cm si latimea de 2 cm, un maner din plastic de culoare neagra, cu lungimea de 12 cm. La varful lamei, pe o suprafata de cca. 2 cm se observa urmele de culoare roscata.
S-a procedat la examinarea celorlalte doua incaperi. Casa este tip ``vagon``, din bucatarie se face accesul in camera din mijloc, iar din aceasta in camera dinspre drum . In camera din mijloc dormeau R.C. si R.A.M., nu au fost identificate urme de sange sau obiecte ce ar putea interesa in cauza. S-a examinat cea de a treia incapere, in aceasta dormind sotii R. si minorul R.S. Raportat la usa de acces, in partea dreapta este o teracota, iar de-a lungul peretelui din dreapta mai multe dulapuri, in colt o comoda cu un televizor. In fata dulapurilor, un fotoliu tip pat. In fata peretelui din stanga se afla un pat, acesta nefiind acoperit de vreo cuvertura. In mijlocul camerei era un covor de 1,5x2 m. Examinand aceasta incapere s-a constatat ca pe suprafata patului, in zona de mijloc si spre marginea dinspre mijlocul camerei exista doua pete de sange cu dimensiunile de 35x20 cm, imbibate in tesatura patului. O alta pata de sange cu dimensiunile de 5x3 cm a fost identificata pe covor, la cca 90 cm de marginea patului, inspre usa, alte pete mai mici si stropi pe covor, paralel cu capatul dinspre geam al patului. Geamul se afla vizavi de usa de acces, in fata acesteia existand o masuta. Urme ce par a fi de sange se observau si pe plapuma gasita pe jos, in camera .
Au fost examinate hainele pe care le purta numitul R.D., fara a se identifica urme de sange, asemenea urme au fost gasite pe palmele lui, procedandu-se la ridicarea prin tamponare cu betisor steril a acestora.
S-a retinut din actele premergatoare efectuate, ca in ultimele 3 ani, intre sotii R. apareau des conflicte, in principal ca urmare a faptului ca R.M.V. consuma aproape zilnic bauturi alcoolice. In acest context, nu se ocupa de gospodarie sau de copilul minor, fapt ce-l nemultumea pe inculpat, care lucra la Tg.-Mures si pleca in fiecare dimineata, revenind dupa-masa. Un alt punct critic al relatiei era faptul ca R.C. si R.A.M. erau copii vitregi ai inculpatei, acestia fiind dintr-o casatorie anterioara a inculpatului. Pe acest fond, relatiile intre victima si cei doi copii erau tensionate, victima acuzandu-l pe inculpat ca-i tine fara ca ei sa munceasca.
S-a stabilit ca in ziua de 09 martie 2011, inculpatul a plecat dimineata la serviciu, acasa ramanand doar victima si copilul minor. S-a intors acasa in jurul orelor 18-19,00, constatand ca victima se afla in stare avansata de ebrietate, fiind culcata pe patul din camera dinspre drum, s-a dus la ea si i-a reprosat faptul ca a baut din nou, intre cei doi avand loc o discutie care nu a degenerat in cearta. Apoi inculpatul a revenit in bucatarie, unde, dupa putin timp, a venit si victima; dupa acest moment discutia s-a transformat in cearta. In acest context, inculpatul ar fi lovit victima cu un cutit in zona pieptului, dupa care a dus-o inapoi in camera, cerandu-i fiicei lui, A.M., sa sune dupa Ambulanta.
S-a retinut ca R.A.M. a fost audiata in cursul actelor premergatoare, si a declarat ca dupa momentul in care tatal ei a revenit in bucatarie, ea aflandu-se in camera din mijloc, i-a auzit ca discuta, iar apoi a sesizat ca au inceput sa se certe, dupa care a auzit tipatul femeii si imediat dupa aceea, tatal ei a dus-o pe victima in camera dinspre drum, sprijinind-o cu mainile pe brate. R.A.M. a declarat ca tatal ei a spus ``am lovit-o cu cutitul`` in momentul in care i-a cerut sa cheme Ambulanta. Tot din declaratia fetei, a reiesit ca tatal ei adusese acasa o bucata de carne cruda si ca acesta obisnuia sa cumpere carne si sa o transeze acasa. Dupa ce o transa, o punea in pungi, urmand sa-si pregateasca mancare pentru serviciu, dar si pentru a fi mai usor de gatit, carnea feliata fiind pusa in congelator. Cand a chemat Salvarea a iesit din casa si trecand prin bucatarie, a observat ca pe masa era un dog cu carnea taiata, iar pe coltar era un cutit. A luat cutitul si l-a pus in chiuveta. S-a retinut ca si din declaratia acestei persoane, reiese ca victima consuma aproape zilnic bauturi alcoolice, in principal spirt sanitar si de aceea, nu se ocupa de gospodarie sau de copilul ei minor. In acest context, inculpatul era foarte nemultumit si o rugase de nenumarate ori sa renunte la bautura. S-a mai aratat ca desi a avut scurte perioade in care s-a abtinut si chiar a fost spitalizata, victima reincepea apoi sa consume alcool. Relatia celor doi si comportamentul acestora a u fost descrise similar si de catre R.C.
S-a retinut, cu ocazia audierii in calitate de invinuit, in prezenta avocatului, a inculpatului R.D., ca a recunoscut faptul ca a lovit victima cu cutitul, mentionand insa ca nu a urmarit sa-i suprime viata. Pe parcursul declaratiei, inculpatul a descris relatia pe care o avea cu victima. A afirmat ca inainte cu cca. 5 ani victima s-a apucat de baut, fara un motiv aparent, ajungand sa bea aproape zilnic, mai putin in zilele in care inculpatul era acasa. S-a mai aratat ca pe langa faptul ca nu se ocupa de casa si gospodarie, nu avea grija nici de copilul minor, la acestea adaugandu-se si relatia extrem de proasta cu copiii inculpatului din prima casatorie. Desi i-a promis de mai multe ori ca se va lasa de baut, dar perioadele acelea erau foarte scurte, cand inculpatul revenea de la Tg.-Mures gasea victima in stare avansata de ebrietate. S-a aratat ca in ziua de 09 martei 2011, a plecat de acasa dimineata, iar ulterior a inceput sa fie sunat de mai multe ori de catre victima. In jurul orei 15:00, cu ocazia unei discutii telefonice, inculpatul a sesizat ca victima era in stare de ebrietate, el spunandu-i ca nu va veni acasa in acea zi si ca va dormi la locul de munca, insa femeia a insistat sa vina acasa, spunandu-i ca ea o sa se culce si nu o sa se certe. Inculpatul i-a spus ca nu mai vrea sa o vada beata cand vine acasa, dar, la insistentele ei, i-a spus totusi ca va veni. A mai declarat ca a cumparat 5 kg pulpa de porc, pe care intentiona s-o transeze si s-o puna in congelator. A ajuns in comuna in jurul orei 17:30 -18:00, unde a baut la un bar un tap de bere si 50 ml coniac, iar apoi s-a dus la bunicul victimei, unde a mai baut doua paharele de tuica de prune. A ajuns acasa in jurul orei 18:15, observand ca A.M. si S. erau in camera din mijloc, baiatul a venit in bucatarie si inculpatul l-a intrebat unde este victima, copilul spunandu-i ca este beata. I-a pus copilului de mancare si la scurt timp a aparut in bucatarie si victima, pe care inculpatul a intrebat-o de ce a baut iar, ea a replicat explicand ``am eu motivele mele`` si s-a reintors in camera ei. Dupa ce copilul a mancat, inculpatul s-a dus in camera si a inceput sa discute cu victima, reamintindu-i ca nu si-a tinut promisiunea de a nu mai bea. Dupa o scurta discutie, el s-a intors in bucatarie si s-a apucat sa transeze carnea. A pus pe masuta din bucatarie un doc de lemn si folosind un cutit lung de cca. 25-30 cm a inceput sa felieze carnea. A declarat ca statea in picioare in fata masutei, dupa scurt timp victima a revenit in bucatarie si a inceput sa-i reproseze ca o acuza ca a baut si ca le spune si altora; inculpatul a rugat-o sa mearga sa se culce si sa-l lase sa pregateasca mancarea. A mai aratat ca victima a continuat insa sa-i reproseze tot felul de lucruri, cu privire la gemeni, pe tot parcursul acestor discutii, inculpatul insistand ca ea sa plece din bucatarie, insa victima refuza. Victima statea in dreapta inculpatului, undeva in fata aragazului, cu fata catre partea dreapta a corpului inculpatului. A mai relatat ca, la un moment dat, enervat ca nu pleaca, a impins-o cu mana, ea a facut 2 pasi in spatele lui, dar a revenit in acelasi loc, astfel ca el a impins-o din nou. A aratat ca in acele momente isi intrerupsese activitatea, astfel ca nu avea cutitul in mana. Dupa ce victima s-a indepartat putin, a reinceput sa transeze carnea, folosind cutitul. Victima s-a apropiat din nou si a continuat sa-l acuze de diverse lucruri, imprejurare in care inculpatul s-a enervat si mai tare si a declarat ca a intins mana dreapta catre ea, atingand-o cu cutitul in zona pieptului. A mai mentionat ca victima era la cca. 1 m in dreapta lui, el fiind cu fata catre masuta, ea cu fata catre el, si-a intins mana dreapta, ridicand-o pana la nivelul umerilor, cu varful cutitului catre victima. Imediat ce a atins-o, victima a strigat ``ce, vrei sa ma omori?``, dupa care a iesit din bucatarie spre camera, inculpatul a sesizat ca are o pata de sange in zona in care o atinsese. A mers imediat dupa ea si a ajutat-o sa ajunga in camera lor, unde a pus-o in pat si, rupandu-i bluza, a observat taietura de pe sanul drept . I-a cerut fiicei sale sa cheme Ambulanta. A declarat ca nu a avut intentia s-o ucida, apreciind ca a fost un gest necontrolat, aparut ca urmare a nervilor acumulati in timp, iar cutitul s-a aflat intamplator in mana lui, in contextul in care taia carnea.
S-a retinut ca a fost audiata in calitate de martor si R.A.M., aceasta a reiterat cele declarate in faza actelor premergatoare. A mentionat ca in ziua respectiva victima era in stare avansata de ebrietate, inca din jurul orei 15:00, s-a dus sa se culce putin inainte de ora 19:00. A mai aratat ca tatal ei a mers in camera in care era victima si a intrebat-o daca doarme, ea dand o replica neinteligibila. A mai aratat ca inculpatul a sunat pe cineva, martora a realizat ca e o prietena o victimei, spunandu-i aceleia ca victima a baut din nou. Apoi i-a dat telefonul victimei, insa aceasta nu putea vorbi. Inculpatul s-a intors in bucatarie, iar la scurt timp, victima s-a trezit si a mers si ea in bucatarie. A sesizat intai ca incepuse o cearta intre cei doi, dar nu a inteles ce vorbeau, martora obisnuind de a da sonorul televizorului mai tare atunci cand ei se certau. A mai aratat ca la scurt timp a auzit insa tipatul puternic al victimei, apoi usa de la bucatarie s-a deschis inspre camera si inculpatul, sprijinind victima cu bratele, a dus-o in camera dinspre drum . Dupa aceea a strigat-o pe martora spunandu-i sa cheme Ambulanta. Martora a aratat ca a observat in bucatarie, pe coltar, un cutit de bucatarie, l-a luat si l-a pus in chiuveta, fara sa-l spele. A mai declarat ca inculpatul nu a amenintat-o niciodata cu moartea pe victima si nici cu violente fizice, singura amenintare fiind ca se va muta cu copiii separat de victima.
S-a aratat ca a fost audiat numitul G.Z.Z., vecin si coleg cu inculpatul, acesta a declarat ca victima avea probleme grave cu alcoolul in ultimii ani, iar el a stiut ca relatiile in familia R. erau tensionate din aceasta cauza. A mai aratat ca nu stie daca inculpatul a agresat vreodata victima. A declarat ca in ziua de 09 martie 2011 a ajuns in jurul orei 18:00 in sat, impreuna cu inculpatul, s-au oprit la bar si au baut cate 50 ml coniac si un tap de bere, iar apoi au intrat la numitul F.I., unde martorul a aratat ca el a baut tuica, dar nu a stiut daca si inculpatul a baut. A mai declarat ca in timp ce se intorcea cu inculpatul catre sat, a sesizat ca victima l-a sunat pe acesta, l-a auzit pe inculpat spunand ``V., mi-ai stricat ziua!``, martorul banuind ca victima este in stare de ebrietate.
S-a retinut din declaratia martorului P.F., de asemenea, vecin cu victima, in esenta, aceleasi lucruri, respectiv existenta unor conflicte in familia R., pricinuite de faptul ca victima consuma frecvent bauturi alcoolice, din aceasta cauza inculpatul era foarte suparat, ascundea bautura la vecini. Referitor la inculpat, a aratat ca el personal a stiut ca acesta reactiona uneori si lovea victima cu palma. Despre o agresiune mai grava a auzit doar, inculpatul ar fi lovit victima cu un scaun in zona capului.
Au fost audiate si rudele victimei, respectiv S.E.M. (sora) si S.A. (cumnat), cei doi au declarat ca intr-adevar victima consuma in ultima vreme foarte mult alcool, dar au precizat ca pe acest fond, inculpatul o batea destul de des. Ambii au vazut-o vanata la fata, o data arsa cu tigara in zona gurii, iar alta data au aflat ca victima fusese lovita cu scaunul in cap de catre inculpat.
S-a retinut din audierea, in calitate de parte civila, a numitei F.M., mama victimei, confirmarea faptului ca victima era batuta frecvent in ultima perioada de catre inculpat, in principal, pe fondul faptului ca femeia consuma frecvent bauturi alcoolice. S-a mai retinut din aceeasi declaratie, ca, in momentele in care victima se imbata, inculpatul obisnuia s-o mai sune si sa-i ceara sa vina sa-si ia fata, pentru ca altfel o omoara, inculpatul spunandu-i ca atunci cand se enerveaza, nu se mai poate controla, deoarece victima il provoaca aproape tot timpul .
S-a retinut ca la data de 10 martie 2011 a fost efectuata autopsia medico-legala, stabilindu-se ca moartea victimei R.V.M., de 35 ani, a fost violenta; ea s-a datorat socului hemoragic urmare a unei plagi injunghiate la nivelul hemitoracelui drept, parasternal, cu sectionarea lobului superior al plamanului drept, hemotorace drept masiv, perforarea pericardului si a atriului drept . Leziunile s-au putut produce prin lovire directa cu corp taietor-intepator (posibil cutit) si au legatura de cauzalitate directa cu decesul victimei. Pozitia verosimila agresor-victima a fost de fata in fata, legistul aratand ca nu se poate exclude nici pozitia in care victima sa se fi aflat in partea lateral-dreapta a corpului agresorului, cu fata catre acesta, din aceasta pozitie inculpatul ridicand mana dreapta in unghi drept si lovind victima. Alcoolemia victimei a fost de 1,20 gr %0.
La data de 31 martie 2011, la cererea inculpatului, a fost efectuata o reconstituire, ocazie cu care s-a retinut ca inculpatul a descris pe momente pozitia in care se aflau el si victima, de la inceputul discutiei din bucatarie si pana la momentul in care a lovit-o cu cutitul. Ceea ce s-a dedus din cele aratate de inculpat este faptul ca, la un moment dat, acesta s-a intors catre victima, avand mana cu cutitul intinsa catre aceasta. Acela a fost momentul in care victima a fost atinsa, conformandu-se ca, practic, lovitura a venit din fata, nu din lateral. S-a constatat, la reconstituire, ca inculpatul a aratat ca s-a intors din pozitia initiala (cea cu fata catre masa), practic si-a rotit corpul, cu mana dreapta intinsa catre victima, partea superioara a corpului fiindu-i indreptata cu fasa catre partea din fata a corpului victimei. S-a mentionat ca inculpatul asa a declarat si pe parcursul anchetei. De asemenea, pe parcursul anchetei, inculpatul a solicitat efectuarea unei expertize medico-legale prin care sa se stabileasca mecanismul leziunii tanato-generatoare, proba respinsa, nefiind considerata utila si concludenta.
Tinand cont si de cele de mai sus, in privinta incadrarii juridice a faptei s-a apreciat ca se probeaza intentia inculpatului de a suprima viata victimei. Cu toate ca a declarat ca nu a intentionat s-o ucida, chiar din declaratia lui a reiesit ca a fost un moment de enervare, in care nu s-a mai putut controla, moment in care a ``atins-o`` cu cutitul in zona pieptului. Leziunea a fost una grava, cutitul patrunzand prin haine si apoi in corp, lezand mai multe organe si cavitati. S-a retinut ca, in mod evident, lovirea victimei cu un cutit cu lama de asemenea dimensiune, indica faptul ca inculpatul a actionat cu intentie, in sensul suprimarii vietii victimei, tinand cont si de zona vizata si lezata. S-a avut in vedere ca leziunea tanato-generatoare a fost descrisa ca fiind una de adancime profunda si ca intensitatea loviturii a fost una mare. Aceste descrieri ale leziunii au pledat in mod evident catre lovirea directa a victimei, iar nu catre faptul ca victima a cazut in cutit.
Din analiza actelor si lucrarilor din dosarul de urmarire penala nr. 362/P/2011, a materialului probator administrat in cursul cercetarii judecatoresti, si anume, declaratia inculpatului, declaratiile martorilor G.Z.Z., P.F., S.A., S.E.M., inscrisuri, declaratiile martorilor D.I. si P.I., precum si alte inscrisuri, instanta de fond a retinut urmatoarea stare de fapt:
Inculpatul R.D. are doi copii majori, R.A.M. si R.C. din prima casatorie. Acesta s-a recasatorit cu victima R.V.M. si toti s-au stabilit in comuna C.C., strada L., din casnicia lor rezultand minorul R.S. Desi inculpatul si martorii audiati au sustinut ca doar in ultimii trei ani care au precedat decesul victimei, au inceput sa apara conflicte intre inculpat si victima, aceasta din urma cazand in patima alcoolului pe care il consuma aproape zilnic, rastimp in care isi neglija total treburile gospodaresti, motivand dependenta sa de neintelegerile avute cu copiii din prima casatorie a inculpatului, instanta a ajuns la o concluzie contrara.
S-a retinut ca din inscrisul extrajudiciar intitulat ``cerere de divort`` a rezultat faptul ca neintelegerile dintre cei doi au debutat la scurt timp de la nasterea minorului R.S. si ca dependenta de alcool a victimei a fost determinata si de alte reprosuri existente intre ea si inculpat, referitoare la infidelitatea unuia sau altuia. In acest sens, s-au avut in vedere declaratiile inculpatului, si martorei S.E.M., sora victimei. Cu toate acestea, cei doi nu au divortat, problemele conjugale s-au adancit, culminand cu certuri dese, pe fondul starii de ebrietate a victimei, uneori chiar a inculpatului, si degenerand in exercitarea de acte de violenta asupra victimei de inculpat, alungarea acesteia de la domiciliul conjugal si cautarea refugiului la rude (sora sa) sau vecini. In acest sens, s-au amintit declaratiile martorilor S.E.M., S.A., sora si cumnatul victimei care au cunoscut cel mai bine aceste aspecte si carora victima le-a cerut ajutorul in repetate randuri, precum ?i ale martorilor P.F., G.Z.Z., P.I. S-a re?inut ca odata a fost necesara chiar interventia politiei locale pentru a aplana un scandal iscat intre cei doi, urmat de lovirea victimei cu un scaun in zona capului de catre inculpat si producerea unor leziuni importante acesteia care au necesitat ingrijiri medicale. Cu toate acestea, victima se reintorcea acasa, avand un copil minor cu inculpatul.
Motivul principal pentru care victima a inceput sa bea, nu s-a putut stabili in mod cert, insa aceasta se plangea, inclusiv inculpatului, ca nu este ascultata de copiii acestuia sau ca acestia, desi majori si apti de munca, nu lucreaza nicaieri, inculpatul fiind unicul intretinator de familie . De cate ori inculpata ajungea in stare de ebrietate, il apela pe inculpat la serviciu si i se plangea in legatura cu aspectele invocate, fapt confirmat de martorul G.Z.Z. Martorul P.F., vecin cu victima si inculpatul, a observat-o pe aceasta chiar la data producerii evenimentului tragic, fiind in stare avansata de ebrietate, insa a mai sustinut ca si victima se comporta urat cu copiii din prima casatorie a inculpatului, nu-i chema la masa etc., de asemenea, a observat unul din scandalurile in care au fost implicati cei doi, faptul ca se certau si se loveau reciproc pe terasa locuintei lor. De asemenea, a mai aratat ca victima a incercat chiar sa se sinucida si ar fi fost internata la neuropsihiatrie, fapt confirmat de martora S.E.M., si chiar la dezalcoolizare, fara nici un efect.
In general, in afara de rudele victimei care au avut cunostinta directa de cele intamplate in familia acestora, martorii audiati au confirmat ca in comunitatea respectiva inculpatul nu era un scandalagiu, nu avea probleme cu vecinii, pleca la serviciu unde la fel era perceput ca o persoana constiincioasa, de dimineata pana seara, fapt care a rezultat si din relatiile comunicate de Politia Rurala Raciu, Sectia XX, din inscrisurile in circumstantiere depuse de inculpat, precum si din concluziile partiale ale referatului de evaluare.
Cu toate acestea, coroborand toate declaratiile martorilor audiati, a rezultat ca intre inculpat si victima existau probleme notabile, acestea puteau fi create de dependenta de alcool a victimei, insa la amploarea lor contribuia si inculpatul, care dezvoltase o labilitate psihica evidenta si o lipsa de autocontrol, pe fondul starii de furie, acesta apeland la acte de violenta fizica, chiar in prezenta copiilor sai si in special a fiului sau minor. Aceasta labilitate psihica a inculpatului a fost evidenta pe tot parcursul cercetarii judecatoresti cand trecea usor de la o stare de calm, la o atitudine umila si plansa, incercand sa justifice cele intamplate strict prin prisma comportamentului victimei, nu si prin atitudinea sa, insinuand chiar ca actionat din culpa in privinta survenirii decesului acesteia. Inculpatul, desi a observat ca situatiile conflictuale persista, nu a luat nicio masura responsabila pentru a-si proteja in special fiul minor care, mai mult ca sigur, a ramas afectat in urma acestor scandaluri conjugale, nu a intentat un nou divort, preferand continuarea traiului in comun cu victima. Inclusiv rudele victimei si chiar si acesta au adoptat o atitudine pasiva, de acceptare a celor intamplate.
S-a retinut ca, la data de 09 martie 2011, inculpatul se afla la serviciu, a fost sunat insistent de victima si, pe fondul starii de ebrietate a acesteia, i s-au reprosat diverse lucruri, aspecte confirmate de martorul G.Z., coleg de serviciu cu inculpatul, care l-a si vazut pe acesta din urma suparat si l-a auzit spunand victimei: ``V., iar mi-ai stricat ziua!``. Dupa ce si-a terminat programul, inculpatul s-a oprit, impreuna cu martorul la un bar, unde au consumat cate 50 ml. de coniac si un tap de bere, apoi a mai discutat cu un vecin, F.I., care i-a servit pe cei doi cu tuica. Acelasi martor a aratat ca nu a sesizat ca inculpatul sa nu-si pastreze calmul, in tot acest timp, chiar a cumparat niste pulpa de porc si apoi s-a indreptat spre casa . Ajuns acolo, din declaratia acestuia a reiesit ca, pe aragaz fierbea niste mancare pe care victima intentiona sa o prepare, insa o abandonase acolo, deoarece era in stare de ebrietate, fapt confirmat de raportul de autopsie medico-legala, alcoolemia victimei fiind de 1,20 gr. a 0. Inculpatul, vazand ca mancarea nu era terminata, a inceput sa se preocupe de pregatirea ei si sa transeze pulpa abia cumparata, insa a fost disturbat de victima, care a venit in bucatarie si a inceput sa-i reproseze ca fiica sa din prima casatorie este lipsita de moralitate, ca nu stie sa gateasca si ca acesteia nu-i place mancarea preparata de ea. Inculpatul a impins-o initial pe un coltar si a trimis-o in camera de unde venise, insa aceasta a continuat sa-i reproseze ca fiul sau din prima casatorie, in realitate, nu lucreaza in Anglia. Acelasi inculpat a aratat ca, atunci cand victima se afla la 1,5 m de el, cu un gest necontrolat, a ridicat mana in care tinea cutitul cu care transa carnea si a indreptat-o spre victima, care se afla in partea sa laterala dreapta. Aceasta se sprijinea de chiuveta din bucatarie cu o mana, era intoarsa cu fata spre inculpat si acesta era semi-intors spre ea.
S-a mai retinut din declaratia inculpatului ca, de fapt voia sa-i arate directia in care sa se indrepte si sa-l lase in pace, dar chiar si asa, acesta ar fi putut sa prevada ca gestul sau de indreptare a mainii in care tinea cutitul inspre victima, in conditiile in care aceasta se afla atat de aproape de el, putea sa duca la suprimarea vietii victimei, mai ales ca a fost vizata o zona vitala (pieptul victimei) si instrumentul folosit (un cutit) era apt sa produca decesul acesteia.
Prin urmare, apararea inculpatului de a arata ca nu putea sa prevada in nici un fel consecintele tragice ale gestului sau, nu a putut fi primita, cu atat mai mult faptul ca victima, fiind in stare de ebrietate avansata, ar fi cazut singura in taisul cutitului, dezechilibrandu-se, aspect pe care, de asemenea, fara vreun suport probator in afara de niste inscrisuri extrajudiciare generale cu caracter medical, inculpatul l-a invocat, prin avocat ales. De altfel, acest din urma aspect nu a reiesit nici macar din declaratiile inculpatului de pe parcursul procesului penal. S-a apreciat astfel, ca nu au fost incidente dispozitiile art. 178 alin. (1) C. pen. care reglementeaza infractiunea de ucidere din culpa, urmand sa fie respinsa, ca nefondata cererea inculpatului prin avocat ales, de schimbare a incadrarii juridice a faptei, conform art. 334 C. proc. pen.
S-a mai retinut ca, inculpatul, vazand ca victima a inceput sa se clatine si a incercat apoi sa-l evite si sa mearga inspre camera, a prins-o de spate, tinand-o de subsuori si a asezat-o pe patul din dormitorul comun. Abia atunci ar fi observat ca are o rana la piept si i-a rupt bluza, rugand-o pe fiica sa, care se afla in locuinta, sa anunte salvarea. Impreuna cu fiica sa, R.A.M., la domiciliul conjugal era si fiul inculpatului si al victimei, R.S. Cearta dintre cei doi, a putut fi auzita si de copii, insa, data fiind calitatea de curator a numitei R.A.M., acesta nu a putut fi audiata in calitate de martora in prezenta cauza, insa, in cursul urmaririi penale a aratat ca a auzit niste voci ridicate, apoi un tipat puternic, al victimei si, imediat dupa aceea, nu a sesizat ce s-a intamplat, doar l-a vazut pe inculpat ducand din spate victima catre camera dinspre drum si spunandu-i sa cheme salvarea. In rest, aceasta a confirmat sustinerile inculpatului si anume, faptul ca victimei i-a fost desfacuta bluza si i s-a observat taietura din zona pieptului. Dupa sosirea ambulantei, victima a inceput sa respire greu si, realizand ce s-a intamplat, inculpatul s-a speriat foarte tare, fiind vazut de un vecin, P.F. care a sesizat ca acesta era vizibil afectat, isi strangea copilul la piept si i-a marturisit ca probabil a intepat victima cu cutitul cu care taia carnea. Totodata, l-a auzit pe fiul victimei R.S., in timp ce facea afirmatia: ``tati, tu nu esti un criminal, ce o sa spuna copiii de la scoala si colegii?``.
S-a intocmit si un proces-verbal de reconstituire la data de 31 martie 2011, insotit de poze judiciare, inculpatul confirmand cele declarate si in fata instantei, cu aproximatie, insa, cu acea ocazie, a aratat ca a observat imediat ca victimei ii curgea sange din zona pieptului si nu ulterior, dupa ce a dus-o in camera, pentru ca altfel nu ar fi fost logic sa-i desfaca bluza, astfel ca sustinerile acestuia din fata instantei, ca nu si-a dat seama de cele intamplate imediat, nu au fost plauzibile.
S-a retinut din concluziile provizorii medico-legale, a rezultat ca moartea victimei a fost violenta si s-a datorat socului hemoragic ca urmare a unei plagi injunghiate la nivelul hemitoracelui drept, parasternal, cu sectionarea lobului superior al plamanului drept, hemotorace drept masiv, perforarea pericardului si a atriului drept, aceste leziuni putandu-se produce in varianta descrisa de inculpat, prin lovire directa cu un corp taietor-intepator (cutit), si acestea au legatura directa cu decesul victimei. Intr-adevar, s-a aratat initial ca pozitia verosimila agresor-victima, ar fi fost fata in fata, insa, din coroborarea declaratiilor inculpatului, cu procesul-verbal de reconstituire, cu pozele judiciare, cu concluziile raportului de autopsie medico-legala, cel mai probabil pozitia inculpat - victima a fost cea in care inculpatul era semi-intors lateral dreapta inspre aceasta, iar victima se afla in partea sa laterala dreapta, intoarsa cu fata inspre inculpat. Oricum, imprejurarea ce a tinut de pozitia agresor - victima, desi s-a considerat ca pozitia corecta e cea indicata, fiind mai putin relevanta, cat timp lovitura letala s-a produs, efectul acesteia, aproape instantaneu, fiind decesul victimei, iar o eventuala culpa medicala ulterioara, invocata de inculpat prin aparator, nu a fost probata in niciun fel si nu subzista, fata de concluziile medicale expuse (raport de autopsie medico-legala, primele concluzii medico-legale, poze judiciare efectuate victimei, raport de expertiza biocriminalistica, pe cutitul uzitat identificandu-se urme de sange apartinand victimei), decesul victimei survenind aproape imediat, asa cum s-a aratat. Mai mult, contrar sustinerilor inculpatului ca victima a fost doar ``atinsa`` cu cutitul, leziunea cauzata a fost una grava, fiind atinse mai multe organe interne si cavitati, a fost de o adancime profunda, care a relevat intensitatea mare a loviturii aplicate si acceptarea de catre inculpat a rezultatului produs, decesul victimei.
Fata de considerentele relevate anterior, s-a apreciat ca inculpatul se face vinovat de acuza adusa, acesta actionand cu intentie in suprimarea vietii victimei, sotia sa la acel moment, lovitura aplicata acesteia, cu un cutit, instrument apt de a produce moartea, in zona toracica, lezandu-i organe vitale si cauzandu-i decesul la scurt timp, in drept, fapta acestuia intrunind elementele constitutive ale infractiunii de omor calificat, prevazuta de art. 174, art. 175 lit. c) C. pen.
La individualizarea pedepsei aplicabile inculpatului, conform dispozitiilor art. 72 C. pen., s-a tinut cont ca acesta nu a avut antecedente penale, a regretat fapta comisa, desi a recunoscut-o doar partial, cu rezerve, uzitand diverse justificari si insinuand ca ar fi fost de fapt culpa victimei sau ca gestul sau nu ar fi fost previzibil, desi situatia conflictuala dintre cei doi soti a fost de actualitate, divergentele existente fiind mai vechi de 3 ani. Din acest motiv, retinerea vreunei stari de provocare din partea victimei nu s-a impus, inclusiv comportamentul acesteia din acea zi fiind previzibil si inscriindu-se intr-un tipar ce s-a repetat frecvent. Nu s-a ignorat nici atitudinea victimei, care a intrat in patima alcoolului de foarte multa vreme, ajungand sa-si ignore treburile gospodaresti si viata de familie normala, comportament care, intr-un final, putea sa duca la comiterea acestui gest reprobabil, cu consecinte tragice, de catre inculpat.
Prin urmare, s-a apreciat ca se impunea retinerea de circumstante judiciare atenuante prevazute de art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. si de art. 74 alin. (2) C. pen., in favoarea inculpatului, avand ca efect reducerea pedepsei aplicabile acestuia sub minimul special prevazut de legea penala, insa cu executare in regim de detentie, alta modalitate de executare nefiind oricum posibila.
Pe latura civila a cauzei, partea civila F.M., mama victimei, a formulat pretentii, conform cererii depuse la dosar, de 106.200 RON, actualizate cu indicele de inflatie, din care 5.000 RON daune materiale, cheltuieli de inmormantare, 100.000 RON daune morale si 1.200 RON daune materiale, obligatie lunara de intretinere alocata minorului R.S., nepotul sau, timp de 3 luni, cat s-a ocupat de acesta, cu cheltuieli de judecata .
S-au apreciat fondate doar in parte pretentiile formulate, fiind indiscutabil ca partii civile i s-a produs o suferinta psihica intensa, odata cu pierderea irecuperabila a fiicei sale, insa nu in foarte mare masura, mai ales ca nu a facut vreun demers moral pentru a-si ajuta in vreun fel fiica si pentru a o scoate din climatul familial conflictual, astfel ca acordarea unei sume de 50.000 RON cu titlu de daune morale s-a considerat a fi suficienta.
Cat priveste daunele materiale solicitate, din declaratia martorei D.I., coroborata cu adeverinta emisa la data de 22 noiembrie 2011 si cu dovada din data de 10 martie 2011 a rezultat ca s-au cheltuit circa 5.000 RON pentru inmormantarea victimei, insa, conform chitantei depuse la termenul de judecata din data de 24 februarie 2012 de inculpat, prin avocat ales, partea civila a beneficiat de un ajutor de inmormantare de 4.200 RON, la data de 14 martie 2011, deci la scurt timp de la inmormantarea victimei, cu care s-a dedus ca si-a acoperit partial cheltuielile, restituind sumele imprumutate anterior. Prin urmare, nu s-a justificat acordarea integrala a sumei solicitate, ci doar a diferentei, pana la concurenta sumei de 5.000 RON, bani cheltuiti de familia partii civile si anume, suma de 800 RON daune materiale, la care a fost obligat inculpatul, reactualizata conform indicelui de inflatie, incepand cu data ramanerii definitive a prezentei sentinte, pana la achitarea in fapt, conform art. 346 alin. (1) C. proc. pen., art. 14 alin. (3) lit. b) si alin. (5) C. proc. pen.
S-a retinut, referitor la sustinerile partii civile, ca aceasta suma de 4.200 RON primita cu titlu de ajutor de deces ar fi fost pastrata pentru a ridica un monument funerar fiicei sale, acestea s-au considerat ca nu au niciun suport probator, in opinia instantei, motiv pentru care, au fost inlaturate.
Raportat la suma de 1.200 RON, obligatie lunara de intretinere alocata minorului R.S., nepotul sau, timp de 3 luni, cat s-a ocupat de acesta, s-a apreciat ca intre fapta inculpatului si prejudiciul pretins, nu a existat nicio legatura de cauzalitate directa, mai ales ca partea civila a avut aceasta obligatie legala de intretinere a minorului, si chiar morala, in calitate de bunica materna, fiind remunerata cu alocatia de stat pentru copii si cu alocatia de sustinere, astfel, aceasta pretentie nefondata, a fost respinsa ca atare.
S-a retinut ca la termenul de judecata din data de 28 septembrie 2011, reprezentanta Ministerului Public, in conditiile art. 17, art. 18 alin. (2) C. proc. pen., a solicitat, in sustinerea intereselor minorului, obligarea inculpatului la plata in favoarea minorului R.S., a unei rente lunare, conform veniturilor obtinute, pana la majoratul acestuia si la plata sumei de 100.000 RON daune morale, avand in vedere ca noul curator al acestuia, sora vitrega R.A.M., nu a dorit sa formuleze vreo pretentie civila in numele acestuia.
Au fost apreciate justificate aceste aprecieri, avand in vedere starea de minoritate a fiului victimei, faptul ca acesta a avut nevoie de consiliere psihologica dupa decesul acesteia, fiind profund afectat, posibil ireversibil, motiv pentru care, fata de veniturile pe ultimele 6 luni ale inculpatului, s-a stabilit o renta lunara in favoarea minorului, conform art. 529 alin. (2) din noul C. civ. de 190,75 RON (1 din media veniturilor lunare), fiind considerata justificata si acordarea de daune morale, in cuantum de 100.000 RON acestuia.
Referitor la actiunea civila formulata de Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Targu-Mures, asa cum s-a specificat la termenul de judecata din data de 23 noiembrie 2011, s-a retinut ca aceasta este evident tardiva, fiind depusa ulterior citirii rechizitoriului, motiv pentru care, conform dispozitiilor art. 15 alin. (2) C. proc. pen., a fost respinsa ca tardiv introdusa.
Impotriva acestei hotarari, in termenul legal, prevazut de art. 363 alin. (1) C. proc. pen., au declarat apel inculpatul, partea civila F.M. si Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Mures.
Inculpatul, in motivarea apelului, a solicitat in principiu schimbarea incadrarii juridice a faptei din infractiunea de omor calificat in infractiunea de ucidere din culpa, cu retinerea de circumstante atenuante, iar in subsidiar, reindividualizarea pedepsei aplicate inculpatului pana spre minimul general, ca efect al retinerii circumstantelor atenuante, iar ca modalitate de executare, retinerea dispozitiilor art. 81 C. pen. privind suspendarea conditionata sau a dispozitiilor art. 861 C. pen. privind suspendarea sub supraveghere, ori a dispozitiilor art. 867 privind executarea pedepsei la locul de munca .
Acesta a sustinut ca in mod gresit prima instanta i-a respins cererea de schimbare a incadrarii juridice, intrucat din probele administrate nu a rezultat ca nu a avut intentia de a suprima viata victimei si nici nu a urmarit acest lucru, victima se afla in stare de ebrietate, si-a pierdut echilibrul si a cazut in cutit, putand exista in cauza si o culpa medicala, intrucat victima nu a fost transportata imediat la spital, ci i s-a acordat primul ajutor la fata locului.
Pe latura civila a solicitat reducerea daunelor morale acordate partii civile F.M.
Partea civila F.M. a solicitat admiterea apelului, desfiintarea sentintei atacate si pe fondul cauzei aplicarea unei pedepse mai substantiale, intrucat pedeapsa de 10 ani inchisoare aplicata de prima instanta este prea usoara raportat la limitele pedepsei pentru aceasta infractiune, iar inculpatul a recunoscut doar partial fapta comisa, insinuand ca de fapt ar fi fost culpa victimei.
Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Mures a solicitat admiterea apelului, iar in rejudecare, admiterea actiunii civile asa cum a fost formulata, prima instanta respingand in mod gresit ca tardiva actiunea civila formulata in cauza.
Prin decizia penala nr. 54/A din 22 iunie 2012 Curtea de Apel Targu Mures, sectia penala si pentru cauze cu minori si de familie, in baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. a admis apelurile declarate de inculpatul R.D. si partile civile F.M. si Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Tg.-Mures impotriva sentintei penale nr. 31 din 7 martie 2012 pronuntata de Tribunalul Mures, in Dosarul nr. 3916/102/2011.
A desfiintat in parte hotararea atacata si rejudecand cauza:
A majorat de la 10 ani la 12 ani inchisoare pedeapsa aplicata inculpatului R.D. pentru comiterea infractiunii de omor calificat
, prevazuta de art. 174, art. 175 lit. c) C. pen. cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) raportat la art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen.
A admis actiunea civila formulata de partea civila Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Tg.-Mures si in consecinta, a obligat inculpatul la plata sumei de 401,14 RON si dobanda legala aferenta acesteia, calculata pana la data platii, cu titlu de cheltuieli de spitalizare pentru victima R.V.M.
A redus de la 50.000 RON la 30.000 RON daunele morale la care a fost obligat inculpatul in favoarea partii civile F.M.
A constatat ca partea civila F.M. a renuntat la despagubirile materiale in suma de 800 RON la care inculpatul a fost obligat in prima instanta.
A mentinut celelalte dispozitii din hotararea atacata si care nu contravin prezentei decizii.
In baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare in apel au ramas in sarcina statului.
Examinand legalitatea si temeinicia hotararii atacate sub aspectul motivelor de apel si in conformitate cu dispozitiile art. 378 raportat la art. 371 C. proc. pen., Curtea a apreciat ca toate apelurile au fost fondate, insa pentru urmatoarele considerente:
Cu privire la apelul inculpatului, instanta de control judiciar a retinut ca primul motiv de apel a vizat cererea de schimbare a incadrarii juridice din infractiunea de omor calificat in infractiunea de ucidere din culpa.
O astfel de cerere a fost formulata si in fata instantei de fond, care a respins-o in mod intemeiat ca nefondata.
Elementul de distinctie intre infractiunea de omor si cea de ucidere din culpa a vizat latura subiectiva a celor doua infractiuni . In timp ce elementul subiectiv s-a exprimat la infractiunea de omor exclusiv prin intentie, in ambele modalitati, directa sau indirecta, in cazul infractiunii de ucidere din culpa elementul subiectiv al infractiunii a fost constituit din culpa, in ambele modalitati reglementate prin dispozitiile art. 19 pct. 2 C. pen., culpa simpla sau culpa cu prevedere.
In speta, din raportul de autopsie medico-legala a rezultat ca leziunile s-au putut produce prin lovire directa cu un corp taietor-intepator (posibil cutit), ca intre leziunile traumatice si deces a existat legatura de cauzalitate directa, iar intensitatea loviturii a fost mare si adancimea profunda, obiectul vulnerant trecand prin peretele toracal parasternal drept, lobul superior al plamanului drept, partea dreapta a pericardului si ajungand in atriul drept .
De asemenea, in cauza, la solicitarea inculpatului s-a efectuat o reconstituire, ocazie cu care inculpatul a descris, pe momente, pozitia in care se afla el si victima, de la inceputul discutiei si pana cand a lovit-o cu cutitul, astfel ca s-a constatat ca lovitura a venit din fata si nu din lateral, din plansa fotografica rezultand in mod clar cum s-au petrecut lucrurile intre inculpat si victima, inainte si dupa comiterea faptei .
De altfel, in declaratia pe care inculpatul a dat-o imediat dupa comiterea faptei a aratat ca victima l-a enervat, intrucat nu-l lasa in pace, desi i-a spus sa plece din bucatarie si a lovit-o cu cutitul pe care il avea in mana si cu care transa carnea, in piept, descriind si mecanismul producerii acestei fapte .
Prin urmare, nu s-a putut retine ca victima a cazut intamplator in cutitul inculpatului, ci faptul ca acesta, fiind tracasat de victima, s-a enervat, s-a intors de la masa unde transa carnea si i-a aplicat o lovitura puternica cu cutitul in piept, care a condus la decesul victimei, acest lucru fiind pe deplin dovedit cu mijloacele de proba indicate mai sus.
Deci, in cauza, nu a putut fi vorba despre infractiunea de ucidere din culpa, ci despre infractiunea de omor, intrucat fapta a fost comisa cu intentie, si chiar daca nu ar fi putut fi retinuta intentia directa a inculpatului de a suprima viata victimei, in cauza a fost vorba cel putin de intentie indirecta, intrucat chiar daca nu a urmarit uciderea victimei, prin intoarcerea brusca, avand in mana un cutit a acceptat ca se putea intampla acest lucru, chiar daca nu a urmarit producerea lui.
Asadar, cererea de schimbare a incadrarii juridice a fost nefondata si prin urmare nu a putut fi retinuta de catre instanta de control judiciar.
In cauza, nu a fost retinuta nici culpa echipajului SMURD care a sosit la fata locului, intrucat acestia au facut tot ce se putea din punct de vedere medical pentru a salva viata victimei.
Nici cel de-al doilea motiv de apel nu a fost fondat.
Inculpatul a solicitat reducerea pedepsei aplicate de catre instanta de fond si executarea acesteia la locul de munca ori suspendarea conditionata sau sub supraveghere a executarii pedepsei.
Fata de gravitatea faptei comise, de faptul ca inculpatul nu a recunoscut decat in parte comiterea acesteia, insinuand faptul ca victima ar fi fost in culpa si ca ea ar fi cazut in cutit, lucru care nu s-a putut retine din probele administrate in cauza, pedeapsa de 10 ani inchisoare aplicata de instanta de fond nu s-a impus a fi redusa, ci dimpotriva, ea ar fi trebuit majorata.
In aceste conditii, in cauza nu au fost indeplinite conditiile prevazute de art. 81 C. pen. privind suspendarea conditionata a executarii pedepsei, de art. 861 C. pen., privind suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere si nici cele prev. de art. 867 C. pen. privind executarea pedepsei la locul de munca .
Apelul inculpatului a fost insa fondat sub aspectul laturii civile a cauzei.
Prima instanta a obligat inculpatul la plata sumei de 800 RON cu titlu de daune materiale si in suma de 50.000 RON cu titlu de daune morale in favoarea partii civile F.M., mama victimei.
In cursul judecatii apelului, partea civila F.M. a renuntat la suma de 800 RON cu titlu de daune materiale, astfel ca instanta a luat act de cerere .
In privinta daunelor morale, Curtea a apreciat ca acordarea sumei de 50.000 RON cu acest titlu partii civile F.M. a fost exagerata.
Este indiscutabil ca partii civile i s-a produs o suferinta psihica imensa odata cu pierderea fiicei sale, insa in mod corect a retinut si prima instanta ca aceasta nu a facut nici un demers pentru a-si ajuta fiica, mai ales ca avea cunostinta ca consuma in mod frecvent bauturi alcoolice, astfel ca se impune reducerea daunelor morale la 30.000 RON, pe care instanta de apel le-a apreciat ca fiind echitabile in raport de toate imprejurarile cauzei.
In privinta apelului partii civile F.M., Curtea a apreciat ca acesta este fondat. Partea civila a criticat hotararea atacata doar pe latura penala, aratand ca aplicarea unei pedepse de 10 ani inchisoare nu a fost bine individualizata in raport de dispozitiile art. 72 C. pen.
Infractiunea de omor calificat, prevazuta de art. 174, art. 175 lit. c) C. pen. este pedepsita de lege cu inchisoare de la 15 la 25 ani si interzicerea unor drepturi . In opinia Curtii, aplicarea unei pedepse de 10 ani inchisoare pentru comiterea infractiunii de omor calificat inculpatului R.D. nu a fost bine individualizata in raport de dispozitiile art. 72 C. pen., mai ales ca inculpatul nu a recunoscut in totalitate comiterea faptei, a fost nesincer, intrucat a incercat sa insinueze ca victima ar fi fost in culpa si ca aceasta s-ar fi dezechilibrat si ar fi cazut in cutitul sau, cu toate ca probele dosarului au demonstrat cu totul altceva, respectiv a fost vorba despre o lovitura aplicata cu intensitate si de adancime profunda, astfel ca s-a impus majorarea pedepsei la 12 ani inchisoare, circumstantele atenuante retinute de catre instanta de fond urmand a fi pastrate, intrucat au fost retinute in mod corect.
In privinta apelului Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Targu-Mures, Curtea a apreciat ca si acesta este fondat, intrucat inculpatul la termenul din 8 iunie 2012 a declarat in mod expres ca este de acord sa plateasca spitalului suma de 401,14 RON si dobanzile legale aferente, suma ce a reprezentat cheltuielile de spitalizare a victimei, astfel ca aceasta manifestare a reprezentat o aplicare a principiului disponibilitatii partii pe latura civila a cauzei.
Impotriva deciziei penale nr. 54/A din 22 iunie 2012 a Curtii de Apel Targu-Mures, sectia penala si pentru cauze cu minori si de familie, au declarat recurs, in termenul legal, inculpatul R.D., la 26 iunie 2012 si partea civila F.M., la 02 iulie 2012.
In recurs a fost audiat inculpatul si au fost administrate probe atat pentru inculpat cat si pentru partea civila.
In recursul partii civile au fost invocate cazurile de casare prevazute de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., considerand ca in cauza gresit au fost aplicate circumstantele atenuante in favoarea inculpatului, lipsa antecedentelor penale reprezentand o stare de normalitate, iar regretul faptei comise fiind pur declarativ, urmarind un scop personal, neputand duce la atenuarea consecintelor faptelor savarsite.
In recursul inculpatului au fost invocate cazurile de casare prevazute de art. 3859 pct. 17 si 14 C. proc. pen., solicitandu-se schimbarea incadrarii juridice in ucidere din culpa ?i reindividualizarea pedepsei, avandu-se in vedere persoana inculpatului cat si circumstantele comiterii faptei cu modalitatea de executare prevazuta de art. 861 C. pen.
Deliberand asupra deciziei penale nr. 54 din 22 iunie 2012 a Curtii de Apel Tg.-Mures, instanta de recurs constata urmatoarele:
Cazul de casare prevazut de art. 3859 pct. 17 C. proc. pen., cand faptei savarsite i s-a dat o gresita incadrare juridica, este nefondat.
Apararea a sustinut ca fapta a fost comisa din culpa avand in vedere ca desi intre parti existau neintelegeri, disensiunile erau provocate de catre victima. Mobilul si scopul comiterii faptei, evidentiate de aparare ca esentiale pentru stabilirea vinovatiei cu care a actionat inculpatul, intentie sau culpa, nu sunt insa elemente de tipicitate ale continutului de baza in cazul infractiunii de omor. In cazul omorului simplu, mobilul si scopul scot in evidenta doar pericolul social concret si se reflecta in sanctiunea aplicata. In cazul omorului calificat, mobilul si scopul se regasesc in formele incriminate de art. 175 lit. a), b), g), h), fiind fara relevanta asupra incadrarii juridice in cazul de fata, in care elementul de calificare decurge din calitatea de sotie a victimei infractunii [art. 174 C. pen. raportat la art. 175 lit. c) C. pen].
In acord cu apararea, instanta considera ca problema stabilirii formei de vinovatie este esentiala pentru a delimita omorul de alte infractiuni contra vietii unei persoane . Spre deosebire de aparare, instanta apreciaza insa ca in cauza este incidenta intentia ca element al laturii subiective si ca forma de vinovatie se deduce din latura obiectiva, deoarece se prezuma ca inculpatul a actionat in conformitate cu elementul sau subiectiv.
Intentia de a ucide se deduce din urmatoarele imprejurari de fapt:
- folosirea unui instrument apt sa produca decesul: un cutit cu o lama de 20 cm lungime si 2 cm latime;
- locul sau regiunea corporala in care s-au aplicat loviturile: inima;
- numarul si intensitatea loviturilor: o singura lovitura cu intensitate mare si adancimea profunda, lama cutitului trecand prin peretele toracal parasternal drept, lobul superior al plamanului drept, partea dreapta a pericardului si ajungand in atriul drept;
- alte imprejurari preexistente, concomitente sau subsecvente: consumul de bauturi alcoolice atat de catre inculpat cat si de catre victima.
Caracteristic intentiei este prevederea de catre faptuitor a rezultatului faptei, reprezentarea mentala a rezultatului faptei . Elementul subiectiv al infractiunii se deduce din intreaga conduita a inculpatului, facandu-se o apreciere globala a tuturor circumstantelor de comitere a faptei .
Atitudinea faptuitorului trebuie raportata la rezultatul real produs. Existenta intentiei indirecte, retinute de catre instanta de fond si cea de apel, presupune savarsirea unei fapte susceptibile sa produca cel putin doua rezultate, dintre care unul este urmarit si altul este doar acceptat, in speta inculpatul a dorit sa faca victima sa plece din bucatarie facand in acest scop un gest larg, cu mana in care avea cutitul, catre victima, a lovit-o pe victima in inima. Faptuitorul actioneaza cu intentie nu numai atunci cand prevederea rezultatului constituie insusi scopul actiunii sale, dar si atunci cand producerea rezultatului este privita ca un mijloc necesar sau insotitor al rezultatului urmarit. In consecinta, intentia indirecta exista atunci cand faptuitorul care prevede rezultatul socialmente periculos al faptei sale, desi nu urmareste producerea acelui rezultat, savarseste fapta acceptand eventualitatea producerii lui.
Instanta de recurs apreciaza ca probele stiintifice contrazic declaratia inculpatului, astfel ca nu poate exista o alta concluzie asupra dinamicii loviturii si vinovatiei inculpatului.
In speta, inculpatul, dorind sa indeparteze victima din bucatarie, a facut in acest scop un gest larg, cu mana in care avea cutitul, catre victima, din miscare lovind-o pe victima in zona inimii, cu un cutit, fiindu-i indiferent daca victima isi pierdea viata. Intensitatea loviturii si urmarile produse au fost constatate de medicul legist. Partea vatamata a prezentat leziuni traumatice, urmare a unei plagi injunghiate la nivelul hemitoracelui drept, parasternal, cu sectionarea lobului superior al plamanului drept, hemotorace drept masiv, sectionarea pericardului si a atriului drept . Leziunile traumatice descrise s-au putut produce prin lovire directa cu corp taietor-intepator (posibil cutit). Intre leziunile traumatice descrise si deces exista legatura de cauzalitate directa.
In ceea ce priveste dinamica gestului, probele stiintifice infirma apararea inculpatului, in sensul ca victima, in stare de ebrietate, s-a impiedicat si a cazut in cutit. Pozitia verosimila agresor-victima a fost de fata in fata, dar nu se poate exclude cu certitudine nici pozitia in care victima sa se fi aflat in partea lateral-dreapta a corpului agresorului cu fata catre acesta din care agresorul lovind cu mana dreapta ridicata in unghiul drept la nivelul umarului sau. Pentru ca victima sa fie lovita cu cutitul trebuia ca inculpatul sa indrepte cutitul catre aceasta, fiind fizic imposibil ca leziunea sa se produca atunci cand inculpatul transa carnea pe masa . Distanta mica dintre inculpat si victima a facut ca intensitatea loviturii sa fie mare, iar adancimea leziunii profunda.
Imprejurarile retinute de instanta de fond si cea de apel, conduita victimei, relatii conflictuale anterioare, sunt elemente de natura a caracteriza pericolul social al faptei si conduc la retinerea de circumstante atenuante. Niciunul dintre aceste elemente nu poate justifica vinovatia sub forma culpei, astfel cum solicita apararea, in locul intentiei de a ucide. Dimpotriva intensitatea loviturii, chiar in conditiile in care intre parti nu ar fi existat relatii conflictuale anterioare, justifica incadrarea juridica mentionata in actul de sesizare, de omor.
Cazul de casare prevazuta de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., cu privire la individualizarea pedepsei, invocat de catre inculpat si partea civila..
Instanta de fond a retinut circumstante atenuante determinate de conduita buna a infractorului anterior savarsirii faptei, aplicand o pedeapsa de 10 ani inchisoare.
Instanta de apel a mentinut circumstanta atenuanta, dar a majorat pedeapsa la 12 ani inchisoare.
Partea civila a solicitat aplicarea circumstantelor agravante prevazute de art. 75 lit. b), d), e) C. pen. Niciuna dintre aceste circumstante atenuante nu este incidenta in cauza.
Art. 75 lit. b) C. pen. prevede ca reprezinta circumstan?a agravanta savar?irea infrac?iunii prin acte de cruzime, prin violen?e asupra membrilor de familie ori prin metode or mijloace care prezinta pericol public.
Savarsirea infractiunii prin violente asupra membrilor de familie nu poate fi valorificata drept circumstanta agravanta avand in vedere ca este deja retinuta ca element circumstantial in continutul infractiunii pentru care a fost acuzat inculpatul, art. 175 lit. c) C. pen., omor asupra sotului.
Pentru a fi incidenta circumstanta agravanta a savarsirii faptei prin cruzimi ar trebui ca inculpatul sa fi folosit mijloace sau procedee nemiloase care sa fi provocat victimei suferinte grele si prelungite prin modul in care a actionat. Din punct de vedere subiectiv, retinerea circumstantei agravante presupune ca inculpatul sa-si fi reprezentat nu numai rezultatul caracteristic infractiunii savarsite, dar si faptul ca folosindu-se de mijloace si procedee chinuitoare produce victimei grele suferinte. Aceste ipoteze sunt insa contrazise de situatia de fapt retinuta de instanta de fond si cea de apel, care au retinut ca victima fost ucisa printr-o singura lovitura de cutit aplicata in inima.
Mijloacele care produc pericol public sunt acele mijloace care prin folosire, sunt susceptibile sa produca urmari grave pentru un numar nedeterminat de persoane, pentru bunurile acestora ori pentru alte valori sociale importante si de a crea astfel o stare de insecuritate sociala. Situatia de fapt exclude, de asemenea, incidenta in speta a mijloacelor care prezinta pericol public, avand in vedere ca mijlocul care a cauzat decesul a fost o lovitura de cutit indreptata asupra victimei.
Art. 75 lit. d) C. pen. prevede ca reprezinta circumstanta agravanta savarsirea infractiunii din motive josnice. Neintelegerile curente si notorii dintre inculpat si victima, care au condus la uciderea victimei, decurgeau din modul in care fiecare dintre parti intelegea ca trebuie sa fie viata de familie (cine si cum trebuie sa ajute in gospodarie, cum trebuie sa se comporte copiii inculpatului din prima casatorie, acuze cu privire la infidelitate). Ipoteza motivelor josnice este contrazisa de situatia de fapt retinuta de instanta de fond si cea de apel, care au constatat ca lovitura aplicata victimei a fost determinata de reprosurile cu privire la conduita copiilor inculpatului din prima casatorie, astfel cum au fost descrise de catre instanta de fond .
Art. 75 lit. e) C. pen. prevede ca reprezinta circumstanta agravanta savarsirea infractiunii in stare de betie anume provocata in vederea comiterii faptei . Pentru a fi incidenta circumstanta agravanta ar trebui ca savarsirea faptei sa fi fost premeditata de catre inculpat, iar consumul de bauturi alcoolice sa se fi produs in vederea comiteri faptei . Aceste ipoteze sunt insa contrazise de situatia de fapt retinuta de instanta de fond si cea de apel, si anume un conflict spontan, determinat de neintelegeri cotidiene.
In conditiile faptei retinute in sarcina inculpatului, art. 174 - art. 175 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) C. pen., limitele de pedeapsa, dat fiind efectul circumstantelor atenuante sunt sub 15 ani pana la 5 ani inchisoare.
La individualizarea pedepsei instanta de recurs va lua in considerare referatul de evaluare, precum si declaratiile martorilor D.I., P.I., caracterizarea data inculpatului de catre comunitatea locala.
Astfel in referat se precizeaza ca debutul infractional tardiv (lipsa antecedentelor penale si a cercetarii in alte dosare penale), recunoasterea si regretul profund pentru comiterea faptei, absenta premeditarii faptei, existenta unei puternice empatii fata de victima, constientizarea consecintelor faptei, asumarea responsabilitatii faptei si pedepsei, cooperare si deschidere in relatia cu autoritatile, impactul psihic al faptei, inculparii si perioadei incarcerarii, stilul de viata dominat de preocupari constructive legate de munca si viata familiala, absenta comportamentului adictiv, acceptarea sprijinului de specialitate oferit de psihologi si psihiatru pe perioada arestului preventiv, precum si sprijinul moral si afectiv de care beneficiaza din partea familiei si a mai multor persoane din comunitate, reprezinta factori de natura a influenta conduita generala a inculpatului in sensul manifestarii unui comportament pro-social.
Tot in referat se precizeaza carentele in gestionarea conflictelor familiale (manifestarile agresive pe fondul unor stari de furie si frustrare acumulata ca efect al adictiei de alcool a sotiei), capacitatea redusa de a genera solutii alternative la actiuni agresive, abilitatile diminuate de adaptare la situatii problematice si de stres (existenta unei puternice ideatii suicidare), care reprezinta factori de natura a influenta conduita generala a inculpatului in sensul favorizarii comportamentului infractional. Aceste elemente conduc la inlaturarea solicitarii inculpatului de individualizare a pedepsei prin suspendare sub supraveghere .
Analiza ponderii si a masurii impactului factorilor cu influenta asupra conduitei inculpatului indica faptul ca acesta va adopta un comportament de conformare la normele si valorile sociale, fiind necesara insa includerea in programe de consiliere psihologica care sa vizeze: dezvoltarea abilitatilor de gestionare a conflictelor, imbunatatirea abilitatilor de analiza a situatiilor care pot actiona ca factori de risc si pot duce la pierderea controlului de sine dezvoltarea aptitudinilor de gandire alternativa pentru a genera solutii non-agresive in situatii conflictuale, cresterea nivelului rezistentei la frustrare si reducerea simptomatologiei depresive. In procesul de reintegrare sociala inculpatul dispune de resurse interne (capacitate de asumare a responsabilitatii, preocupari pro-sociale, implicare in munca, capacitate empatica, deschidere si sinceritate, recunoasterea problemelor legate de savarsirea infractiunii), care pot fi dezvoltate pentru a asigura reusita procesului de reintegrare.
Apreciind caracterul tipic al actelor comise de inculpat, caracterizarea mentionata anterior, varsta inculpatului, de 52 de ani, pana la care nu a mai savarsit infractiuni, dar ?i rela?iile conflictuale dintre inculpat ?i victima, faptul ca probele au indicat o conduita orientata spre violenta a inculpatului, care isi lovise anterior sotia cu un scaun in zona capului, instanta de recurs va aplica o pedeapsa de 10 ani inchisoare.
Cu toate acestea, inculpatul are posibilitatea, conform legii, de a fi liberat inainte de executarea integrala a pedepselor ce i-au fost aplicate.
In conditiile pedepsei aplicate inculpatului, de 10 ani inchisoare, condamnatul se poate libera conditionat dupa executarea efectiva a minimum 5 ani. Inculpatul a fost arestat preventiv de la 10 martie 2011 la zi, perioada ce se deduce din pedeapsa dispusa de instanta.
Dupa ce a executat cel putin doua treimi din durata pedepsei in cazul inchisorii care nu depaseste 10 ani condamnatul care este staruitor in munca, disciplinat si da dovezi temeinice de indreptare, tinandu-se seama si de antecedentele sale penale, poate fi liberat conditionat inainte de executarea in intregime a pedepsei.
In calculul fractiunilor de pedeapsa prevazute anterior se tine seama de partea din durata pedepsei care poate fi considerata, potrivit legii, ca executata pe baza muncii prestate. In acest caz insa, liberarea conditionata nu poate fi acordata inainte de executarea efectiva a cel putin jumatate durata pedepsei cand aceasta nu depaseste 10 ani.
In consecinta, Inalta




Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia Penala, Decizia nr. 227 din 23.01.2013


Citeşte mai multe despre:    Omor calificat    Ucidere din culpa    Pedeapsa accesorie    Daune materiale    Stare de ebrietate    Intentie    Culpa    Circumstante atenuante    Daune materiale    Daune morale    Inalta Curte de Casatie si Justitie
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Recursul in casatie nu poate cenzura situatia de fapt, limitandu-se doar la verificarea respectarii legii de catre instanta a carei hotarare a fost atacata
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia Penala Decizia nr. 49/RC/2019

Decizia C.C.R. nr. 250/2019 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 386 alin. (1) din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 109/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 21 din Legea nr. 211/2004 privind unele masuri pentru asigurarea protectiei victimelor infractiunilor
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Recurs in casatie. Cazul prevazut in art. 438 alin. (1) pct. 1 C. proc. pen
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 240/RC din 22 iunie 2016

ICCJ. Dezlegarea unei chestiuni de drept ref. la art. 371 Cod penal privind tulburarea ordinii si linistii publice
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Tentativa constituie o cauza de reducere a pedepsei ce nu se ia in considerare la stabilirea pedepsei prevazute de lege
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 55/RC din 10 februarie 2015

Actiunea civila. Cheltuieli spitalizare. Calitatea procesuala a Casei de Asigurari de Sanatate. Gresita obligare a inculpatului catre unitatile de spi
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi - Sectia Penal Decizie 91 (16.03.2004)

UCIDERE DIN CULPA. IMPREJURARI
Pronuntaţă de: Judecatoria Slatina Sentinta penala 720 (01.04.2005)

Ucidere din culpa in forma agravata. Cerere de schimbare a incadrarii juridice din infractiunea de ucidere din culpa, prevazuta de art.178 al.2 Cod pe
Pronuntaţă de: Judecatoria Sector 1 Bucuresti Sentinta penala 1651 (05.07.2006)

Ucidere din culpa in forma agravata. Individualizarea pedepsei. Solutionarea actiunii civile formulata in cadrul procesului penal.
Pronuntaţă de: Judecatoria Sector 1 Bucuresti Sentinta penala 258 (27.01.2006)



Articole Juridice

Conditiile legale necesare functionarii cluburilor si localurilor (constructii aglomerate)
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Conditiile cerute pentru trecerea frontierei cu un minor
Sursa: EuroAvocatura.ro

Eutanasierea. Uciderea la cererea victimei (art. 188 Noul Cod Penal)
Sursa: EuroAvocatura.ro | Av. Marius-Catalin Predut

Cauzel de neimputabilitate in Noul Cod penal (art. 23 - 30)
Sursa: EuroAvocatura.ro | Av. Marius-Catalin Predut

Nedenuntarea in Noul Cod Penal (art. 264)
Sursa: EuroAvocatura.ro | Av. Marius-Catalin Predut

Cei mai periculosi criminali in serie din istorie si metodele lor sadice
Sursa: Ziare.com, Autor: Bogdana Boga

Cele mai faimoase asasinate din istorie
Sursa: Ziare.com, Autor: Bogdana Boga