Decizia nr. 109/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 21 din Legea nr. 211/2004 privind unele masuri pentru asigurarea protectiei victimelor infractiunilor

1. Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 21 din Legea nr. 211/2004 privind unele masuri pentru asigurarea protectiei victimelor infractiunilor, exceptie ridicata de F.N.I in Dosarul nr. ZZZZ/30/2016 al Curtii de Apel Timisoara - Sectia I civila si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. YYYYD/2017.
2. La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
3. Cauza fiind in stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvantul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca inadmisibila a exceptiei, intrucat prin Decizia nr. 728 din 21 noiembrie 2017 Curtea a mai analizat o exceptie similara invocata de acelasi autor in alt dosar.
C U R T E A,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
4. Prin Incheierea din 26 aprilie 2017, pronuntata in Dosarul nr. ZZZZ/30/2016, Curtea de Apel Timisoara - Sectia I civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 21 din Legea nr. 211/2004 privind unele masuri pentru asigurarea protectiei victimelor infractiunilor, exceptie ridicata de F.N.I intr-o cauza avand ca obiect solutionarea unei contestatii formulate impotriva Sentintei civile nr. XXXX din 6 decembrie 2016, pronuntata de Tribunalul Timis, prin care a fost respinsa cererea de acordare a unei compensatii financiare in temeiul Legii nr. 211/2004.
5. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca prevederile legale mentionate sunt neconstitutionale, deoarece sunt discriminatorii prin faptul ca nu instituie compensatii pentru toate felurile de victime ale tuturor infractiunilor intentionate. Autorul exceptiei arata ca pe perioada detentiei sale a fost supus la rele tratamente aplicate de persoane neidentificate, fiind obligat sa suporte fumatul pasiv si sa traiasca intr-un spatiu insuficient.
6. Curtea de Apel Timisoara - Sectia I civila opineaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece nu se poate retine existenta vreunei discriminari intre persoanele care beneficiaza de compensatii banesti in temeiul textului criticat si alte persoane aflate in alte situatii. O deosebire de tratament este discriminatorie atunci cand nu este justificata in mod obiectiv si rezonabil, adica nu urmareste un scop legitim sau nu pastreaza un raport rezonabil de proportionalitate intre mijloacele folosite si obiectivul avut in vedere. Statele beneficiaza de o anumita marja de apreciere in a decide daca si in ce masura diferentele dintre diversele situatii similare justifica un tratament diferit, scopul acestei marje variind in functie de anumite circumstante, de domeniu si context, asa cum a statuat si Curtea de la Strasbourg in jurisprudenta sa.
7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
8. Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Astfel, prin Decizia nr. 384 din 13 aprilie 2010, Curtea Constitutionala a statuat ca dreptul de a solicita compensatie financiara este instituit ca un beneficiu acordat de catre stat si care are drept fundament principiul echitatii si solidaritatii sociale. In scopul prevenirii unor eventuale abuzuri sau limitarii unor efecte perturbatoare asupra stabilitatii si securitatii raporturilor juridice civile, el poate fi exercitat numai intr-un climat de ordine juridica prestabilita. Stabilirea acestui beneficiu pentru anumite categorii de persoane nu constituie o incalcare a prevederilor constitutionale, fiind la latitudinea legiuitorului sa stabileasca categoriile de beneficiari, precum si natura beneficiului si a conditiilor in care acesta se acorda.
9. De altfel, in ceea ce priveste violarea principiului egalitatii si nediscriminarii, potrivit vastei jurisprudente a Curtii Constitutionale, aceasta exista atunci cand se aplica un tratament diferentiat unor cazuri egale, fara o motivare obiectiva si rezonabila, sau daca exista o disproportie intre scopul urmarit prin tratamentul inegal si mijloacele folosite, situatie care nu se regaseste in textele de lege supuse controlului de constitutionalitate.
10. In acelasi sens s-a exprimat Curtea Europeana a Drepturilor Omului intr-o jurisprudenta constanta, considerand ca este discriminatoriu tratamentul diferentiat exercitat impotriva unor persoane aflate in situatii analoage, daca diferenta de tratament nu are o justificare obiectiva si rezonabila, in sensul ca nu raspunde unui scop legitim sau ca, in cazul in care urmareste un astfel de scop, nu este pastrat un echilibru intre mijloacele folosite si obiectivul avut in vedere (Hotararea din 23 iulie 1968, pronuntata in Cauza Aspecte privind regimul lingvistic in scolile belgiene impotriva Belgiei si Hotararea din 13 iulie 2004, pronuntata in Cauza Pla si Pucernau impotriva Andorei, paragraful 61).
11. In consecinta, principiul egalitatii nu inseamna uniformitate, iar instituirea unor regimuri juridice diferite in situatii care impun rezolvari diferite nu poate fi considerata o incalcare a acestui principiu.
12. Avocatul Poporului apreciaza ca dispozitiile legale criticate sunt constitutionale si mentioneaza ca isi mentine opinia exprimata cu prilejul pronuntarii deciziilor nr. 305 din 29 martie 2007, nr. 384 din 13 aprilie 2010 si nr. 520 din 15 mai 2012.
13. Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
C U R T E A,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
14. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
15. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 21 din Legea nr. 211/2004 privind unele masuri pentru asigurarea protectiei victimelor infractiunilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 505 din 4 iunie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare, care au urmatorul continut:
"(1) Compensatia financiara se acorda, la cerere, in conditiile prezentului capitol, urmatoarelor categorii de victime:
a) persoanele asupra carora a fost savarsita o tentativa la infractiunile de omor si omor calificat, prevazute la art. 188 si 189 din Codul penal, o infractiune de vatamare corporala, prevazuta la art. 194 din Codul penal, o infractiune intentionata care a avut ca urmare vatamarea corporala a victimei, o infractiune de viol, act sexual cu un minor si agresiune sexuala, prevazute la art. 218-220 din Codul penal, o infractiune de trafic de persoane si trafic de minori, prevazute la art. 210 si 211 din Codul penal, o infractiune de terorism, precum si orice alta infractiune intentionata comisa cu violenta;
b) sotul, copiii si persoanele aflate in intretinerea persoanelor decedate prin savarsirea infractiunilor prevazute la alin. (1).
(2) Compensatia financiara se acorda victimelor prevazute la alin. (1) daca infractiunea a fost savarsita pe teritoriul Romaniei si victima este:
a) cetatean roman;
b) cetatean strain ori apatrid care locuieste legal in Romania;
c) cetatean al unui stat membru al Uniunii Europene, aflat legal pe teritoriul Romaniei la data comiterii infractiunii; sau
d) cetatean strain sau apatrid cu resedinta pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, aflat legal pe teritoriul Romaniei la data comiterii infractiunii.
(3) In cazul victimelor care nu se incadreaza in categoriile de persoane prevazute la alin. (1) si (2), compensatia financiara se acorda in baza conventiilor internationale la care Romania este parte ."
16. Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca dispozitiile legale criticate incalca prevederile constitutionale ale art. 1 referitor la Statul roman, art. 11 referitor la Dreptul international si dreptul intern, art. 16 referitor la Egalitatea in drepturi, art. 20 referitor la Tratatele internationale privind drepturile omului, art. 21 referitor la Accesul liber la justitie, art. 24 referitor la Dreptul la aparare si art. 148 referitor la Integrarea in Uniunea Europeana, precum si dispozitiile art. 1, 3, 6, 8, 13, 14 si 46 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si ale art. 1 din Protocolul nr. 12 la Conventie si Directiva 2004/80/CE.
17. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca, in fapt, autorul acesteia a formulat o cerere in vederea acordarii unei compensatii financiare, in temeiul dispozitiilor legale criticate, motivat de faptul ca in timpul detentiei a fost supus la rele tratamente, constand in aceea ca a fost tinut in celule supraaglomerate si a fost expus la fumul nociv de tigara. In acest cadru procesual a invocat exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 21 din Legea nr. 211/2004, sustinand ca sunt discriminatorii prin aceea ca dreptul la compensatie nu se acorda pentru toate felurile de victime ale tuturor infractiunilor.
18. Analizand aceasta critica, Curtea constata ca autorul este nemultumit nu de continutul reglementarii deduse controlului de contencios constitutional, ci de forma eliptica a acesteia. Astfel, ar trebui ca, pe langa situatiile expres si limitativ prevazute de textul legal atacat, sa fie introdusa si posibilitatea despagubirii tuturor victimelor infractiunilor. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, aceasta "se pronunta numai asupra constitutionalitatii actelor cu privire la care a fost sesizata, fara a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului". Asa fiind, din aceasta perspectiva, exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibila.
19. Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
D E C I D E:

Respinge, ca inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 21 din Legea nr. 211/2004 privind unele masuri pentru asigurarea protectiei victimelor infractiunilor, exceptie ridicata de F.N.I in Dosarul nr. ZZZZ/30/2016 al Curtii de Apel Timisoara - Sectia I civila.
Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata in sedinta din data de 28 februarie 2019.