Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Neinlaturarea indoielii asupra vinovatiei inculpatului

Neinlaturarea indoielii asupra vinovatiei inculpatului

  Publicat: 01 Aug 2013       2210 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Prin sentinta penala nr. 1167/11.11.2011, Judecatoria Constanta a dispus urmatoarele:


Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Partea finala a hotararii pronuntata de catre un organ de jurisdictie,care cuprinde solutia data cauzei.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Asezate in cap. IV, t. V, C. proc. pen., aprtea generala,
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Prevazuta in cap. IV, t. I, C. proc. pen., partea speciala, activitate prin care procurorul sau instanta de judecata declanseaza actiunea penala impotriva invinuitului,
Reglementata in cap. IV, t. I, C. proc. pen., partea speciala, consta in inaintarea instantei de judecata competente a doasrului de cercetare penala,
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Viciu de consimtamant. Este amenintarea unei persoane cu un rau care sa-I produca o temere ce o determina sa consimta la incheierea unui act juridic civil, pe care altfel nu l-ar fi incheiat.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Prevazuta in cap. IV, t. I, C. proc. pen.,partea speciala, activitatea procedurala prin care urmarirea penala este intrerupta,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
(lat. disjungere " a separa")Prevazuta in sectiunea III, cap. I, t. II, C. proc. pen., partea generala,
Este persoana fata de care se efecuteaza urmarirea penala, cat timp nu a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Viciu de consimtamant. Este amenintarea unei persoane cu un rau care sa-I produca o temere ce o determina sa consimta la incheierea unui act juridic civil, pe care altfel nu l-ar fi incheiat.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Prevazute in cap. I, t. III, C. proc. pen., partea generala, mijloace prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Principiu fundamental prevazut in cap. I, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Potrivit dispozitiilor procesual penale, invinuitul dau inculpatul nu este obligat sa probeze nevinovatia sa,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una dintre cele doua laturi ale infractiunii constand din manifestarile exterioare prin care se realizeaza actiunea sau interactiunea si se produc urmarile socialmente periculoase.
Viciu de consimtamant. Este amenintarea unei persoane cu un rau care sa-I produca o temere ce o determina sa consimta la incheierea unui act juridic civil, pe care altfel nu l-ar fi incheiat.
Parti componente ale infractiunii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una dintre trasaturile esentiale ale infractiunii prevazuta in cap. I, t. II, art. 18, C. pen., partea generala.
Viciu de consimtamant. Este amenintarea unei persoane cu un rau care sa-I produca o temere ce o determina sa consimta la incheierea unui act juridic civil, pe care altfel nu l-ar fi incheiat.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Stari, situatii, intamplari calitati sau alte date, care nu fac parte din continutul infractiunii,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Partea finala a hotararii pronuntata de catre un organ de jurisdictie,care cuprinde solutia data cauzei.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Prevazute in cap. I, t. III, C. proc. pen., partea generala, mijloace prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba
Principiu fundamental prevazut in cap. I, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Potrivit dispozitiilor procesual penale, invinuitul dau inculpatul nu este obligat sa probeze nevinovatia sa,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Concept folosit de legislatia procesuala a unor state,
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Calitate procesuala pe care o are faptuitorul odata cu declansarea procesului penal,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este actul procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Cauza de impiedicare a punerii in miscare sau exercitarea actiunii penale,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Prevazuta in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Tabel statistico-economic folosit in analiza si planificare, prin care se compara si se raporteaza
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

``In baza art. 182 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 74 alin. 2 si art. 76 alin. 1 lit. d C.pen., condamna inculpatul S.T.I., nascut la data de 17.05.1978, in Roman, jud. Neamt, cetatean roman, nescolarizat, stagiul militar nesatisfacut, fara ocupatie si fara loc de munca, necasatorit, fara copii minori, fara antecedente penale, la pedeapsa de 1 (unu) an inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala grava.

In baza art. 81 C.pen., suspenda conditionat executarea pedepsei inchisorii aplicata prin prezenta inculpatului, pe durata termenului de incercare de 3 (trei) ani, care se socoteste de la ramanerea definitiva a prezentei hotarari, conf. art. 82 alin. 3 C.pen.

Conf. art. 359 C.proc.pen., atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 83, art. 84 C.pen., a caror nerespectare are ca urmare revocarea suspendarii conditionate.

In baza art. 71 C.pen., interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a - II a si lit. b C.pen., cu titlu de pedeapsa accesorie.

Conf. art. 71 alin. 5 C.pen., suspenda executarea pedepselor accesorii, pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei.

Admite pretentiile civile formulate de partea civila Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Constanta.

In baza art. 14, art. 346 C.proc.pen. rap. la art. 998 si urm. C.civ. obliga inculpatul S.T.I. la plata sumei de 2.700 lei catre partea civila Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Constanta, reprezentand daune materiale - cheltuieli de spitalizare.

Admite pretentiile civile formulate de partea civila B.M.

In baza art. 14, art. 346 C.proc.pen. rap. la art. 998 si urm. C.civ. obliga inculpatul S.T.I. la plata sumei de 2.000 lei catre partea civila B.M., reprezentand daune materiale.

In baza art. 113 rap. la art. 112 C.pen. si cu ref. la art. 162 C.proc.pen. dispune luarea fata de inculpatul S.T.I. a masurii de siguranta a obligarii la tratament medical (pana la insanatosire).

Conf. art. 429 alin. 1 C.proc.pen., dispune comunicarea unei copii de pe dispozitiv si de pe raportul de expertiza medico-legala psihiatrica nr. 284/A 1 persoane/2011 din data de 29.08.2011 al S.M.L. Constanta, Directiei de Sanatate Publica a jud. Constanta, care va comunica numitului S.T.I. unitatea sanitara la care urmeaza sa i se faca tratamentul.

Conf. art. 429 alin. 2 C.proc.pen., pune in vedere numitului S.T.I. ca, dupa primirea comunicarii din partea Directiei de Sanatate Publica a jud. Constanta, sa se prezinte de indata la unitatea sanitara desemnata cu efectuarea tratamentului. Atrage atentia numitului S.T.I. ca, in caz de nerespectare a masurii luate, se va dispune internarea medicala.

In baza art. 430 alin. 1, 2 C.proc.pen. pune in vedere unitatii sanitare desemnate sa comunice instantei datele prev. la lit. a - d din alin. 1.

In baza art. 191 alin. 1 C.proc.pen. obliga inculpatul la plata sumei de 1.000 lei cheltuieli judiciare avansate de stat .``

Pentru a pronunta aceasta hotarare, prima instanta a retinut urmatoarele:

``La data de 06.08.2010, s-a inregistrat pe rolul Judecatoriei Constanta, sub nr. 30900/212/2010, rechizitoriul nr. 419/P/2009 al Parchetului de pe langa Tribunalul Constanta, prin care s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a inculpatului S.T.I., sub aspectul savarsirii infractiunii prev. de art. 182 alin. 1 C.pen. Totodata, s-a confirmat propunerea organelor de cercetare penala de neincepere a urmaririi penale fata de numita A.I., cercetata sub aspectul savarsirii infractiunii prev. de art. 192 alin. 1 C.pen.

S-a retinut in sarcina inculpatului S.T.I. ca, la data de 22.05.2003, a exercitat acte de violenta fizica asupra partii vatamate B.M. care a suferit leziuni traumatice ce au necesitat aprox. 3 luni de zile de ingrijiri medicale pentru vindecare.

In cursul urmaririi penale, au fost administrate urmatoarele mijloace de proba: plangerea si declaratiile partii vatamate B.M.; raportului de constatare medico-legala nr. 253/LR/28.07.2004 si raportul de expertiza medico - legala nr. 455/A 1 agresiuni/2009/31.03.2010 eliberate de S.M.L. Constanta; declaratiile martorilor P.G., C.V., C.C., T.I., B.I., A.I., C.F., N.L.P.; procesele verbale de confruntare intre partea vatamata si martorii A.I. si C.F.; inscrisuri; precum si declaratiile inculpatului.

In cadrul cercetarii judecatoresti au fost audiati, in mod nemijlocit, inculpatul, precum si martorii; totodata, a fost intocmit raportul de expertiza medico-legala psihiatrica nr. 284/A 1 persoane/2011/29.08.2011 eliberat de S.M.L. Constanta, au fost depuse inscrisuri si a fost obtinut cazierul judiciar al inculpatului.

Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:

La data de 04.05.2004, partea vatamata B.M. a formulat o plangere penala cu privire la faptul ca, la data de 22.05.2003, a fost lovita si deposedata de o serie de bunuri personale de catre numitii S.T.I., A.I., C.F., C.C.C., si ca, la data de 21.11.2003, numitii C.F., C.D. si M.I., in prezenta si a altor vecini, i-au taiat cablul de la contorul de energie electrica, punandu-l in imposibilitatea de a mai folosi energia electrica.

Prin ordonanta nr. 1000/P/2004 din data de 28.08.2006 a Parchetului de pe langa Tribunalului Constanta, s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala a invinuitilor S.T.I., A.I., C.F., C.C.C., cercetati sub aspectul savarsirii infractiunii prev. de art. 211 alin. 1, 2Aa€¦ lit. a C.pen. Totodata, s-a dispus declinarea competentei materiale de solutionare a cauzei in favoarea Parchetului de pe langa Judecatoria Constanta, sub aspectul comiterii infractiunii prev. de art. 182 alin. 1 C.pen., de catre numitii S.T.I. si A.I., si prev. de art. 217 alin. 1 C.pen., de catre invinuitii C.F., C.D. si M.I.

Prin ordonanta nr. 8699/P/2006 din data de 22.05.2008 a Parchetului de pe langa Judecatoria Constanta, s-a dispus scoaterea de sub urmarire a invinuitilor C.F., C.D. si M.I. cercetati sub aspectul savarsirii infractiunii prev. de art. 217 alin. 1 C.pen., si disjungerea cauzei in vederea efectuarii de cercetari fata de invinuitul S.T.I. si numita A.I., sub aspectul savarsirii infractiunii prev. de art. 182 alin. 1 C.pen.

Cu privire la situatia de fapt, instanta retine ca inculpatul S.T.I. si partea vatamata B.M. locuiesc in acelasi imobil, intre cele 2 familii existand relatii conflictuale vechi legate de cheltuielile comune ale imobilului si de folosirea spatiilor comune.

In acest context, in plangerea si declaratiile formulate, partea vatamata B.M. a aratat ca, in dupa-amiaza zilei de 22.05.2003, in jurul orelor 18.00, in timp ce urca inspre mansarda scarile imobilului, a fost urmata de inculpat. Ajungand la et. 5, in mod spontan, inculpatul S.T.I. a aplicat partii vatamate o lovitura in spate, cu un corp contondent, provocand caderea acesteia la sol, urmata de aplicarea si a altor lovituri cu pumnii si picioarele.

Cu privire la agresiunea suferita de partea vatamata, a fost audiata martora C.F. Aceasta a aratat ca, la data respectiva, a observat o altercatie intre inculpat si partea vatamata, in care victima se afla cazuta la sol, fiind trantita de catre inculpat, iar inculpatul continua sa ii aplice lovituri pe suprafata corpului, urcat fiind cu ambele picioare pe victima.

De asemenea, martorii T.I. si P.G. au aratat ca au vizitat partea vatamata la data de 22.05.2003, ocazie cu care au gasit-o in stare deplorabila, acuzand dureri la picior si pe suprafata corpului. Martorii au apelat S.N.U.A.U. 112, victima fiind preluata pentru ingrijiri medicale. Cu aceeasi ocazie, martorii au aflat de la partea vatamata ca agresorul sau este un vecin de palier, la care s-a referit cu apelativul ``I``.

Potrivit raportului de constatare medico-legala nr. 253/LR/28.07.2004 si raportului de expertiza medico-legala nr. 455/A 1 agresiuni/2009/31.03.2010 eliberate de S.M.L. Constanta, rezulta ca partea vatamata B.M. a suferit un traumatism toracici si de membru inferior cu fractura femur stang operat, leziunile de violenta au putut fi produse prin comprimare si prin lovire cu si de corpuri dure, necesitand aprox. 3 luni de zile de ingrijiri medicale pentru vindecare.

Audiat in cauza, inculpatul S.T.I. nu a recunoscut savarsirea faptei imputate, afirmand ca el a fost in fapt agresat de partea vatamata, admitand, insa, ca este posibil ca din cauza conditiei sale medicale sa nu isi mai aminteasca anumite aspecte.

Instanta constata ca pozitia procesuala adoptata de inculpat este formala si infirmata de toate celelalte mijloace de proba administrate in cauza, asa incat nu serveste la aflarea adevarului in cauza si nu o va avea in vedere la solutionarea cauzei, in sensul art. 69 C.proc.pen. In cauza, prezumtia de nevinovatie a fost rasturnata, iar inculpatul nu a reusit sa probeze lipsa de temeinicie a probelor in acuzare, conf. art. 66 C.proc.pen.

Fata de ansamblul cauzei, este aprecierea instantei ca inculpatul a savarsit fapta expusa anterior, prevazuta de legea penala, cu forma de vinovatie ceruta de legiuitor, intentia directa din perspectiva actiunii de lovire, in conditiile in care a prevazut si a urmarit rezultatul produs in urma agresarii fizice a partii vatamate (vatamarea integritatii corporale si a sanatatii acesteia), in sensul art. 19 alin. 1 pct. 1 lit. a C.pen.

In ceea ce priveste latura obiectiva a infractiunii de vatamare corporala grava, aceasta a constat in actiunea de lovire a partii vatamate, cu obiecte contondente, cu pumnii si cu picioarele.

Infractiunea care formeaza obiectul prezentei cauze s-a consumat in momentul producerii vatamarii corporale grave, ca rezultat ultim, moment in care s-a produs si incalcarea relatiilor sociale ce vizeaza integritatea corporala si sanatatea persoanei fizice.

In consecinta, in drept, fapta inculpatului S.T.I. care, la data de 22.05.2003, a exercitat acte de violenta fizica asupra partii vatamate B.M. care a suferit leziuni traumatice ce au necesitat aprox. 3 luni de zile de ingrijiri medicale pentru vindecare, intruneste elementele constitutive ale infractiunii prev. de art. 182 alin. 1 C.pen.

Fiind dovedita existenta faptei, elementele constitutive ale infractiunii, precum si savarsirea acesteia de catre inculpat, in temeiul art. 345 alin. 2 C.proc.pen., instanta va dispune condamnarea acestuia.

La stabilirea si aplicarea pedepsei, va avea in vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 C.pen.: dispozitiile partii generale a Codului penal, referitoare la infractiunea in forma consumata, limitele de pedeapsa - inchisoare de la 2 ani la 7 ani, de gradul relativ ridicat de pericol social al faptei savarsite, rezultand din modul de savarsire, intre vecini, pe fondul unor neintelegeri anterioare, prin acte de violenta fizica soldate cu consecinte deosebit de grave, precum si persoana infractorului, care este nescolarizat, sufera de un retard psihic usor - tulburare de personalitate de tip polimorf, discernamantul fiindu-i diminuat la data savarsirii faptei si in raport cu acesta (potrivit raportului de expertiza medico-legala psihiatrica nr. 313/P/19.12.2005 eliberat de S.M.L. Constanta).

In consecinta, raportat la toate aceste circumstante reale si personale, instanta apreciaza ca scopul preventiv - educativ al pedepsei poate fi atins prin aplicarea unei pedepse orientate sub valori minime prevazute de lege, cu retinerea circumstantelor atenuante judiciare prev. de art. 74 alin. 2 C.pen.

De asemenea, fiind indeplinite conditiile prev. de art. 81 C.pen., instanta apreciaza ca reeducarea inculpatului, in sensul respectului datorat valorilor sociale ocrotite de lege, poate avea loc si fara privare de libertate, dand posibilitatea inculpatului sa reflecteze asupra propriului comportament, raportat la relatiile sociale pe care a inteles sa le incalce prin savarsirea infractiunii.

In baza art. 182 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 74 alin. 2 si art. 76 alin. 1 lit. d C.pen. va condamna inculpatul S.T.I., la pedeapsa de 1 (unu) an inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala grava.

In baza art. 81 C.pen. va suspenda conditionat executarea pedepsei inchisorii aplicata prin prezenta inculpatului, pe durata termenului de incercare de 3 (trei) ani, care se socoteste de la ramanerea definitiva a prezentei hotarari, conf. art. 82 alin. 3 C.pen.

Conf. art. 359 C.proc.pen. va atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 83, art. 84 C.pen., a caror nerespectare are ca urmare revocarea suspendarii conditionate.

In baza art. 71 C.pen. va interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a - II a si lit. b C.pen., cu titlu de pedeapsa accesorie.

Conf. art. 71 alin. 5 C.pen. va suspenda executarea pedepselor accesorii, pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei.

Pe latura civila, au formulat pretentii Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Constanta, in cuantum de 2.700 lei, reprezentand cheltuieli de spitalizare, si B.M., in cuantum de 2.000 lei, reprezentand daune materiale.

Analizand elementele prevazute de lege pentru angajarea raspunderii civile delictuale, potrivit art. 998 si urm. C.civ., instanta constata ca acestea sunt indeplinite, respectiv fapta ilicita (dovedita pe latura penala a cauzei), prejudiciul suferit de partile civile, legatura de cauzalitate intre fapta si prejudiciu, respectiv vinovatia inculpatului, care este tinut sa raspunda pentru culpa cea mai usoara.

Mai constata ca, desi partea civila B.M. nu a fost in masura sa faca in totalitate dovada cuantumului prejudiciului produs de catre inculpat, ar fi inechitabil sa se pretinda acesteia sa fi preconstituit sau pastrat probe, pentru mai bine de 8 ani, cu privire la cheltuielile ocazionate de spitalizare si refacerea sanatatii sale, partii civile neputandu-i-se imputa ca n au prevazut eventualitatea participarii in procesul penal.

Avand in vedere cele expuse, raportat la natura leziunilor suferite, la interventiile chirurgicale suferite, la perioada de 8 ani in care partii civile B.M. nu i s-a oferit nici o compensatie, apreciind ca rezonabila suma solicitata, instanta urmeaza a obliga inculpatul la acoperirea prejudiciului cauzat potrivit celor ce urmeaza.

Va admite pretentiile civile formulate de partea civila Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Constanta.

In baza art. 14, art. 346 C.proc.pen. rap. la art. 998 si urm. C.civ. va obliga inculpatul S.T.I. la plata sumei de 2.700 lei catre partea civila Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Constanta, reprezentand daune materiale - cheltuieli de spitalizare.

Va admite pretentiile civile formulate de partea civila B.M.

In baza art. 14, art. 346 C.proc.pen. rap. la art. 998 si urm. C.civ., va obliga inculpatul S.T.I. la plata sumei de 2.000 lei catre partea civila B.M., reprezentand daune materiale.

Avand ca premisa concluziile raportului de expertiza medico-legala psihiatrica nr. 313/P/19.12.2005 eliberat de S.M.L. Constanta, instanta a dispus efectuarea expertizei medico-legale psihiatrice nr. 284/A 1 persoane/2011/29.08.2011 eliberat de S.M.L. Constanta.

Potrivit concluziilor acesteia, inculpatul S.T.I. a fost diagnosticat cu retard psihic usor cu tulburari de comportament, comitialitate, fiind recomandat tratament psihiatric si neurologic in ambulatoriu.

Vazand concluziile expertizei medico-legale psihiatrice, raportandu-le la scopul masurilor de siguranta, de inlaturare a unei stari de pericol si de preintampinare a savarsirii de noi fapte penale, precum si la jurisprudenta constanta a C.E.D.O. (cauzele Filip c. Romania din 2006 si C.B. c. Romania din 2010), conform careia privarea de libertate a unei persoane considerata drept alienata mintal nu poate fi conforma cu Conventia daca a fost decisa fara a se solicita opinia prealabila a unui medic, conf. art. 111 C.pen., instanta, in baza art. 113 rap. la art. 112 C.pen. si cu ref. la art. 162 C.proc.pen., va dispune luarea fata de inculpatul S.T.I. a masurii de siguranta a obligarii la tratament medical (pana la insanatosire).

Conf. art. 429 alin. 1 C.proc.pen. va dispune comunicarea unei copii de pe dispozitiv si de pe raportul de expertiza medico-legala psihiatrica nr. 284/A 1 persoane/2011 din data de 29.08.2011 al S.M.L. Constanta, Directiei de Sanatate Publica a jud. Constanta, care va comunica numitului S.T.I. unitatea sanitara la care urmeaza sa i se faca tratamentul.

Conf. art. 429 alin. 2 C.proc.pen., va pune in vedere numitului S.T.I. ca, dupa primirea comunicarii din partea Directiei de Sanatate Publica a jud. Constanta, sa se prezinte de indata la unitatea sanitara desemnata cu efectuarea tratamentului. Va atrage atentia numitului S.T.I. ca, in caz de nerespectare a masurii luate, se va dispune internarea medicala.

In baza art. 430 alin. 1, 2 C.proc.pen. va pune in vedere unitatii sanitare desemnate sa comunice instantei datele prev. la lit. a - d din alin. 1.``

In termen legal, impotriva acestei hotarari a declarat recurs inculpatul S.T.I., prin care solicita casarea hotararii primei instante, intrucat este nelegala si netemeinica.

S-a solicitat in principal achitarea inculpatului in temeiul art. 10 lit. a cod pr. penala, in sensul ca fapta nu exista, sau lit. e fata de starea de iresponsabilitate a inculpatului.

In subsidiar, s-a solicitat redozarea pedepsei aplicate, in raport de circumstantele reale ale savarsirii faptei si personale ale inculpatului, dar si fata de contradictiile din declaratiile partii vatamate.

Examinand legalitatea si temeinicia recursului in raport de criticile formulate, cat si din oficiu, curtea constata ca recursul declarat in cauza este intemeiat.

Astfel, prima instanta a dispus condamnarea recurentului inculpat la pedeapsa de un an inchisoare pentru comiterea infractiunii de vatamare corporala grava prev. de art. 182 al. 1 cod penal, apreciind ca inculpatul a savarsit fapta cu intentie directa, din perspectiva actiunii de lovire, in conditiile in care a prevazut si urmarit rezultatul produs in urma agresarii fizice a partii vatamate.

Pentru a dispune condamnarea inculpatului, instanta de fond face referire la declaratia martorei C.F., a martorilor T.I. si P.G., la raportul de constatare medico legala din care rezulta leziunile suferite de partea vatamata, leziuni ce au putut fi produse prin comprimare si prin lovire cu si de corpuri dure.

In legatura cu pozitia inculpatului in procesul penal instanta de fond a retinut ca acesta ``a adoptat o pozitie procesuala formala si infirmata de toate celelalte mijloace de proba administrate in cauza, asa incatt nu serveste la aflarea adevarului, prezumtia de nevinovatie fiind rasturnata``.

Analizand probele in acuzare care au constituit temei al condamnarii inculpatului, curtea retine urmatoarele: martora C.F. a fost audiata in cursul urmaririi penale in calitate de invinuita, in care arata ``ca nu doresc sa fac nici o declaratie``.

La dosarul de urmarire penala se afla declaratia martorei din 22.10.2008, pentru fapta comisa asupra partii vatamate din 22.05.2003, in care arata: AA« l-am vazut pe inculpat cand l-a trantit jos si l-a lovit pe B.M., dupa care, s-a urcat cu ambele picioare pe partea vatamata. AA» La aceasta data, martora C.F. nu mai avea calitatea de invinuit in cauza asa cum a demarat urmarirea penala, intrucat martora a fost scoasa de sub urmarire penala prin ordonanta procurorului.

Din declaratiile martorilor T.I. si P.G. audiati numai la urmarire penala, retinem: martorul T.I. a fost audiat la data de 22.07.2005, din care retinem: m-am deplasat impreuna cu P.A. la locuinta partii vatamate B.M., ocazie cu care ``ne-a povestit ca in ziua precedenta a fost batut pe casa scarii de catre vecini, fara a preciza cine anume, dar a specificat doar I.``.

La dosarul de urmarire penala se afla declaratia martorului P.G. din care rezulta ca: `` impreuna cu T.I. am mers la locuinta partii vatamate B.M. care ne-a povestit ca a fost batut pe palier de catre vecini, dar fara a preciza vreun nume``. Acelasi martor a fost audiat si pe data de 21.04.2006, din care retinem: partea vatamata B.M. le-a comunicat ca a fost batut de vecini cu picioarele pentru ca doresc sa-l scoata din imobil si sa i se ocupe spatiul in care locuieste. Martorul declara ca partea vatamata ``mai consuma bauturi alcoolice, ca avea probleme cu vecinii, ca acestia i-au spart usa de la intrare si i-au sustras suma de 70 - 100.000 lei``; cu privire la partea vatamata, martorul sustine ca ``am constat personal ca acesta consuma alcool si este recalcitrant``.

La dosarul de urmarire penala se afla declaratia martorei U.N. din 18.07.2005, din care retinem ca: ``nu cunosc daca si cine l-a talharit pe B.M. in luna mai 2003 in scara blocului; partea vatamata este o persoana care consuma alcool, vine la domiciliu in stare de ebrietate, provoaca scandal, jigneste si se cearta cu vecinii fara motiv, depune plangeri penale impotriva vecinilor``.

La dosarul de urmarire penala se mai afla si raportul de expertiza medico-legala, din care retinem urmatoarele: numitul B.M. a prezentat la data de 22.05.2003 un traumatism toracic, (fractura arc costal C7-8-9-10 drept si C8-9-10 sting) pe linia axilara, ce a putut fi produs prin comprimare cu corpuri dure si un traumatism de membru pelvis sting ce a putut fi produs prin lovire cu sau de corpuri dure. Pentru vindecare au fost necesare 3 luni de zile ingrijiri medicale. Facem precizarea ca acest raport s-a facut in lipsa partii vatamate B.M., intrucat nu mai locuieste la adresa de domiciliu; efectuarea raportului de expertiza s-a efectuat prin examinarea foii de observatie clinica generala a partii vatamate.

La fila 112 dosar fond a fost depusa o declaratie dactilografiata de martora C.F., dar semnata de martora, ce este datata din 21.10.2011, din care retinem: ``in anul 2003 am depus o declaratie fictiva, neadevarata, impotriva vecinului Sandu Tiberiu Ionut, fiind avertizata de B.M. ca daca nu sunt de acord cu el, am sa am mari neplaceri si necazuri din partea lui; stiind ca este un individ foarte periculos m-am conformat sa fiu de acord cu el, ceea ce nu este adevarat, iar eu imi retrag aceasta declaratie fictiva. Martora arata in continuare ca partea civila B.M. ``este un personaj dubios, reclamagiu, un alcoolic notoriu, procesoman, si se tine numai de scandaluri``.

La fila 104 dosar fond, a fost depusa o declaratie olografa de catre C.M., fiica partii vatamate, in care aduce grave acuzatii ``echipei de soc formate din A.I., S.I.,, U.N. si C.F.``; martora declara ca este in relatii de dusmanie cu inculpatul intrucat a fost lovita de acesta cu piciorul.

Audiat in cursul urmaririi penale, la data de 28.11.2007, fila 196, inculpatul nu a recunoscut comiterea faptei . Audiat in instanta la data de 3.06.2011 fila 89 dosar, inculpatul declara ca datorita starii sale de sanatate precare, nu-si mai aduce aminte ce s-a intamplat in ziua de 22.05.2003.

Analizand probele expuse mai sus, curtea constata ca in cauza, cu exceptia declaratiei partii vatamate si a actului medico legal, nu exista probe care sa demonstreze, fara dubiu, ca inculpatul este autorul faptei pentru care este cercetat. Astfel, martorii audiati in cauza, initial ``au avut calitatea de invinuiti in raport de plangerea partii vatamate, ca a fost talharit, batut si deposedat de sume mari de bani``, martorii au depus declaratii la instanta de fond, si din analiza declaratiilor acestora nu rezulta ca inculpatul ar fi aplicat lovituri partii vatamate in ziua respectiva.

In atare situatie, simplele afirmatii ale partii vatamate - persoana in varsta, cum ca inculpatul l-ar fi lovit cu pumnii si picioarele, nu sunt suficiente pentru a se realiza condamnarea inculpatului.

Sub un alt aspect, trebuie precizat ca nerecunoasterea faptei de catre inculpat nu poate fi imputata acestuia, din moment ce legea procesual romana, consacra dreptul inculpatului la tacere, fiind in sarcina organelor judiciare dovedirea acuzatiilor si administrarea probelor de vinovatie; pe de alta parte, disp. art. 66 al. 2 cod pr. penala, consacra dreptul inculpatului, lipsa de temeinicie a probelor, astfel ca nu se poate imputa cuiva modul cum intelege sa-si faca apararea.

In doctrina s-a subliniat ca existenta indoielii este incompatibila cu convingerea care presupune o certitudine deplina cu privire la existenta unei fapte, avand la baza un rationament logic, si fiind rezultatul unui proces psihic, prin care probele administrate, ca element obiectiv, se reflecta complet si exact in constiinta magistratilor.

In acest scop se verifica fiecare proba in continutul ei printr-o analiza minutioasa, in ansamblul tuturor probelor administrate si prin cercetarea izvorului de unde provine proba, prin confruntarea ei cu alte probe, prin administrarea de probe noi, ajungandu-se fie la inlaturarea indoielilor, formandu-se convingerea cu privire la fapta pe care o indica obiectul probatiunii, fie la mentinerea indoielilor ceea ce echivaleaza cu inexistenta unei probe valabile care sa poate sta la baza unei hotarari judecatoresti de condamnare.

In speta, balanta probelor este incerta si curtea nu-si poate forma intima convingere cu privire la vinovatia inculpatului in comiterea acestei infractiuni, astfel ca va dispune achitarea acestuia in temeiul art. 10 lit. a cod pr. penala, intrucat fapta nu a fost comisa de acesta.

Ca atare, Curtea, in temeiul art. 38515 pct.2 lit. d Cod procedura penala, art.3859 pct.18, 172 si alin.2 cod procedura penala, va admite recursul declarat de inculpatul S.T.I., impotriva sentintei penale nr.1167 din data de 11.11.2011, pronuntata de Judecatoria Constanta, caseaza sentinta penala recurata si, rejudecand, in temeiul art.11 pct.2 lit.a cod procedura penala, art.10 lit.c cod procedura penala, va achita pe inculpatul S.T.I. privind savarsirea infractiunii prevazuta de art.182 alin.1 Cod Penal.

Va respinge ca nefondata actiunea civila exercitata de partea civila Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Constanta si partea civila B.M., va inlatura aplicarea art. 113 raportat la art. 112 Cod Penal, in referire la art.162 cod procedura penala si a masurilor de punere in executare a masurii de siguranta.

Va inlatura din sentinta dispozitiile contrare,
vizand aplicarea art.191 Cod Penal.


Pronuntata de: Curtea de Apel Constanta, Decizia nr. 100/P din 31.01.2012


Citeşte mai multe despre:    Vatamare corporala grava    Suspendarea conditionata a executarii pedepsei    Obligarea la tratament medical    Internarea medicala    Disjungere    Prezumtia de nevinovatie    Zile de ingrijiri medicale    Pedeapsa accesorie    Intentie directa    Curtea de Apel Constanta



Comentează: Neinlaturarea indoielii asupra vinovatiei inculpatului
Alte Speţe

Decizia CCR nr. 145/2019 referitoare la admiterea obiectiei de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul ordinii si sigurantei publice
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Accident de munca. Angajatorul vinovat de a nu fi asigurat un program de verificari ale echipamentelor si de a nu fi prevazut responsabilitatile S.S.M. in fisa postului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VII-a pentru cauze privind C.M.A.S., Decizia civila nr. 1104/2017, in sedinta din 23 februarie 2017

Retragerea plangerii prealabile
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 158/A din 13 aprilie 2016

Subiectul activ si elementele constitutive ale infrantiunii de conflict de interese
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 50/A din 16 februarie 2015

Denuntare calomnioasa. Conditia existentei vinovatiei sub forma intentiei
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Suceava, Sectia Penala, Decizia nr. 34 din 26.01.2009

Elementele constitutive ale infractiunii de santaj
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Brasov, Incheierea nr. 1/F din 16.03.2011

Lipsire de libertate in mod ilegal. Inselaciune. Declinarea competentei
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia Penala, Incheierea nr. 1084 din 01.08.2012

Omor deosebit de grav. Delimitare fata de provocarea ilegala a avortului
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia Penala, Decizia nr. 252 din 27.01.2012

Talharie. Delimitare intre vatamare corporala grava si provocarea ilegala a avortului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti, Decizia nr. 947 din 23.06.2009



Articole Juridice

Consimtamantul inculpatului la prestarea unei munci in folosul comunitatii inainte de stabilirea vinovatiei – intre protectia impotriva muncii fortate si antepronuntarea judecatorului
Sursa: Irina Maria Diculescu

Asocierile prejudiciului estetic
Sursa: EuroAvocatura.ro

Prejudiciul estetic
Sursa: EuroAvocatura.ro

Evaluarea obiectiva a prejudiciului estetic (slutirea)
Sursa: EuroAvocatura.ro