Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Conventie arbitrala. Invocarea in recurs a exceptiei necompetentei instantei judecatoresti

Conventie arbitrala. Invocarea in recurs a exceptiei necompetentei instantei judecatoresti

  Publicat: 12 Jun 2014       1672 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Conform prevederilor art. 343 ind. 4 alin. (1) lit. a) C. proc. civ., in cazul in care partile in proces au incheiat o conventie arbitrala, pe care una dintre ele o invoca in fata instantei judecatoresti, aceasta, verificandu-si competenta, va retine pricina spre solutionare daca constata ca paratul si-a formulat apararile in fond, fara nici o rezerva intemeiata pe conventia arbitrala.

Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
Operatiune prin care o persoana fizica sau juridica depune numerar la ghiseul unei banci
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Denumire data monedei unice europene.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Document cu regim special care atesta transferul proprietatii unui bun catre o persoana juridica.
Document justificativ care sta la baza operatiunilor de vanzare - cumparare, emisa de catre furnizor si care cuprinde:
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Reglementat in sectiunea XI, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala,
Totalitatea conditiilor cerute de lege pentru ca o fapta sa constituie infractiune.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Scrisoare ce urmeaza unei oferte lansate de furnizor prin care clientul solicita livrarea de produse sau executarea de servicii,
Tranzactia este un contract prin care partile termina un proces inceput sau preintampina un proces ce se poate naste (art. 1704 Cod Civil) prin concesii reciproce, .
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
Document justificativ care sta la baza operatiunilor de vanzare - cumparare, emisa de catre furnizor si care cuprinde:
(Acting in concert) Atunci cand doi sau mai multi investitori actioneaza in baza unei intelegeri cu scopul atingerii unui obiectiv comun - de exemplu, obtinerea unei pozitii de control sau majoritare intr-o companie detinuta public prin cumpararea actiunilor companiei respective de pe piata secundara.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Persoana care, in baza unei cambii, isi asuma obligatia de a garanta indeplinirea prestatiei (efectuarea platii) de care este tinut trasul ca debitor cambial principal, putand fi urmarita,
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa constând in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, pâna la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Manifestarea hotararii de a incheia actul juridic civil, de a se obliga juridiceste. Formeaza impreuna cu cauza (scopul), vointa juridica.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Competenta de a judeca a instantelor judecatoresti sau a organelor care au competenta de a judeca pricini de aceeasi categorie.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.

Prin urmare, este nefondat motivul de recurs de ordine publica intemeiat pe dispozitiile art. 304 pct. 3 C. proc. civ., invocat de reclamanta direct in calea de atac a recursului, avand in vedere faptul ca necompetenta instantei judecatoresti in prezenta unei conventii arbitrale are caracter relativ, cu consecinta posibilitatii invocarii exceptiei numai de catre parata, in limine litis.

Nota: * In prezenta decizie au fost avute in vedere dispozitiile din vechiul Cod de procedura civila.
** In acelasi sens sunt si deciziile nr. 845 din 28.02.2013 si nr. 2801 din 19.09.2010.


Prin cererea inregistrata la Tribunalul Bacau, sub nr. xx92/110/2011, reclamanta SC L.I.T. SRL Moinesti a chemat in judecata pe parata SC S.C. SRL Moinesti, solicitand ca, in temeiul art. 953 si art. 960 C. civ., sa se dispuna anularea contractului de consultanta si proiectare nr. 9/26.04.2010, incheiat intre reclamanta si parata, intrucat reprezentantul legal al reclamantei s-a aflat in eroare la data incheierii contractului.

Prin sentinta civila nr. 57 din 21 martie 2012, Tribunalul Bacau a respins actiunea ca nefondata si a obligat reclamanta sa plateasca paratei suma de 4300 lei, reprezentand cheltuieli de judecata .

Pentru a pronunta aceasta hotarare, prima instanta a retinut ca reclamanta, prin administratorul statutar P.A., a incheiat cu parata, prin administrator statutar C.C., contractul de consultanta si proiectare nr. 9 din 26.04.2010, avand ca obiect acordarea de catre parata de consultanta, Know-how, intocmire documentatie si depunere proiect pentru obtinerea de fonduri nerambursabile FEADR, pe componenta M.2.1. pentru ``Ferma mixta de vaci si bazin apa in comuna R., jud. Bacau``, pana la expirarea termenului sesiunii de primavara a anului 2010. Pretul serviciilor a fost stabilit la 100.000 Euro sau 420.000 RON (fara TVA), valoarea proiectului fiind de 2.000.000 Euro, iar la data de 27.04.2010 reclamanta a achitat avansul, in suma de 20.000 EURO, conform facturii fiscale nr. SRG/A43/27.04.2010 emise de parata.

A mai retinut prima instanta ca urmare selectarii proiectului depus de catre parata aceasta a emis factura fiscala seria SRG nr. A86/29.09.2010 pentru suma de 211.534,08 lei (echivalentul a 40.000 Euro) reprezentand a doua transa din pret, factura semnata si stampilata de reprezentantul reclamantei, dar neinregistrata in contabilitatea acesteia.

Urmare neplatii acestei facturi, parata a notificat reclamanta cu privire la obligatia platii, la data de 24.12.2010, iar ulterior a actionat-o in judecata pe calea unei ordonante de plata, ce face obiectul dosarului nr. xx1/260/2011 al Judecatoriei Moinesti, declinat ulterior la Tribunalul Bacau.

S-a retinut ca motivul invocat de reclamanta in refuzarea platii il reprezinta faptul ca partile s-au inteles ca suma de 40.000 lei, reprezentand a doua transa din pret, sa fie compensata cu obligatiile rezultate din 2 contracte de arendare incheiate intre o alta firma a d-lui P.A., respectiv SC P.L.I. SRL si firma fiului d-lui C.C., SC S.G. SRL.

Tribunalul a retinut ca intrucat contractul de proiectare este un contract consensual, forma scrisa nefiind obligatorie pentru validitatea sa, ci doar pentru proba si avand in vedere ca reclamantul prin actiune recunoaste faptul ca a fost de acord cu incheierea acestui contract de proiectare, ba chiar a si executat o parte din obligatia de plata a pretului, acordul de vointa al partilor a existat si, in lipsa unor probe care sa dovedeasca contrariul, acest acord este cel exprimat in contractul semnat de catre partile contractante.

Totodata, prima instanta a retinut ca motivele invocate de reclamanta nu constituie motive de nulitate absoluta a contractului, neincadrandu-se in cauzele de nulitate absoluta prevazute de art. 948 C. civ.

Astfel, tribunalul a retinut ca semnarea contractului, prin reprezentant legal P.A., in lipsa unui interpret, nu poate constitui motiv de nulitate absoluta a contractului. In masura in care acesta pretinde ca nu cunoaste limba romana, avea obligatia de a-si asigura interpret sau sa nu semneze contractul fara sa-i cunoasca continutul .

Instanta a inlaturat si apararea conform careia reprezentantul reclamantei a fost indus in eroare la data semnarii contractului de catre reprezentantii paratei, crezand ca semneaza o comanda, motivat de faptul ca din continutul ultimei file a contractului rezulta in mod cert ca nu este vorba de o comanda, ci de un contract, intrucat comanda nu presupune doua semnaturi, spre deosebire de contract .

Totodata, prima instanta a apreciat ca orice om cu un minim de diligenta nu ar fi semnat decat un act al carui continut il cunoaste si tinand cont de faptul ca acesta isi desfasura afacerile de cativa ani in Romania, este lesne de inteles ca nu ar fi semnat un act al carui continut nu il cunostea.

In ceea ce priveste nulitatea relativa a contractului, tribunalul a retinut ca reclamanta nu a facut dovada producerii unui prejudiciu si nici a faptului ca eroarea, ca viciu de consimtamant, a purtat asupra unui element determinat al contractului : obiect sau pret. Astfel, in ceea ce priveste obiectul contractului, chiar reclamanta recunoaste, in actiune, ca acesta este cel trecut in contract, iar in ceea ce priveste pretul se invoca o intelegere privind plata sumei de 40.000 Euro, reprezentand a doua transa din pret, prin compensare, insa chiar reprezentantul reclamantei, dl P.A., este cel care semneaza si stampileaza a doua factura pentru aceasta suma, fapt ce contrazice sustinerile sale din actiune .

Astfel, se apreciaza ca in lipsa altor probe care sa dovedeasca o alta intelegere intre parti cu privire la plata pretului sustinerile reclamantei nu sunt dovedite, cu atat mai mult cu cat compensarea poate interveni in cazul unor obligatii reciproce intre acelasi creditor si acelasi debitor . Or, in cazul de fata, reclamanta invoca o compensare cu obligatiile rezultand dintr-un contract de arendare incheiat intre alte persoane juridice.

Cu privire la cererea de restituire a stampilei, prima instanta a apreciat-o ca fiind neintemeiata retinand ca reclamanta nu a motivat actiunea cu privire la aceasta cerere si nu a facut nici o proba in acest sens, chiar si dupa ce instanta i-a pus in vedere, la termenul din 28.09.201, sa precizeze in ce conditii a ajuns stampila sa la parata.

Impotriva acestei hotarari a declarat apel reclamanta SC L.I.T. SRL Moinesti criticand-o ca fiind nelegala si netemeinica.

Prin decizia civila nr. 24/2013 din 26 februarie 2013, Curtea de Apel Bacau, Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal, a respins ca nefondat apelul si a obligat reclamanta la plata catre parata a sumei de 500 lei, cheltuieli de judecata, retinandu-se ca fiind temeinica si legala solutia primei instante pentru toate argumentele prezentate pe larg mai sus.

Impotriva acestei decizii a formulat recurs reclamanta SC L.I.T. SRL invocand motivele de nelegalitate prevazute de prevederile art. 304 pct. 7 si 9 C. proc. civ.

Recurenta a reiterat situatia de fapt si istoricul litigiului si a invederat ca decizia recurata este nelegala deoarece a analizat in mod partizan probele administrate in fata primei instante si a mentinut solutia acesteia.

Totodata, recurenta a invederat ca se impune reanalizarea aspectelor referitoare la existenta dolului si a erorii viciu de consimtamant la incheierea contractului in litigiu, solicitand admiterea recursului si casarea celor doua hotarari, cu consecinta admiterii actiunii sale introductive.

Exceptia nulitatii recursului, intemeiata pe dispozitiile art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., a fost respinsa in considerarea invocarii de catre reclamanta, in sedinta publica, a motivului de ordine publica vizand necompetenta instantelor judecatoresti, motiv din perspectiva caruia urmeaza a fi analizat recursul.

Prealabil examinarii recursului, prima chestiune ce se impune a fi precizata este cea referitoare la obligatia prevazuta in sarcina partii care exercita aceasta cale de atac de a respecta dispozitiile art. 3021 si art. 304 C. proc. civ. Exigentele impuse prin cele doua texte legale au in vedere faptul ca recursul in conceptia actuala este cale extraordinara de atac si, in consecinta, ca ultim grad de jurisdictie nu isi propune rejudecarea fondului, ci examinarea legalitatii hotararilor atacate in conditiile art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ.

Fata de aceste precizari, se constata ca reclamanta, in memoriul de recurs, a indicat motivele de nelegalitate prevazute de art. 304 pct. 7 si 9 C. proc. civ., insa a dezvoltat critici ce vizeaza temeinicia deciziei atacate, respectiv stabilirea situatiei de fapt si interpretarea probatoriului administrat in cauza.

Se constata astfel ca numai motivul de ordine publica vizand necompetenta instantelor judecatoresti, invocat in sedinta publica, permite o examinare a recursului din perspectiva motivului de nelegalitate prevazut de art. 304 pct. 3 C. proc. civ.

Analizand recursul in limitele controlului de legalitate, Inalta Curte a constatat ca acesta este nefondat pentru urmatoarele considerente:

Conform prevederilor art. 3434 alin. (1) lit. a) C. proc. civ., in cazul in care partile in proces au incheiat o conventie arbitrala, pe care una dintre ele o invoca in fata instantei judecatoresti, aceasta, verificandu-si competenta, va retine pricina spre solutionare daca constata ca paratul si-a formulat apararile in fond, fara nici o rezerva intemeiata pe conventia arbitrala.

Prin urmare, necompetenta instantei judecatoresti in prezenta unei conventii arbitrale are caracter relativ intrucat aceasta este rezultatul acordului de vointa al partilor, motiv pentru care exceptia trebuie ridicata, sub sanctiunea decaderii, in limine litis.

Caracterul relativ al necompetentei instantei judecatoresti este evidentiat si de Conventia de la Geneva 1961 care prevede ca exceptia de necompetenta trebuie ridicata de catre parat, sub sanctiunea decaderii, inainte sau in momentul apararilor sale asupra fondului.

Totodata, acest caracter relativ al necompetentei instantei judecatoresti este evidentiat si de art. II 3 al Conventiei de la New York care prevede ca tribunalul unui stat contractant, in prezenta unei conventii arbitrale, va indruma partile la arbitraj, la cererea uneia dintre ele.

In speta, se constata ca reclamanta, desi ii revenea obligatia de a sesiza arbitrajul, a sesizat instanta judecatoreasca, iar parata si-a formulat apararile in fond, fara nici o rezerva intemeiata pe conventia arbitrala, fapt ce echivaleaza cu o renuntare a partilor la conventia arbitrala.

Astfel, avand in vedere caracterul relativ al necompetentei instantei judecatoresti, cu consecinta posibilitatii invocarii exceptiei numai de catre parata, in limine litis, Inalta Curte a constatat ca motivul de recurs de ordine publica, invocat de reclamanta direct in calea de atac a recursului, este nefondat.

Pentru aceste considerente, in temeiul art. 312 C. proc. civ., Inalta Curte a respins ca nefondat recursul declarat de reclamanta SC L.I.T. SRL.




Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 84 din 17 ianuarie 2014


Citeşte mai multe despre:    In limine litis    Conventie arbitrala
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Rolul activ al arbitrului. Actiune in anularea unei hotarari arbitrale
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 551 din 15 martie 2016

Incidenta prescriptiei ca motiv de anulare a unei hotarari arbitrale din perespectiva Codului de procedura civila din 1865
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 878 din 17 mai 2016

Actiune in constatarea rezlierii contractului de leasing. Repunerea partilor in situatia anterioara
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Decizia nr. 827 din data de 20 aprilie 2016

Competenta teritoriala alternativa. Invocarea exceptiei de catre instanta
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 4265 din 30 octombrie 2012

Contract de asigurare. Exceptia necompetentei teritoriale
Pronuntaţă de: Judecatoria Valenii de Munte - Sentinta civila nr. 1801 din data 01.11.2011

Nelegala citare a partii la efectuarea expertizei pe care s-a intemeiat solutia instantei. Nulitatea raportului de expertiza
Pronuntaţă de: ICCJ, Sectia I civila, decizia nr. 1660 din 8 martie 2012

Actiune in anulare hotarare arbitrala pronuntata in temeiul unei conventii prin care nu au fost desemnati arbitrii
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Constanta - Sentinta civila nr. 7 din 12 martie 1998



Articole Juridice

“Justitia tarzie este justititie nula”. Solutie alternative - Arbitrajul judiciar. Tribunalul de Arbitraj Judiciar – Bucuresti.
Sursa: EuroAvocatura.ro