din anul 2007, atuul tau de DREPT!
1712 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Recursuri in Interesul Legii » Solutionarea conflictelor de munca

Solutionarea conflictelor de munca

  Publicat: 02 Nov 2007       8679 citiri        Secţiunea: Recursuri in Interesul Legii  


Legea 168/1999, privind solutionarea conflictelor de munca, la Sectiunea 2 "Procedura de solutionare a conflictelor de drepturi", prevede urmatoarele:

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Legea privind organizarea judiciară
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Legea privind soluţionarea conflictelor de muncă
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Florea Ana - membru al Parlamentului Romaniei.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Legea privind soluţionarea conflictelor de muncă
Legea privind soluţionarea conflictelor de muncă
Legea privind soluţionarea conflictelor de muncă
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Legea privind soluţionarea conflictelor de muncă
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Legea privind soluţionarea conflictelor de muncă
Legea privind soluţionarea conflictelor de muncă
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Legea privind soluţionarea conflictelor de muncă
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Legea privind soluţionarea conflictelor de muncă
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(termen CNA) Drepturile obtinute de catre un radiodifuzor, �n temeiul unui contract, de la organizatorul unui eveniment si/sau de la proprietarul ori, dupa caz, administratorul locului unde se desfasoara evenimentul, de la autori si de la alti detinatori de drepturi vizati,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act adoptat de organele de stat,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Legea privind organizarea judiciară
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Art. 81. - (1) �n caz de admitere a recursului, instanta va judeca �n fond cauza.
(2) Prevederile alin. (1) nu se aplica �n urmatoarele situatii:
a) solutionarea cauzei de instanta de fond s-a facut cu �ncalcarea prevederilor legale referitoare la competenta;
b) judecata �n fond a avut loc �n lipsa partii care nu a fost legal citata.

Art. 82. - Dispozitiile prezentei legi referitoare la procedura de solutionare a conflictelor de drepturi se completeaza �n mod corespunzator cu prevederile Codului de procedura civila.


Va prezentam in continuare textul integral al deciziei:

DECIZIA Nr. XXI din 12 iunie 2006
Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 182 din 16/03/2007


Dosar nr. 9/2006
Sub presedintia doamnei judecator Lidia Barbulescu, vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie,
Inalta Curte de Casatie si Justitie, constituita in Sectii Unite, in conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, s-a intrunit pentru a examina recursul in interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, referitor la aplicarea dispozitiilor art. 81 alin. (1) si (2) lit. a) si b) si ale art. 82 din Legea 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca, in raport cu dispozitiile art. 312 alin. 3, 4 si 5 din Codul de procedura civila.
Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea prevederilor art. 34 din Legea 304/2004, fiind prezenti 84 de judecatori din totalul de 113 aflati in functie.
Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul Antoaneta Florea .
Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul in interesul legii, punand concluzii pentru admiterea acestuia in sensul de a se stabili ca, in raport cu dispozitiile art. 81 alin. (1) si (2) lit. a) si b) si ale art. 82 din Legea 168/1999, precum si cu cele ale art. 312 alin. 3, 4 si 5 din Codul de procedura civila, instantele de recurs pot dispune casarea hotararii primei instante cu trimitere, spre rejudecare, doar in cazurile expres si limitativ prevazute in art. 81 alin. (2) lit. a) si b) din Legea 168/1999.

SECTIILE UNITE,


deliberand asupra recursului in interesul legii, constata urmatoarele:
In aplicarea dispozitiilor art. 81 si 82 din Legea 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca, instantele judecatoresti nu au un punct de vedere unitar.
Astfel, unele instante, admitand recursurile in materia litigiilor de munca, au procedat la judecarea cauzelor pe fond, apreciind ca solutia casarii cu trimitere, spre rejudecare, nu poate fi pronuntata decat in cazurile expres si limitativ prevazute in art. 81 alin. (2) lit. a) si b) din Legea 168/1999.
In justificarea acestui punct de vedere au fost invocate dispozitiile cu caracter imperativ inscrise in art. 81 alin. (1) din Legea 168/1999, prin care este instituita regula ca, in caz de admitere a recursului in materia conflictelor de munca, instanta de control judiciar trebuie sa judece cauza in fond, singurele exceptii fiind cele prevazute in alin. (2) al aceluiasi articol, la lit. a) si b), potrivit carora aceasta regula nu se aplica numai daca "solutionarea cauzei de instanta de fond s-a facut cu incalcarea prevederilor legale referitoare la competenta" sau daca "judecata in fond a avut loc in lipsa partii care nu a fost legal citata".
In motivarea punctului de vedere mentionat s-a mai invocat caracterul special, derogatoriu, al reglementarilor din Legea 168/1999 in raport cu prevederile din Codul de procedura civila, ceea ce face sa nu fie incidente, in materia litigiilor de munca, toate cazurile de casare inscrise in art. 312 alin. 3 si 5 din acest cod.
Alte instante, dimpotriva, intemeindu-se pe dispozitiile art. 82 din Legea 168/1999, au dispus trimiterea cauzei spre rejudecare si in alte situatii decat cele enumerate la lit. a) si b) din cuprinsul alin. (2) al art. 81 din aceasta lege, considerand ca solutia casarii cu trimitere nu poate fi limitata de acele prevederi, ci sunt incidente si alte ipoteze enuntate in cuprinsul alin. 3 si 5 ale art. 312 din Codul de procedura civila.
Aceste din urma instante au interpretat si aplicat corect dispozitiile legii.
In conformitate cu dispozitiile art. 286 din Codul muncii si ale art. 74 alin. (1) din Legea 168/1999, cererile referitoare la conflictele de munca se judeca in regim de urgenta, competenta de a le solutiona revenind, potrivit art. 2 pct. 1 lit. a) din Codul de procedura civila, tribunalului.
Pentru realizarea acestui principiu, prin art. 286 din Codul muncii si art. 74 alin. (2) si (3) din Legea 168/1999 au fost prevazute, in materia mentionata, termene de judecata scurte, precum si alte dispozitii de natura a asigura solutionarea pricinii cu celeritate.
Tot astfel, prin art. 76 si 77 din Legea 168/1999 s-a prevazut obligatia instantei de a incerca stingerea conflictului de drepturi prin impacarea partilor, iar in cazul in care judecata continua, probele sa fie administrate cu respectarea regimului de urgenta al judecarii unor asemenea conflicte.
In acelasi scop, prin art. 81 alin. (1) din Legea 168/1999 s-a prevazut ca, "in caz de admitere a recursului, instanta va judeca in fond cauza".
Este de observat insa ca in alin. (2) al aceluiasi articol se precizeaza ca aceasta prevedere, cu caracter de exceptie, "nu se aplica in urmatoarele situatii:
a) solutionarea cauzei de instanta de fond s-a facut cu incalcarea prevederilor legale referitoare la competenta;
b) judecata in fond a avut loc in lipsa partii care nu a fost legal citata".
Rezulta deci ca prin dispozitia art. 81 alin. (1) din Legea 168/1999, potrivit careia, "in caz de admitere a recursului, instanta va judeca in fond cauza", a fost instituita o regula aplicabila in masura in care este asigurata respectarea celorlalte principii procesuale, care au caracter obligatoriu.
De altfel, in aceasta privinta, este de retinut ca prin art. 82 din Legea 168/1999 s-a prevazut, cu caracter imperativ, ca "dispozitiile prezentei legi referitoare la solutionarea conflictelor de drepturi se completeaza in mod corespunzator cu prevederile Codului de procedura civila".
Din aceasta prevedere rezulta deci ca, in caz de admitere a recursului, instanta de control judiciar nu poate sa procedeze la judecarea in fond a cauzei nu numai in situatiile precizate prin dispozitiile de exceptare inscrise in art. 81 alin. (2) lit. a) si b) din Legea 168/1999, ci si atunci cand prin judecarea in fond a cauzei, de catre insasi instanta care a admis recursul, ar fi incalcate si alte prevederi ale Codului de procedura civila, care completeaza, potrivit art. 82, dispozitiile acelei legi referitoare la procedura de solutionare a conflictelor de drepturi .
Or, prin art. 312 alin. 5 din Codul de procedura civila se prevede ca "in cazul in care instanta a carei hotarare este recurata a solutionat procesul fara a intra in cercetarea fondului ori judecata s-a facut in lipsa partii care nu a fost regulat citata atat la administrarea probelor, cat si la dezbaterea fondului, instanta de recurs, dupa casare, trimite cauza spre rejudecare instantei care a pronuntat hotararea casata sau altei instante de acelasi grad".
Fata de aceasta dispozitie procedurala, cu caracter imperativ, este evident ca, pe langa cazurile in care "solutionarea cauzei de instanta de fond s-a facut cu incalcarea prevederilor legale referitoare la competenta" sau in care "judecata in fond a avut loc in lipsa partii care nu a fost legal citata", reglementate expres prin art. 81 alin. (2) lit. a) si b) din Legea 168/1999, in acceptiunea prevederilor art. 82 din aceeasi lege se mai impune sa se trimita cauza spre rejudecare si atunci cand prima instanta nu s-a pronuntat asupra fondului cauzei.
In acest sens, trebuie avut in vedere ca, pentru asigurarea unui echilibru functional in activitatea jurisdictionala, pronuntarea asupra fondului cauzei si stabilirea situatiei de fapt raman totusi in sarcina instantelor de fond, iar instanta de recurs nu poate fi decat o instanta de control judiciar, cu structura specifica in dreptul de cenzura.
A considera altfel ar insemna ca recursul sa se transforme in calea de atac a apelului, iar instantei de recurs sa i se atribuie, contrar spiritului legii, atributia de a se ocupa de stabilirea situatiei de fapt si de a se pronunta asupra fondului procesului si in alte situatii decat cele la care se refera art. 3041 din Codul de procedura civila, fara ca aceasta chestiune sa fi fost rezolvata mai intai de catre instanta de fond, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 305 din Codul de procedura civila, potrivit carora in instanta de recurs nu se pot produce probe noi, cu exceptia inscrisurilor.
Asadar, neavand putere sa decida, prin administrare de noi probe, altele decat inscrisurile, asupra existentei sau inexistentei faptei, instanta de recurs poate sa constate ca fondul cauzei nu a fost cercetat si, intr-o astfel de situatie, sa caseze hotararea cu trimiterea cauzei la prima instanta, pentru judecarea fondului.
Ca urmare, casarea cu trimitere in materia conflictelor de munca se impune nu numai in situatiile prevazute expres la art. 81 alin. (2) lit. a) si b) din Legea 168/1999, ci si in cazul in care prima instanta nu s-a pronuntat asupra fondului cauzei.

In consecinta, in temeiul dispozitiilor art. 25 lit. a) din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara si ale art. 329 alin. 3 din Codul de procedura civila, urmeaza a se admite recursul in interesul legii si a se stabili ca, in recurs, casarea cu trimitere in materia conflictelor de munca poate fi dispusa numai in situatiile prevazute expres si limitativ in art. 81 alin. (2) lit. a) si b) din Legea 168/1999, precum si in cazul in care prima instanta nu s-a pronuntat asupra fondului cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE
In numele legii
D E C I D:


Admit recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Stabilesc ca, in recurs, casarea cu trimitere in materia conflictelor de munca poate fi dispusa numai in situatiile prevazute expres si limitativ in art. 81 alin. (2) lit. a) si b) din Legea 168/1999, precum si in cazul in care prima instanta nu s-a pronuntat asupra fondului cauzei.
Obligatorie, potrivit art. 329 alin. 3 din Codul de procedura civila.
Pronuntata in sedinta publica astazi, 12 iunie 2006.

VICEPRESEDINTELE INALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE, LIDIA BARBULESCU

Prim-magistrat-asistent, Victoria Maftei



Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectiile Unite


Citeşte mai multe despre:   
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Articole Juridice

Aspecte practice privind Cercetarea disciplinara a salariatilor
Sursa: MCP Cabinet avocati

Valoarea Tichetelor de masa in anul 2024
Sursa: MCP Cabinet avocati

Valoarea Tichetelor cadou in anul 2024
Sursa: MCP Cabinet avocati



Ştiri Juridice
Legislaţie

OUG 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor termene, precum si unele masuri bugetare
Ordonanta de urgenta 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor ...

OUG 128/2023 pentru unele masuri referitoare la salarizarea personalului din invatamant si alte sectoare de activitate bugetara
Ordonanta de urgenta 128/2023 pentru unele masuri referitoare la salarizarea personalului din invata ...

Legea 414/2023 privind desfasurarea actiunilor in reprezentare pentru protectia intereselor colective ale consumatorilor
Legea nr. 414/2023 privind desfasurarea actiunilor in reprezentare pentru protectia intereselor cole ...