Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Recursuri in Interesul Legii » Incetarea de drept a masurilor preventive

Incetarea de drept a masurilor preventive

  Publicat: 02 Nov 2007       4439 citiri        Secţiunea: Recursuri in Interesul Legii  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Neverificarea de catre instanta, in cursul judecatii, a legalitatii si temeiniciei arestarii preventive, la termenele prevazute in art. 160^b alin. 1 si in art. 160^h alin. 2 si 3 din Codul de procedura penala, atrage incetarea de drept a masurii arestarii preventive luate fata de inculpati si punerea lor de indata in libertate.

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Legea privind organizarea judiciară
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Asezate in sectiunea I, cap. I, t. IV, C. proc. pen., partea generala, masuri ce se pot lua in cauzele privitoare la infractiuni pedepsite cu inchisoare,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Privare de libertate a unei persoane prin arestarea sa.Arestare preventiva,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
A fost promulgat la 11.09.1865
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Persoana care a implinit varsta de 18 ani.
Persoana fizica in virsta de pana la 18 ani.
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
A fost promulgat la 11.09.1865
Persoana fizica in virsta de pana la 18 ani.
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
A fost promulgat la 11.09.1865
Este un mijloc legal sau conventional de asigurare a executarii obligatiilor;
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Sanctiune civila care consta in desfiintarea retroactiva a unui act juridic incheiat cu incalcarea dispozitiilor legale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Legea privind organizarea judiciară
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Persoana care a implinit varsta de 18 ani.
Persoana fizica in virsta de pana la 18 ani.
Persoana fizica in virsta de pana la 18 ani.
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Nicolae Popa s-a nascut la data de 1 septembrie 1939 in orasul Govora (judetul Valcea). A absolvit in anul 1960 Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti, obtinand apoi si titlul stiintific de doctor in drept al aceleiasi universitati in anul 1975.
Va prezentam in continuare textul integral al deciziei

DECIZIA Nr. VII din 20 februarie 2006
Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 475 din 01/06/2006


Dosar nr. 40/2005
Sub presedintia domnului prof. univ. dr. Nicolae Popa, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie
Inalta Curte de Casatie si Justitie, constituita in Sectii Unite in conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, s-a intrunit pentru a examina recursul in interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 140 alin. 1 lit. a) din Codul de procedura penala, referitoare la incetarea de drept a masurilor preventive.
Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea prevederilor art. 34 din Legea 304/2004, republicata, fiind prezenti 81 de judecatori din totalul de 106 judecatori in functie.
Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul Nicoleta Eucarie.
Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul in interesul legii, punand concluzii pentru admiterea acestuia, in sensul de a se stabili ca neverificarea de catre instanta, in cursul judecatii, a legalitatii si temeiniciei arestarii preventive, la termenele prevazute in art. 160^b alin. 1 si in art. 160^h alin. 2 si 3 din Codul de procedura penala, atrage incetarea de drept a masurii arestarii preventive luate fata de inculpati si punerea lor de indata in libertate.

SECTIILE UNITE,


deliberand asupra recursului in interesul legii, constata urmatoarele:
In aplicarea dispozitiilor art. 140 alin. 1 lit. a) din Codul de procedura penala, instantele judecatoresti nu au un punct de vedere unitar in ceea ce priveste efectele neverificarii de catre instanta, in cursul judecatii, a legalitatii si temeiniciei arestarii preventive, la termenele prevazute in art. 160^b alin. 1 si in art. 160^h alin. 2 si 3 din Codul de procedura penala.
Astfel, unele instante s-au pronuntat in sensul ca neverificarea de catre instanta, in cursul judecatii, a legalitatii si temeiniciei arestarii preventive, la termenele prevazute in textele de lege mentionate, atrage sanctiunea nulitatii relative cu consecintele prevazute in art. 197 alin. 1 si 4 din Codul de procedura penala. S-a motivat ca in astfel de cazuri sunt incidente prevederile art. 185 alin. 3 din Codul de procedura penala, potrivit carora nerespectarea termenelor procedurale atrage aplicarea dispozitiilor referitoare la nulitati, acestea dand posibilitate inculpatului arestat preventiv sa faca dovada ca a suferit o vatamare datorita depasirii termenului fixat de lege pentru verificarea legalitatii si temeiniciei masurii arestarii preventive luate fata de el.
Alte instante, dimpotriva, au decis ca neverificarea de catre instanta, in cursul judecatii, la termenele prevazute in art. 160^b alin. 1 si in art. 160^h alin. 2 si 3 din Codul de procedura penala, a legalitatii si temeiniciei arestarii preventive atrage incetarea de drept a masurii arestarii preventive luate fata de inculpati si punerea lor de indata in libertate.
Aceste din urma instante au interpretat si au aplicat corect dispozitiile legii.
Prin art. 140 alin. 1 lit. a) din Codul de procedura penala se prevede ca masurile preventive inceteaza de drept la expirarea termenelor prevazute in lege sau stabilite de organele judiciare, in astfel de cazuri instanta de judecata avand obligatia, in conformitate cu alin. 3 al aceluiasi articol, sa dispuna punerea de indata in libertate a celui arestat.
Din aceste dispozitii imperative ale legii rezulta, fara echivoc, incetarea de drept a oricarei masuri preventive, inclusiv a arestarii preventive, la expirarea termenelor prevazute in lege sau stabilite de organele judiciare.
O atare interpretare este impusa de reglementarea data art. 23 alin. (6) din Constitutia Romaniei, republicata, potrivit careia "in faza de judecata instanta este obligata, in conditiile legii, sa verifice periodic, si nu mai tarziu de 60 de zile, legalitatea si temeinicia arestarii preventive si sa dispuna, de indata, punerea in libertate a inculpatului, daca temeiurile care au determinat arestarea preventiva au incetat sau daca instanta constata ca nu exista temeiuri noi care sa justifice mentinerea privarii de libertate", precum si de alin. (9) al aceluiasi articol, prin care se prevede ca "punerea in libertate a celui retinut sau arestat este obligatorie, daca motivele acestor masuri au disparut, precum si in alte situatii prevazute de lege".
Aceste reglementari de ordin constitutional sunt conforme principiului inscris in art. 5 paragraful 3 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale, la care Romania a aderat, potrivit caruia "orice persoana arestata sau detinuta... trebuie adusa de indata inaintea unui judecator sau a altui magistrat imputernicit prin lege cu exercitarea atributiilor judiciare si are dreptul de a fi judecata intr-un termen rezonabil sau eliberata in cursul procedurii".
In raport cu prevederile constitutionale si cu aceste din urma reglementari internationale la care Romania a devenit parte, prin art. 160^b alin. 1 si art. 160^h alin. 2 si 3 din Codul de procedura penala a fost instituita obligatia instantei de a verifica periodic, in cursul judecatii, legalitatea si temeinicia arestarii preventive a inculpatului major si a celui minor.
In acest sens este de observat ca prin art. 160^b alin. 1 din Codul de procedura penala s-a prevazut ca, "in cursul judecatii, instanta verifica periodic, dar nu mai tarziu de 60 de zile, legalitatea si temeinicia arestarii preventive".
Tot astfel, prin art. 160^h alin. 2 din Codul de procedura penala se prevede ca, in cazul minorului cu varsta intre 14 si 16 ani, "verificarea legalitatii si temeiniciei arestarii preventive se efectueaza in cursul judecatii periodic, dar nu mai tarziu de 30 de zile", iar prin alin. 3 al aceluiasi articol se prevede ca "verificarea legalitatii si temeiniciei arestarii preventive a inculpatului minor mai mare de 16 ani in cursul judecatii se efectueaza periodic, dar nu mai tarziu de 40 de zile".
Fata de prevederile constitutionale si de reglementarile internationale la care s-a facut referire, aceste dispozitii cu caracter imperativ din Codul de procedura penala impun respectarea cu strictete a termenelor de verificare a legalitatii si temeiniciei arestarii preventive pe intreg parcursul judecatii, pentru ca altfel nu ar mai exista garantia ca lipsirea de libertate poate avea loc numai in conditiile determinate de lege.
A considera ca termenele de mai sus nu ar fi de decadere, ci doar de recomandare ar insemna sa se lipseasca de continut nu numai dispozitiile din Codul de procedura penala care le instituie, ci insesi prevederile constitutionale si reglementarile internationale la care Romania este parte, ceea ce ar fi inadmisibil.
Pe de alta parte, neconstatarea nulitatii masurii arestarii preventive luate in cazul cand instanta nu se conformeaza dispozitiilor procedurale obligatorii referitoare la verificarea periodica a legalitatii si temeiniciei unei atare masuri ar contraveni si prevederilor art. 197 alin. 4 teza finala din Codul de procedura penala, potrivit carora se iau "in considerare din oficiu incalcarile, in orice stare a procesului, daca anularea actului este necesara pentru aflarea adevarului si justa solutionare a cauzei".
Or, in raport cu prevederea art. 23 alin. (1) din Constitutie conform careia "libertatea individuala si siguranta persoanei sunt inviolabile", precum si cu garantiile acordate celor lipsiti de libertate prin alin. (2)-(10) ale aceluiasi articol, ar fi total inacceptabil ca nerespectarea obligatiei examinarii periodice a masurii arestarii preventive, reglementata prin art. 160^b si art. 160^h din Codul de procedura penala, sa nu fie sanctionata cu nulitatea .
Ca urmare, pentru garantarea dreptului fundamental la libertate si la siguranta persoanei, se impune sa se considere ca, intr-o astfel de materie, nerespectarea cerintelor privind verificarea legalitatii si temeiniciei masurii arestarii preventive constituie o incalcare a normelor procedurale ce asigura justa solutionare a cauzei de natura celei la care se face referire in art. 197 alin. 4 teza finala din Codul de procedura penala, astfel ca aceasta nu se poate indrepta decat prin incetarea de drept a masurii arestarii preventive, ca efect al nerespectarii termenelor imperative privind verificarea legalitatii si temeiniciei acesteia.
In consecinta, in temeiul dispozitiilor art. 25 lit. a) din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, si ale art. 4142 din Codul de procedura penala, urmeaza a se admite recursul in interesul legii si a se stabili ca neverificarea de catre instanta, in cursul judecatii, a legalitatii si temeiniciei masurii arestarii preventive luate fata de inculpati, in raport cu cerintele prevazute in art. 160^b alin. 1 si in art. 160^h alin. 2 si 3 din Codul de procedura penala, atrage incetarea de drept a masurii arestarii preventive luate fata de inculpati si punerea lor de indata in libertate.

PENTRU ACESTE MOTIVE
In numele legii
D E C I D:


Admit recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
In aplicarea dispozitiilor art. 140 alin. 1 lit. a) din Codul de procedura penala, stabilesc:
Neverificarea de catre instanta, in cursul judecatii, a legalitatii si temeiniciei arestarii preventive a inculpatului major inainte de implinirea duratei de 60 de zile, la care se refera art. 160^b alin. 1 din Codul de procedura penala, a inculpatului minor cu varsta intre 14 si 16 ani inainte de expirarea duratei de 30 de zile prevazute in art. 160^h alin. 2 din Codul de procedura penala, iar a inculpatului minor mai mare de 16 ani inainte de expirarea duratei de 40 de zile prevazute in art. 160^h alin. 3 din Codul de procedura penala atrage incetarea de drept a masurii arestarii preventive luate fata de inculpati si punerea lor de indata in libertate.
Obligatorie, potrivit art. 4142 alin. 2 din Codul de procedura penala.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 20 februarie 2006.

PRESEDINTELE INALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent sef, Victoria Maftei

Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectiile Unite


Citeşte mai multe despre:   



Comentează: Incetarea de drept a masurilor preventive
Articole Juridice

Perioada de referinta pentru calcularea timpului mediu de lucru saptamanal
Sursa: EuroAvocatura.ro

Consideratii asupra constitutionalitatii scutirii autoritatilor publice de taxa judiciara de timbru in actiunile care au ca obiect venituri publice
Sursa: EuroAvocatura.ro

Raspunderea comitentului (angajatorului) pentru fapta prepusului (salariatului) in cazul accidentelor de munca. Jurisprudenta si doctrina relevante
Sursa: Irina Maria Diculescu



Ştiri Juridice

RIL admis: Lipsa autorizatiei de construire si/sau a procesului-verbal de receptie constituie impediment la dobandirea dreptului de proprietate
09 Apr 2019 | 419

Fondurile suverane de dezvoltare si investitii pot finanta activitatea Companiei Nationale "Loteria Romana"
05 Apr 2019 | 370

CNPP: Precizari privind achitarea drepturilor restante cuvenite in urma recalcularii pensiilor
05 Apr 2019 | 385

Legislaţie

Legea nr. 307/2006 REPUBLICATA privind apararea impotriva incendiilor
Publicata in Monitorul Oficial nr. 297 din 17.04.2019 ...

Legea nr. 62/2019 privind activitatea consulara
Publicata in Monitorul Oficial nr. 299 din 18.04.2019 ...

Legea nr. 60/2019 pentru modificarea si completarea Legii nr. 227/2015 - Codul fiscal
Publicata in Monitorul Oficial nr. 296 din 17.04.2019 ...