Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Potrivit art. 208
Codul de procedura civila , „
daca pentru expertiza este nevoie de o lucrare la fata locului, ea nu poate fi facuta decat dupa citarea partilor prin carte postala recomandata, cu dovada de primire, aratandu-se zilele si orele cand incepe si continua lucrarea. Dovada de primire va fi alaturata lucrarii expertului."
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
In cauza, desi a fost nevoie de o lucrare la fata locului, de o verificare a unei situatii de fapt, expertul nu a citat partile, desi era obligat, sub sanctiunea nulitatii expertizei, sa se conformeze textului mai sus citat. Aceasta era cu atat mai necesar cu cat litigiul se poarta intre doua unitati socialiste care erau interesate in a trimite la fata locului organe de specialitate pentru a le sustine punctele de vedere si a da posibilitatea organelor de conducere de a-si insusi
concluziile sau a formula obiectiuni.
Neprocedand in acest mod
instanta de fond a pronuntat o solutie nelegala si netemeinica, urmand ca la rejudecare sa procedeze la efectuarea expertizei, cu respectarea dispozitiilor legale, iar daca pentru dezlegarea pricinii se impune administrarea si a altor probe, va putea dispune efectuarea lor.
Interesant
