Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Amanarea aplicarii pedepsei. Institutia amanarii aplicarii pedepsei este incompatibila cu pronuntarea unei solutii de condamnare

Amanarea aplicarii pedepsei. Institutia amanarii aplicarii pedepsei este incompatibila cu pronuntarea unei solutii de condamnare

  Publicat: 15 Jun 2015       14659 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Institutia amanarii aplicarii pedepsei este incompatibila cu pronuntarea unei solutii de condamnare si, in consecinta, in cazul in care retine incidenta dispozitiilor art. 83 C. pen., instanta nu pronunta o solutie de condamnare, ci stabileste pedeapsa si dispune amanarea aplicarii acesteia.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Inlaturarea efectelor actului juridic civil, datorita ingratitudinii manifestate de cel gratificat sau a neexecutarii culpabile a unor sarcini asumate.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Folosirea bunurilor corporale si incorporale, folosire care antreneaza pierderea imediata sau treptata a utilitatilor lor.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt acele mijloace prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba, inscrisurile, depozitiile martorilor, marturisirea, cercetarea la fata locului si expertiza.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Mijloc de proba scris, prevazut in sectiunea V., cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
1. Act, livret oficial care atesta identitatea unei persoane. Adeverinta oficiala prin care se consemneaza ceva.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Principiu fundamental prevazut in cap. I, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Potrivit dispozitiilor procesual penale, invinuitul dau inculpatul nu este obligat sa probeze nevinovatia sa,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Orice subsatnta sau produs care, folosit în cantitati, concentratii sau conditii aparent nepericuloase, prezinta risc semnificativ pentru om, mediu sau pentru bunurile materiale.

In cazul apelului declarat exclusiv de inculpat, daca prima instanta a incadrat fapta in dispozitiile noului Cod penal si, in mod gresit, a aplicat normele privind efectele circumstantelor atenuante din Codul penal anterior, rezultand o pedeapsa inferioara limitei minime a pedepsei care poate fi aplicata conform normelor privind efectele circumstantelor atenuante din noul Cod penal, instanta de apel nu poate majora pedeapsa, intrucat ar incalca principiul non reformatio in pejus.

Prin sentinta nr. 92 din 6 mai 2014 pronuntata de Curtea de Apel Alba Iulia, Sectia penala si pentru cauze cu minori, s-a dispus, in baza art. 336 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) si art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 5 C. pen., condamnarea inculpatului P.D., ofiter de politie judiciara, la 6 luni inchisoare.

In temeiul art. 83 C. pen., s-a dispus amanarea aplicarii pedepsei pe durata unui termen de incercare de 2 ani calculat de la data ramanerii definitive a prezentei hotarari.

In temeiul art. 85 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie sa respecte urmatoarele masuri de supraveghere:

a) sa se prezinte la Serviciul de probatiune de pe langa Tribunalul Sibiu, la datele fixate de acesta;

b) sa primeasca vizitele consilierului de probatiune desemnat cu supravegherea sa;

c) sa anunte, in prealabil, schimbarea locuintei si orice deplasare care depaseste 5 zile, precum si intoarcerea;

d) sa comunice schimbarea locului de munca;

e) sa comunice informatii si documente de natura a permite controlul mijloacelor sale de existenta.

A stabilit ca, pe durata termenului de supraveghere, inculpatul va comunica datele prevazute in art. 85 alin. (1) lit. c)-e) C. pen. Serviciului de probatiune de pe langa Tribunalul Sibiu.

A atras inculpatului atentia asupra cazurilor de revocare a amanarii aplicarii pedepsei prevazute in art. 88 C. pen.

Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta de fond a retinut in fapt urmatoarele:

Inculpatul avea calitatea de ofiter de politie judiciara cu gradul profesional de comisar sef de politie si isi desfasura activitatea in cadrul Inspectoratului de Politie al Judetului Sibiu.

In seara zilei de 7 decembrie 2012, inculpatul s-a aflat in vizita la locuinta unui prieten, unde a consumat bauturi alcoolice. A plecat de la locuinta prietenului sau conducand autoturismul proprietate personala, dupa care, in jurul orelor 22:55, in timp ce circula pe strada L. din Municipiul Sibiu, intr-o curba la dreapta, a pierdut controlul autoturismului, a patruns pe contrasens si a lovit un autoturism condus de taximetristul R.I., in mod regulamentar. In urma coliziunii, numitul R.I. a suferit o fractura la genunchiul stang.

Ambii conducatori auto au fost testati cu aparatul etilotest, rezultand o alcoolemie de 0,0 g la litru alcool pur in aerul expirat in cazul numitului R.I. si de 0,79 g la litru alcool pur in aerul expirat in cazul inculpatului P.D.

Ambii conducatori au fost condusi la Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Sibiu, unde la orele 1:05 si 2:05 le-au fost recoltate cate doua probe de sange.

Rezultatul alcoolemiei a fost de 0,00 g la mie in cazul numitului R.I.

Inculpatul P.D. a avut o alcoolemie de 2,45 g la mie la proba de la ora 1,05 si de 2,30 g la mie la proba de la ora 2:05, asa cum rezulta din buletinul de analiza toxicologica alcoolemie din 10 decembrie 2012, intocmit de Serviciul Judetean de Medicina Legala Sibiu.

Inculpatul P.D. a contestat rezultatul alcoolemiei, apreciind ca aceasta este prea mare in raport cu cantitatea de alcool consumata si a solicitat efectuarea unei expertize medico-legale pentru calculul retroactiv al alcoolemiei.

Din raportul de expertiza medico-legala din data de 22 aprilie 2013 intocmit de Institutul de Medicina Legala Cluj-Napoca a rezultat ca, prin calculul retroactiv efectuat pe baza valorilor alcoolemiilor stabilite la analiza, la care s-a tinut cont de faza toxico-cinetica a alcoolului in organism, de alcoolemia teoretica rezultata din consumul de alcool declarat de inculpat, precum si de intervalul de timp scurs intre evenimentul rutier si prima recoltare de sange, se indica pentru ora evenimentului rutier o alcoolemie a inculpatului P.D. mai mare decat 0,80 g la mie, cu o valoare teoretica apropiata de 1,50 g la mie, valoare care este consecinta unui consum de alcool mai mare decat cel declarat de acesta.

Inculpatul a contestat concluziile raportului de expertiza medico-legala pentru calculul retroactiv al alcoolemiei intocmit de Institutul de Medicina Legala Cluj-Napoca si a solicitat efectuarea unei noi expertize medico-legale pentru calculul retroactiv al alcoolemiei la Institutul National de Medicina Legala ``Mina Minovici`` Bucuresti.

Raportul de expertiza medico-legala din data de 1 iulie 2013 intocmit de Institutul National de Medicina Legala ``Mina Minovici`` Bucuresti a concluzionat ca in data de 7 decembrie 2012 la ora 22:55 - data si ora producerii evenimentului rutier, inculpatul P.D. a avut o alcoolemie teoretica in crestere de circa 1,35 g la mie.

In urma impactului dintre cele doua autoturisme, numitul R.I., conducatorul autoturismului, a suferit o fractura la genunchiul stang, fiind internat in spital, iar numita D.D., pasagera in taximetru, a suferit o contuzie Ia umarul stang si la stern, insa nu a fost internata.

Din declaratia numitului R.I. a rezultat ca s-a impacat cu inculpatul P.D., ca nu mai are nicio pretentie fata de acesta si nu intelege sa formuleze plangere penala impotriva acestuia pentru savarsirea infractiunii prevazute in art. 184 alin. (1) si (3) C. pen. anterior.

Inculpatul a fost audiat in cursul judecatii, ocazie cu care a recunoscut ca a consumat bauturi alcoolice, dupa care a condus autoturismul proprietate personala pe drumurile publice. A facut anumite precizari legate de intervalul in care a consumat alcool si a aratat ca in cazul expertizelor efectuate s-au consemnat gresit anumite date topometrice.

In cursul judecatii, la cererea inculpatului, instanta a solicitat date suplimentare cu privire la procedura testarii inculpatului cu aparatul etilotest si a recoltarii probelor de sange.

Instanta de fond a concluzionat ca mijloacele de proba cu inscrisuri reprezentand: drager alcotest printer, procese-verbale de prelevare si buletinul de analiza toxicologica a alcoolemiei au fost intocmite cu respectarea legii.

In cauza s-au mai administrat si urmatoarele probe: proces-verbal de cercetare la fata locului insotit de planse fotografice, buletin de examinare clinica, declaratiile martorilor R.I., D.D., B.A. si M.A. In faza de judecata au fost reaudiati martorii R.I. si D.D.

Impotriva hotararii pronuntata de instanta de fond a declarat apel inculpatul P.D.

Inalta Curte de Casatie si Justitie, examinand apelul prin prisma criticilor formulate, precum si din oficiu, sub toate aspectele de fapt si de drept, constata ca acesta este fondat in parte, pentru urmatoarele considerente:

In ceea ce priveste fondul cauzei, din probele administrate in faza de urmarire penala si in cursul cercetarii judecatoresti, rezulta ca in data de 7 decembrie 2012, in jurul orelor 22:55, inculpatul P.D. conducea autovehiculul proprietate personala, pe strada L. din Municipiul Sibiu.

La un moment dat a pierdut controlul volanului, a patruns pe contrasens si a lovit autoturismul condus in mod regulamentar de martorul R.I. Urmare a coliziunii dintre cele doua autoturisme, martorul R.I. a suferit o fractura la genunchiul stang.

Imediat dupa accident, inculpatul P.D. a fost testat cu aparatul etilotest rezultand o alcoolemiei de 0,79 g la litru alcool pur in aerul expirat, iar in jurul orelor 1:05 a fost condus la Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Sibiu pentru recoltarea probelor de sange.

Din buletinul de analiza toxicologica din 10 decembrie 2012 intocmit de Serviciul Judetean de Medicina Legala Sibiu rezulta ca inculpatul a avut Ia ora 1:05 o alcoolemie de 2,45, iar la ora 2:05 o alcoolemie de 2,30 g la mie.

Fiind constatata alcoolemia, s-a procedat Ia un calcul retroactiv al acesteia, stabilindu-se ca Ia data si ora accidentului inculpatul avea o alcoolemie de 0,80 g la mie.

La stabilirea acesteia s-a avut in vedere consumul de alcool declarat de inculpat, precum si intervalul de timp scurs intre momentul accidentului rutier si prima recoltare de sange.

Ulterior, prin raportul de expertiza medico-legala din 1 iulie 2013 intocmit de Institutul National de Medicina Legala ``Mina Minovici`` Bucuresti, s-a stabilit ca la data de 7 decembrie 2012, la ora 22:55 - ora producerii evenimentului rutier - inculpatul P.D. a avut o alcoolemie de 1,35 g la mie.

Raportat la aceasta situatie de fapt, este dincolo de orice dubiu imprejurarea ca testarea inculpatului cu aparatul etilotest a fost efectuata imediat dupa producerea accidentului.

De asemenea, intre momentul evenimentului rutier (ora 22:55) si momentul recoltarii probelor de sange (1.05/2.05) inculpatul nu a mai consumat bauturi alcoolice de natura a influenta pozitiv sau negativ rezultatul final.

Respectandu-se dreptul la aparare, s-a dispus efectuarea unei expertize la Serviciul Judetean de Medicina Legala Sibiu si ulterior la Institutul National de Medicina Legala ``Mina Minovici`` Bucuresti, stabilindu-se, in ambele situatii, ca alcoolemia inculpatului, la data producerii accidentului, a fost peste limita legala.

Aflandu-ne in prezenta unor probe stiintifice si in lipsa unor elemente pertinente de natura a infrange concluziile acestora, Inalta Curte de Casatie si Justitie retine ca exprima adevarul si, ca atare, principiul in dubio pro reo nu poate fi retinut.

Se observa, totodata, ca motivele de apel invocate au fost sustinute si in cursul cercetarii judecatoresti.

Astfel, prin adresa din 28 octombrie 2013, intocmita de Inspectoratul de Politie al Judetului Sibiu, au fost comunicate instantei copii dupa protocolul etilotestului marca D. semnat de inculpatul P.D. si copii ale buletinelor de calibrare ale aparatului etilotest marca D.

De asemenea, Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Sibiu a confirmat faptul ca trusa de prelevare a probelor biologice, folosita in data de 8 decembrie 2012, prin care s-a stabilit alcoolemia inculpatului, contine toate elementele de recoltare.

In acelasi sens, Serviciul Judetean de Medicina Legala Sibiu confirma respectarea dispozitiilor legale, determinarea alcoolemiei in vederea probatiunii judiciare facandu-se numai in laboratoarele de toxicologie din cadrul institutiilor medico-legale, conform metodologiei elaborate de Consiliul Superior de Medicina Legala.

Ca atare, prima critica invocata de inculpatul P.D. nu poate fi insusita, prezumtia de nevinovatie fiind inlaturata prin probe certe, administrate in conditii de legalitate si cu respectarea dreptului la aparare.

A doua critica este insa fondata, Inalta Curte de Casatie si Justitie constatand existenta unei contradictii intre dispozitivul hotararii si considerentele acesteia.

Nelegalitatea constatata nu va putea fi inlaturata in totalitate in conditiile unei cai de atac exercitata doar de inculpat (nu si de procuror), caruia nu i se poate agrava situatia in propria cale de atac.

Examinand legea penala mai favorabila in ansamblul sau, astfel cum se retine si prin Decizia nr. 265 din 6 mai 2014 a Curtii Constitutionale, se impun urmatoarele observatii:

Potrivit dispozitiilor art. 87 alin. (1) din O. U. G. nr. 195/2002, ``conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de catre o persoana care are o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sange se pedepseste cu inchisoarea de la 1 la 5 ani.``

Aceeasi fapta a fost incriminata prin art. 336 alin. (1) C. pen., fiind sanctionata cu inchisoarea de la 1 la 5 ani sau cu amenda.

Instanta de fond a incadrat fapta in dispozitiile art. 336 alin. (1) C. pen. si, prin retinerea circumstantelor atenuante din legea veche, a condamnat pe inculpat la pedeapsa inchisorii sub minimul special, combinand astfel textele din doua legi, ceea ce a condus la incalcarea dispozitiilor art. 5 C. pen. si implicit la stabilirea unei pedepse nelegale.

Analizand legea penala mai favorabila, Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca aceasta este legea noua si, ca atare, dispozitia de condamnare cuprinsa in dispozitivul hotararii este incompatibila cu institutia amanarii aplicarii pedepsei spre care s-a orientat instanta de fond .

Dar, fiind exercitata calea de atac numai de inculpat, Inalta Curte de Casatie si Justitie este obligata sa retina circumstantele atenuante in conditiile prevazute de art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen., care ar fi permis coborarea pedepsei, astfel cum rezulta din art. 76 alin. (1) C. pen., la o treime, respectiv la 8 luni inchisoare si nu la 6 luni inchisoare, cum a stabilit prima instanta.

In lipsa apelului procurorului, pedeapsa nu poate fi majorata la limita minima prevazuta de lege, respectiv la 8 luni inchisoare; in caz contrar ar fi incalcat principiul non reformatio in pejus.

Ca atare, Inalta Curte de Casatie si Justitie, in temeiul dispozitiilor art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., va admite apelul declarat de inculpatul P.D. si va desfiinta in parte sentinta, numai in ceea ce priveste retinerea dispozitiilor art. 74 alin. (1) lit. a) si art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen. anterior, respectiv mentiunea privind condamnarea inculpatului.

In rejudecare, in baza art. 336 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. (2) lit. b) si art. 5 C. pen., va stabili inculpatului pedeapsa de 6 luni inchisoare care va fi amanata in conditiile prevazute in art. 83 C. pen.

In consecinta, Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis apelul declarat de inculpatul P.D. impotriva sentintei nr. 92 din 6 mai 2014 a Curtii de Apel Alba Iulia, Sectia penala si pentru cauze cu minori.

A desfiintat in parte sentinta penala atacata, numai referitor la circumstantele atenuante prevazute in art. 74 alin. (2) lit. a) si art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen. anterior si la mentiunea privind condamnarea inculpatului pentru infractiunea prevazuta in art. 336 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (2) lit. a) si art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen. anterior, pe care le-a inlaturat si, rejudecand in aceste limite:

In baza art. 336 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen. si art. 5 C. pen., a stabilit inculpatului P.D. pedeapsa de 6 luni inchisoare pentru comiterea infractiunii de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante .

A mentinut celelalte dispozitii ale sentintei.


Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 17/A din 19 ianuarie 2015


Citeşte mai multe despre:    Amanarea aplicarii pedepsei    Non reformatio in pejus
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

ICCJ - Decizia 16/2019: in cadrul procedurii de revocare a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, serviciul de probatiune este un subiect procesual la care hotararea atacata se refera
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia CCR nr. 466/2019 - admiterea obiectiei de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum si a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

ICCJ: In ipoteza renuntarii la urmarirea penala fata de un minor care a implinit varsta de 16 ani poate fi dispusa fata de acesta obligatia prestarii unei munci neremunerate in folosul comunitatii.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia CCR nr 467/2016 - Legea pentru modificarea Codului Penal si a Legii Organizarii judiciare este neconstitutionala.
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 274/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii ale art. 421 din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 255/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al Romaniei
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

RIL: Decizia ICCJ nr. 4/2019 cu privire la interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 396 alin. (10) din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia C.C.R. nr. 215/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 438 alin. (1) din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia ICCJ nr. 12/2019: regimul suspendarii conditionate a pedepsei ca efect al aplicarii legii penale mai favorabile sub vechiul Cod Penal se mentine si dupa intrarea in vigoare a Codului Penal actual
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia CCR nr. 692/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 421 pct. 2 lit. a) teza a doua din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei



Articole Juridice

Raspunderea administrativa in Codul Administrativ (VII)
Sursa: Irina Maria Diculescu

Aplicarea imediata a pedepsei dupa revocarea amanarii aplicarii pedepsei – intre remediu si discriminare
Sursa: Irina Maria Diculescu

Consimtamantul inculpatului la prestarea unei munci in folosul comunitatii inainte de stabilirea vinovatiei – intre protectia impotriva muncii fortate si antepronuntarea judecatorului
Sursa: Irina Maria Diculescu

Suspendarea raportului de serviciu in cazul savarsirii de infractiuni de catre functionarii publici. Legalitatea desfasurarii unei activitati in domeniul privat
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Care sunt consecintele abandonului de familie?
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Cheltuielile judiciare in procesul penal. Art. 272 - 276 - NCPP
Sursa: EuroAvocatura.ro

Rezolvarea actiunii penale. Art. 396 - NCPP
Sursa: EuroAvocatura.ro