Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Consecinte neformularii unei cereri de repunere in situatia anterioara in cadrul unei actiuni privind rezolutiunea unui antecontract de vanzare-cumparare

Consecinte neformularii unei cereri de repunere in situatia anterioara in cadrul unei actiuni privind rezolutiunea unui antecontract de vanzare-cumparare

  Publicat: 04 Dec 2015       4157 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Expresie latina desemnand repunerea in situatia anterioara.
Repunerea in situatia anterioara a partilor contractante, ca efect al dispunerii rezolutiunii judiciare, reprezinta o cerere distincta, de sine statatoare cu care trebuie sesizata instanta de judecata, in lipsa careia instanta nu poate aplica principiul restitutio in integrum.

Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Desfiintarea unui contract sinalagmatic cu executare uno ictu (dintr-o data), la cererea uneia dintre parti, ca urmare a faptului ca cealalta parte nu si-a executat in mod culpabil obligatiile contractactuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Conventia prin care una din parti sau ambele parti se obliga sa incheie in viitor
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Conventia prin care una din parti sau ambele parti se obliga sa incheie in viitor
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Inscriere a unui drept real imobiliar sau notarea unui act cu privire la un imobil, in cartea funciara.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea unui contract sinalagmatic cu executare uno ictu (dintr-o data), la cererea uneia dintre parti, ca urmare a faptului ca cealalta parte nu si-a executat in mod culpabil obligatiile contractactuale.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Denumire data monedei unice europene.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Masura reparatorie, de restabilire a ordinii de drept, constand in desfiintarea unui act juridic si tuturor urmarilor lui, restituirea prestatiilor efectuate,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Desfiintarea unui contract sinalagmatic cu executare uno ictu (dintr-o data), la cererea uneia dintre parti, ca urmare a faptului ca cealalta parte nu si-a executat in mod culpabil obligatiile contractactuale.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Conventia prin care una din parti sau ambele parti se obliga sa incheie in viitor
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Conventia prin care una din parti sau ambele parti se obliga sa incheie in viitor
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Conventia prin care una din parti sau ambele parti se obliga sa incheie in viitor
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Mijloc de proba in procesul civil, si, in mod corespunzator, in litigiul de munca, constand in intrebari formulate de una din parti sau de instanta, din oficiu, pentru obtinerea marturisirii celeilalte parti, cu privire la faptele care fac obiectul judecatii.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Masura reparatorie, de restabilire a ordinii de drept, constand in desfiintarea unui act juridic si tuturor urmarilor lui, restituirea prestatiilor efectuate,
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
Denumire data monedei unice europene.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Prestatia la care partile sau numai una din ele se obliga.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Obligatie care nu poate fi impartita intre creditori sau debitori, fie datorita naturii insasi a obiectului ei, fie ca urmare a conventiei partilor.
Conventia prin care una din parti sau ambele parti se obliga sa incheie in viitor
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Stipulatie sau prevedere din cuprinsul unui contract.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Desfiintarea unui contract sinalagmatic cu executare uno ictu (dintr-o data), la cererea uneia dintre parti, ca urmare a faptului ca cealalta parte nu si-a executat in mod culpabil obligatiile contractactuale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Masura reparatorie, de restabilire a ordinii de drept, constand in desfiintarea unui act juridic si tuturor urmarilor lui, restituirea prestatiilor efectuate,
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Masura reparatorie, de restabilire a ordinii de drept, constand in desfiintarea unui act juridic si tuturor urmarilor lui, restituirea prestatiilor efectuate,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Exceptio non adimpleti contractus este expresia latina ; dreptul oricareia din partile unui cotract bilateral, sinalagmatic, de a refuza indeplinirea obligatiilor pe care si le-a asumat, atata vreme cat cealalta parte nu-si indeplineste propriile sale obligatii.
Desfiintarea unui contract sinalagmatic cu executare uno ictu (dintr-o data), la cererea uneia dintre parti, ca urmare a faptului ca cealalta parte nu si-a executat in mod culpabil obligatiile contractactuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Desfiintarea unui contract sinalagmatic cu executare uno ictu (dintr-o data), la cererea uneia dintre parti, ca urmare a faptului ca cealalta parte nu si-a executat in mod culpabil obligatiile contractactuale.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Conventia prin care una din parti sau ambele parti se obliga sa incheie in viitor
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

In ipoteza in care instanta de judecata ar pronunta repunerea in situatia anterioara a partilor contractante, ca efect al admiterii cererii de rezolutiune judiciara, in lipsa unei solicitari exprese a reclamantului, s-ar infrange nu doar principiul disponibilitatii reglementat de art. 129 alin. (6) C. proc. civ., dar si principiul contradictorialitatii si al dreptului la aparare al partii adverse, care ar fi in imposibilitatea de a-si face aparari pe alte cereri decat cele care figureaza in petitul cererii de chemare in judecata .


Prin sentinta nr. 674 din 12 decembrie 2013, Tribunalul Cluj a admis in parte actiunea formulata de reclamanta SC E. SRL in instanta, si in consecinta, a dispus rezolutiunea partiala a conventiei de vanzare-cumparare din 29 noiembrie 2002, modificata prin actul aditional nr. 1/28 mai 2003, fiind respinse celelalte pretentii ale reclamantei ca nefondate.


Pentru a pronunta aceasta hotarare, tribunalul a retinut ca, in data de 29 noiembrie 2002, intre parat si SC CCOG SRL a intervenit un antecontract de vanzare-cumparare, prin care paratul s-a obligat in calitate de promitent-vanzator sa vanda societatii cocontractante, in calitate de promitenta-cumparatoare, un imobil aflat in municipiul Cluj Napoca, compus din 14 apartamente, atunci cand legea va permite. La data incheierii antecontractului de vanzare-cumparare, imobilul facea obiectul unui proces de revendicare. Prin actul aditional incheiat la data de 28 mai 2003, promitenta-cumparatoare SC CCOG SRL a transferat catre SC E. SRL, toate drepturile si obligatiile ce ii reveneau in baza antecontractului de vanzare-cumparare.


La data de 19 iunie 2007, paratul M.E. a incheiat cu SC M.D. SRL un antecontract de schimb pentru 12 apartamente din imobilul ce facea obiectul antecontractului de vanzare-cumparare, iar la 7 decembrie 2007 a fost perfectat si contractul de schimb cu aceasta societate, paratul primind in schimbul apartamentelor, mai multe bunuri imobile si mobile. La data de 19 decembrie 2007, SC M.D. SRL si-a intabulat dreptul de proprietate asupra apartamentelor dobandite in baza contractului de schimb.


Prima instanta de fond a retinut ca paratul nu si-a indeplinit obligatia asumata prin antecontractul de vanzare-cumparare, respectiv, aceea de a depune toate diligentele pentru perfectarea contractului de vanzare-cumparare, desi a redobandit dreptul de proprietate asupra apartamentelor ce faceau obiectul antecontractului de vanzare-cumparare prin decizia civila nr. 77/A/2007 a Curtii de Apel Cluj, emitandu-se si dispozitia de restituire nr. 6412/25 iunie 2007. Intrucat la data de 21 august 2007 paratul si-a intabulat dreptul de proprietate asupra apartamentelor, a retinut tribunalul, de la aceasta data era tinut sa-si respecte obligatia asumata prin antecontractul de vanzare-cumparare. Mai mult, la data de 13 iulie 2007, reclamanta l-a notificat pe parat sa-si respecte obligatia asumata prin antecontract, iar paratul a raspuns punandu-i in vedere reclamantei sa precizeze pretul de achizitie a apartamentelor, ceea ce, a retinut instanta, reprezinta o modificare a unui element esential al contractului, neputand fi imputat reclamantei, care si-a manifestat dezacordul fata de aceasta modificare a pretului.


Prima instanta a respins sustinerile paratului in sensul ca reclamanta nu si-ar fi respectat obligatia de suportare a cheltuielilor legate de procedura de redobandire si intabulare a imobilelor in favoarea paratului, prevazuta de art. III 16 din antecontract, instanta apreciind ca aceasta obligatie nu poate fi considerata ca fiind una esentiala pentru a duce la respingerea cererii de rezolutiune.


Ca atare, tribunalul a apreciat ca paratul este in culpa si a admis cererea privind rezolutiunea antecontractului de vanzare-cumparare.


In ceea ce priveste capatul de cerere privind plata despagubirilor, tribunalul a apreciat ca acesta este nefondat, in conditiile in care partea reclamanta nu a solicitat si repunerea in situatia anterioara a partilor contractante.


Prin decizia civila nr. 594/R/18 iunie 2014, Curtea de Apel Cluj a respins ca nefondate apelurile partilor in litigiu.


Pentru a dispune astfel, instanta de apel a retinut ca apelul reclamantei prin care a invederat incalcarea art. 129 alin. (6) C. proc. civ. de catre prima instanta este nefondat, intrucat reclamantul a solicitat instantei plata de despagubiri, respectiv, suma de 600.000 EURO - contravaloarea apartamentelor ce faceau obiectul antecontractului, fara sa solicite repunerea partilor in situatia anterioara. Astfel, a retinut curtea de apel, desi efectul principal este repunerea in situatia anterioara, instanta de judecata nu poate sa dispuna din oficiu restabilirea situatiei anterioare, daca partea interesata nu a solicitat-o printr-o cerere expresa.


Cererea de repunere in situatia anterioara a partilor contractante este o cerere de sine statatoare, care poate fi formulata odata cu cererea de rezolutiune sau pe cale separata, aspect confirmat si de dispozitiile Legii nr. 146/1997, privind taxele de timbru.


Totodata, instanta de apel a retinut ca reclamanta nu a dovedit prejudiciul efectiv produs de parat prin neexecutarea antecontractului, in conditiile in care pretul imobilului ce facea obiectul acestui antecontract nu a fost integral achitat.


Relativ la apelul paratului M.E., curtea de apel a retinut ca acesta a invocat faptul ca reclamanta era in culpa contractuala, intrucat nu si-a respectat obligatia asumata de suportare a cheltuielilor de judecata generate de litigiile paratului pentru recuperarea imobilului declansate in baza Legii nr. 10/2001, obligatie pe care aceasta a apreciat-o ca fiind esentiala la data perfectarii contractului. Totodata, paratul a invocat neachitarea pretului de catre reclamanta.


Instanta de apel a apreciat ca un act juridic poate contine conditii esentiale, de a caror indeplinire depinde chiar valabilitatea actului, si, respectiv, conditii neesentiale, care nu afecteaza valabilitatea actului.


Data fiind natura actului dedus judecatii - antecontract de vanzare-cumparare, instanta a apreciat ca daca plata pretului este o conditie esentiala a actului, obligatia din art. III 16 relativa la suportarea cheltuielilor de judecata de catre reclamanta nu are aceasta semnificatie.


Sub acest aspect, instanta de apel a retinut ca in raspunsul la notificarea reclamantei pentru incheierea contractului de vanzare-cumparare paratul nu s-a prevalat de nerespectarea art. III 16 din antecontract de catre reclamanta, solicitand renegocierea pretului.


Curtea de apel a respins si critica apelantului-parat privind neachitarea pretului de catre reclamanta, intrucat partile nu au prevazut ca reclamanta sa achite integral pretul anterior perfectarii contractului de vanzare-cumparare, stipulandu-se doar obligatia de a plati o parte din pret, pana la clarificarea situatiei juridice a imobilului, obligatie respectata de catre reclamanta.


Impotriva acestei decizii au declarat recurs atat reclamanta SC E. SRL, criticand-o pentru motivele de nelegalitate prevazute de art. 304 pct. 9, cat si paratul M.E., care a formulat critici de nelegalitate subsumate motivelor prevazute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.


In dezvoltarea criticilor de nelegalitate formulate, recurenta-reclamanta a aratat ca instanta a facut o gresita interpretare si aplicare a legii, respectiv, a dispozitiilor art. 1020 C. civ., retinand ca repunerea in situatia anterioara a partilor contractante nu poate fi dispusa daca nu a fost expres solicitata de parte . Recurenta-reclamanta a aratat ca principiulrestitutio in integrumasigura eficienta practica sanctiunii rezolutiunii pentru neexecutare, in caz contrar rezolutiunea fiind lipsita de efecte juridice. Or, a aratat recurenta, este evident ca prin solicitarea de rezolutiune, reclamanta a urmarit si repunerea partilor in situatia anterioara. Dovada sumelor ce trebuie restituite catre reclamanta este facuta prin recunoasterea intimatului-parat la interogatoriu a faptului ca in contractul cu SC M.D. SRL, careia i-a instrainat imobilul, i-a fost retinuta cu titlu de garantie suma de 50.000 EURO, pe care o incasase deja de la recurenta-reclamanta.


Recurenta a mai invederat ca, privind disponibilitatile la care face referire instanta de apel, trebuie corelat cu principiul rolului activ al judecatorului, care era obligat sa puna in discutiunea partilor completarea cererii de chemare in judecata cu un petit prin care sa solicite repunerea partilor in situatia anterioara.


In ceea ce priveste trimiterea pe care o face curtea de apel la dispozitiile Legii nr. 146/1997 privind taxele de timbru, recurenta-reclamanta a aratat ca aceasta, fiind in insolventa, este scutita de la plata taxelor de timbru, conform art. 77 din Legea nr. 85/2006, astfel ca daca instanta se pronunta pe cererea de repunere in situatia anterioara nu se crea niciun prejudiciu prin netimbrare.


Recurenta-reclamanta a mai invederat ca in mod gresit curtea de apel a respins capatul de cerere privind acordarea despagubirilor in cuantum de 600.000 EURO, instanta facand o gresita interpretare a art. 1084 C. civ., privind paguba efectiva si beneficiul nerealizat. Astfel, a aratata recurenta-reclamanta, valoarea imobilului ce urma sa fie cumparat de recurenta-reclamanta se ridica la pretul de 600.000 EURO, iar reclamanta a achitat o parte din pret, la data incheierii antecontractului, fiind gata sa achite diferenta la momentul perfectarii actului de vanzare-cumparare. Daca intimatul-parat ar fi incheiat acest contract cu recurenta-reclamanta, recurenta-reclamanta ar fi avut posibilitatea sa revanda imobilul la un pret cel putin egal cu suma de 600.000 EURO.


In dezvoltarea criticilor de nelegalitate formulate, recurentul-parat a aratat ca instanta de apel a facut o gresita interpretare a dispozitiilor art. 969 C. civ., retinand ca art. 16 din antecontractul de vanzare-cumparare nu este o clauza esentiala a acestuia, de natura sa impiedice reclamanta sa solicite rezolutiunea antecontractului.


Recurentul-parat a aratat ca instanta de apel a facut confuzie intre conditiile de valabilitate a contractului si obligatiile esentiale asumate de parti, analizand caracterul esential al unei clauze din perspectiva valabilitatii contractului, confundand clauzele esentiale cu obiectul contractului sau clauzele principale. Or, pentru a se dispune rezolutiunea unui contract este suficient ca neexecutarea sa fie importanta pentru partea care o invoca, si nu neaparat ca neexecutarea sa priveasca o obligatie principala .


Clauza din art. III 16 din antecontract este o clauza esentiala pentru ca recurentul-parat a consimtit ca pretul imobilului sa fie sub nivelul pietei imobiliare, tocmai pentru ca reclamanta urma sa preia cheltuielile judiciare. Ca atare, atat plata pretului, cat si suportarea cheltuielilor judiciare reprezinta o obligatie esentiala a reclamantei.


In mod gresit, a aratat recurentul-parat, a retinut instanta de apel ca partile contractante nu au desemnat clauza din art. 16 ca fiind esentiala, intrucat aceasta nu este o cerinta legala pentru aprecierea caracterului esential. Ar insemna ca, in fapt, antecontractul nu contine nicio clauza esentiala pentru ca partile nu au desemnat ca atare nicio clauza contractuala.


Recurentul-parat a mai aratat ca retinerea instantei de apel in sensul ca paratul nu si-ar fi facut aparari intemeiate pe caracterul esential al clauzei III 16 in intampinarea depusa si in apelul din primul ciclu procesual - in care a fost infirmata solutia bazata pe admiterea exceptiei prescriptiei extinctive - este fara relevanta sub aspectul temeiniciei acestor aparari, intrucat, fiind o aparare de fond nu este susceptibila de constrangerea unui termen procedural in care sa fie formulata.


Nici faptul ca in raspunsul la notificarea reclamantei paratul nu a considerat obligatia reclamantei din art. 16 III din antecontract, ca fiind esentiala, nu este un argument pertinent al instantei de apel in retinerea netemeiniciei apararii paratului, intrucat paratul a solicitat clarificari ale pretului datorat, tocmai datorita nerespectarii acestor obligatii de suportare a cheltuielilor judiciare de catre reclamanta.


Examinand actele si lucrarile dosarului, prin prisma motivelor de nelegalitate formulate, vazand si dispozitiile art. 969, art. 1020 si art. 1084 C. civ., Inalta Curte a retinut ca recursurile declarate sunt nefondate, pentru urmatoarele considerente:


Inalta Curte retine ca recurenta-reclamanta critica solutia instantei de apel, in esenta, pentru nelegala interpretare a art. 1020 C. civ. raportat la art. 129 alin. (6) C. proc. civ., in fundamentarea solutiei de neaplicare a principiuluirestitutio in integrum, pe de o parte, iar, pe de alta parte, formuleaza critici cu privire la gresita interpretare a art. 1084 C. civ., care da dreptul creditorului contractual la plata despagubirilor reprezentand paguba efectiva si beneficiul nerealizat.


Dispozitiile art. 1020 C. civ. cuprind o definitie imperfecta a sanctiunii rezolutiunii contractelor sinalagmatice, apreciind ca neindeplinirea unei obligatii contractuale in atare contracte semnifica indeplinirea unei conditii rezolutorii, ce are ca efect desfiintarea retroactiva a contractului. Asadar, in partea finala a acestui text de lege este reglementat efectul esential al rezolutiunii contractelor, respectiv, desfiintarea cu efect retroactiv saurestitutio in integrum.


Se retine ca art. 1020 C. civ. reprezinta norma de drept substantial, temeiul de drept care reglementeaza regimul juridic al sanctiunii rezolutiunii respectiv, definitie si efecte specifice.


Art. 129 alin. (6) C. proc. civ. consacra un principiu de drept procesual: principiul disponibilitatii aplicabil in procesul civil, statuand ca:``In toate cazurile, judecatorii hotarasc numai asupra obiectului cererii deduse judecatii".


Din coroborarea normei de drept substantial - art. 1020 C. civ., cu norma de drept procesual - art. 129 alin. (6) C. proc. civ., Inalta Curte retine ca instanta de apel a facut o corecta interpretare a dispozitiilor legale mentionate, retinand ca repunerea in situatia anterioara a partilor contractante, ca efect al dispunerii rezolutiunii judiciare, reprezinta o cerere distincta, de sine statatoare cu care trebuie sesizata instanta de judecata, in lipsa careia instanta nu poate aplica principiulrestitutio in integrum. O atare interpretare tine de argumentul de interpretare logico-juridica a textelor legale vizate intrucat norma de drept substantial, respectiv, art. 1020 C. civ., nu poate decat sa consfinteasca efectul sanctiunii rezolutiunii, neputand indica si calea procesuala de urmat.


Ca atare, recurenta-reclamanta face confuzie intre efectul specific, firesc al sanctiunii rezolutiunii - repunerea partilor in situatia anterioara, efect ce legitimeaza dreptul creditorului contractual de a pretinde restituirea prestatiilor facute in baza unui contract rezolvit si, respectiv, investirea instantei de judecata cu o atare solicitare prin formularea unei cereri de chemare in judecata, conform principiului disponibilitatii reglementat de art. 129 alin. (6) C. proc. civ. De astfel, in ipoteza in care instanta de judecata ar pronunta repunerea in situatia anterioara a partilor contractante, ca efect al admiterii cererii de rezolutiune judiciara, in lipsa unei solicitari exprese a reclamantului, s-ar infrange nu doar principiul disponibilitatii reglementat de textul de lege precitat, dar si principiul contradictorialitatii si al dreptului la aparare al partii adverse, care ar fi in imposibilitatea de a-si face aparari pe alte cereri decat cele care figureaza in petitul cererii de chemare in judecata .


Inalta Curte nu poate primi argumentul invocat de recurenta-reclamanta in sensul ca, intrucat recurenta este scutita de la plata taxelor de timbru, prin admiterea cererii de repunere in situatia anterioara nu s-ar crea nicio paguba prin neplata taxelor, intrucat trimiterea instantei de apel la dispozitiile Legii nr. 146/1997 a fost facuta pentru sustinerea principiului procesual al disponibilitatii aplicabil in procesul civil, in sensul ca solicitarea de repunere in situatia anterioara este o cerere distincta, independent de faptul ca partile sunt sau nu scutite de plata taxelor de timbru.


Inalta Curte a respins si motivul relativ la gresita interpretare si aplicare de catre instanta de apel a dispozitiilor art. 1084 C. civ., intrucat acest text de lege reglementeaza principiul repararii integrale a prejudiciului incercat de creditorul contractual, in sensul ca fundamenteaza dreptul acestuia de a solicita de la cocontractantul sau atat pierderea efectiva, cat si beneficiul nerealizat. Consacrarea legislativa a acestui principiu nu inlatura obligatia creditorului contractual de a dovedi prin orice mijloc de proba existenta unui prejudiciu cert, conform art. 1169 C. civ. Ca atare, este corecta solutia instantelor de fond care au retinut ca reclamanta nu a dovedit in fata instantei de judecata despagubirile solicitate, simpla trimitere la continutul clauzelor contractuale si la o ipotetica revanzare a imobilului contractat nefiind probe suficiente in vederea convingerii instantei de judecata sub aspectul producerii unui prejudiciu cert in patrimoniul recurentei-reclamante prin neperfectarea contractului de vanzare-cumparare.


In ceea ce priveste recursul declarat de recurentul-parat M.E., Inalta Curte retine ca motivul de nelegalitate invocat de acesta conform art. 304 pct. 9 C. proc. civ. vizeaza gresita interpretare si aplicare a art. 969 C. civ., sub aspectul calificarii obligatiei asumate de recurenta-reclamanta prin art. 16 III din antecontractul de vanzare-cumparare.


Inalta Curte retine ca recurentul-parat a invocat in fata instantei de apel caracterul esential al obligatiei asumate de catre recurenta-reclamanta in baza art. III 16 din antecontract, de suportare a cheltuielilor judiciare in procedura de recuperare a imobilului, demarata de recurentul-parat conform Legii nr. 10/2001. Ca atare, recurentul-parat a inteles sa opuna o veritabila exceptie de neexecutare recurentei-reclamante, urmarind respingerea cererii de rezolutiune judiciara a contractului dedus judecatii, prin invocarea nerespectarii de catre recurenta-reclamanta a obligatiei de avansare a cheltuielilor de judecata .


Inalta Curte retine ca aprecierea caracterului esential al unei obligatii asumate printr-un contract sinalagmatic nu poate sa faca abstractie de principiul reciprocitatii si interdependentei obligatiilor asumate. Or, cauza juridica a obligatiei asumate de recurentul-parat de a perfecta contractul de vanzare-cumparare, obligatie ce echivaleaza cu predarea bunului vandut si transferul dreptului de proprietate asupra acestuia, conform art. 1294 C. civ., este, astfel cum corect a retinut instanta de apel, obligatia recurentei-reclamante de plata a pretului aferent acestui imobil. Obligatia recurentei-reclamante de a suporta cheltuielile judiciare din procedura de recuperare a imobilului nu poate fi calificata drept o conditie de a carei indeplinire depindea incheierea contractului de vanzare-cumparare a imobilului, fiind stipulata doar pentru a facilita perfectarea acestui act.


Inalta Curte a respins sustinerea recurentului-parat relativa la confuzia facuta de instanta de apel intre valabilitatea unor conventii si clauzele sale esentiale, intrucat statuarile instantei de apel pe acest aspect, dincolo de inadvertenta exprimarii, face distinctie intre obligatiile esentiale, in sensul de principale si neesentiale, in sensul de subsidiare, secundare, ipoteza din art. III 16 din antecontractul partilor, in final, curtea de apel apreciind asupra relevantei pe care executarea acestei obligatii o poate avea asupra derularii raporturilor contractuale.


Ca atare, Inalta Curte a apreciat ca fiind corecta concluzia instantei de apel in sensul ca, in interpretarea vointei reale a partilor contractante, partile contractante nu au conferit clauzei din art. III 16 din antecontractul de vanzare-cumparare un caracter esential, o atare obligatie nefiind cauza juridica a obligatiei de a perfecta contractul de vanzare-cumparare asumata de recurentul-reclamant si a carei neexecutare este invocata prin actiunea principala de rezolutiune judiciara. Fata de aceste argumente juridice fundamentate pe principiul interdependentei si reciprocitatii obligatiilor sinalagmatice este corecta respingerea apararii paratului privind neexecutarea contractului de catre recurenta-reclamanta.


Inalta Curte a respins si sustinerile recurentului-parat relative la retinerea gresita de catre instanta de apel a faptului ca partile nu ar fi prevazut caracterul esential al clauzei din art. III 16 din antecontract, intrucat o atare retinere nu se regaseste in cuprinsul considerentelor instantei de apel, aceasta facand referire la semnificatia psihologica pe care au dat-o partile obligatiei din aceasta clauza, in interpretarea vointei reale a acestora la data contractarii.


In ceea ce priveste interpretarea continutului raspunsului recurentului-parat la notificarea adresata de recurenta-reclamanta si valoarea probatorie conferita de instanta in urma acestor interpretari, Inalta Curte a retinut ca aspectul invederat tine de netemeinicia deciziei instantei de apel si, fata de continutul restrictiv al motivelor prevazute in art. 304 C. proc. civ., nu poate fi invocat in calea extraordinara de atac a recursului.


Relativ la critica privind reprosarea atitudinii pasive a recurentului-parat de catre instanta de apel, sub aspectul neinvocarii caracterului esential al clauzei din art. III 16 din antecontract pana la momentul judecarii apelului, Inalta Curte a retinut ca aceasta este superflua, intrucat, desi o atare aparare a fost formulata chiar prin concluziile scrise depuse in fata instantei de apel, curtea de apel a raspuns amplu si argumentat acestei aparari a paratului, prin decizia atacata.


Pentru considerentele mai sus invocate, in baza art. 312 raportat la art. 304 C. proc. civ., Inalta Curte a respins recursurile declarate de reclamanta si parat, ca nefondate.


Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 224 din 28 ianuarie 2015


Citeşte mai multe despre:    ICCJ    drept procesual civil    judecata    rezolutiunea    antecontract de canzare-cumparare    contract sinalagmatic    principiul disponibilitatii    principiul contradictorialitatii    repunerea in situatia anterioara    neexecutarea contractului    Legea nr. 146/1997    restitutio in integrum    Codul Civil    Codul de procedura civila



Comentează: Consecinte neformularii unei cereri de repunere in situatia anterioara in cadrul unei actiuni privind rezolutiunea unui antecontract de vanzare-cumparare
Alte Speţe

Decizia CCR referitoare la subiectul activ al infractiunii de spalare de bani
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Dezlegarea unei chestiuni de drept. Cazurile si efectele reducerii limitei de pedeapsa martorului denuntator in temeiul art. 19 din Legea nr. 682/2002
Pronuntaţă de: ICCJ

Decizia ICCJ 5/2017. Medicul sef de sectie din cadrul unui spital public are calitatea de functionar public in sensul legii penale
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ nr. 1/2017, privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre profesionisti si consumatori. Credite in Franci elvetieni. Informare privind riscul ratei de schimb valutar
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Demisie pentru nerespectarea obligatiilor contractuale de catre angajator. Obligarea indeplinirii de sarcini din afara competentei profesionale
Pronuntaţă de: Tribunalul G, Sectia I Civila, Sentinta civila nr. 98 din 05.02.2016

Anularea deciziei de concediere. Reintegrarea salariatului pe postul detinut anterior concedierii
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VII-a Conflicte de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 132 din 03.03.2016

Angajarea raspunderii contractuale a angajatorului. Nedovedirea legaturii de cauzalitate intre fapta si prejudiciu
Pronuntaţă de: Tribunalul Dambovita, Sectia I Civila, Complet specializat in solutionarea litigiilor de munca si asigurari sociale, Sentinta nr. 1152 din 28.06.2016

Individualizarea netemeinica a sanctiunii disciplinare. Inlocuirea cu avertisment
Pronuntaţă de: Tribunalul Iasi, Sectia I Civila, Sentinta nr. 1085/2016 din 15.06.2016

Fisa de aptitudini necontestata de catre salariat, temei suficient pentru constatarea de catre angajator a inaptitudinii fizice sau psihice
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Craiova, Sectia I Civila, Decizie nr. 3067/2016 din 08.06.2016

Desfiintarea aparenta, fictiva, a postului ocupat de salariat
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Constanta, Sectia I Civila, Decizia nr. 721/CM din 11.09.2013



Articole Juridice

ICCJ. Contestatie decizie incetare contract individual de munca. Insolventa. Suspendare de drept
Sursa: Avocat Lacatus Igor

RIL. In procesul penal Fondul de garantare a asiguratilor nu poatea avea calitate de parte responsabila civilmente
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Onorariile minime ale avocatilor. Si despre concurenta ...
Sursa: Avocat drd. Janos Szekely - Baroul Satu-Mare

ICCJ. Dezlegare chestiune de drept scutirea de la plata taxei de timbru in calea de atac
Sursa: Av. Gherasim Andrei-Gheorghe

ICCJ. Comunicarea deciziei de concediere prin posta electronica
Sursa: euroavocatura

ICCJ. Decizia de concediere nu mai poate fi revocata dupa comunicarea acesteia catre salariat
Sursa: EuroAvocatura.ro

ICCJ. La incheierea contractelor privind patrimoniul societatii nu este necesara hotararea AGA ori a celuilalt administrator
Sursa: Euroavocatura.ro