Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » ICCJ-dezlegare chestiune de drept. Intreprinderea individuala nu are calitatea de persoana juridica si nu poate raspunde penal in conditiile art. 135 Cod penal

ICCJ-dezlegare chestiune de drept. Intreprinderea individuala nu are calitatea de persoana juridica si nu poate raspunde penal in conditiile art. 135 Cod penal

  Publicat: 24 Feb 2016       4861 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Parte intr-un raport juridic de obligatie, titular de drepturi de creanta, indreptatit sa pretinda subiectului pasiv,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
A fost promulgat la 11.09.1865
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Parte intr-un raport juridic de obligatie, titular de drepturi de creanta, indreptatit sa pretinda subiectului pasiv,
Obligatorie din data de 23.02.2016

In Monitorul Oficial nr. 138 din 23.02.2016, Partea I, a fost publicata Decizia nr. 1/2016 Inaltei Curti de Casatie si Justitie privind examinarea sesizarii formulate de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia I penala prin care se solicita pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea urmatoarei chestiuni de drept:
"daca intreprinderea individuala, persoana juridica fara personalitate juridica, poate fi subiect activ al unei infractiuni savarsite in realizarea obiectului de activitate".

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia I penala a dispus, prin incheierea de sedinta din data de 16 octombrie 2015, pronuntata in Dosarul nr. 3.570/87/2014, sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in temeiul art. 475 si art. 476 alin. (1) din Codul de procedura penala, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea urmatoarei chestiuni de drept: "daca intreprinderea individuala, persoana juridica fara personalitate juridica, poate fi subiect activ al unei infractiuni savarsite in realizarea obiectului de activitate".

Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Latura a capacitatii juridice, care consta in aptitudinea persoanei de a-si exercita singura drepturile
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, alaturi de institutia infractiunii si a pedepsei, reglementata in diferite dispozitii din Codul penal (ex. infractiunea este singurul temei al raspunderii penale, cap. I, t. II, C. pen., partea generala etc).
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Parte intr-un raport juridic de obligatie, titular de drepturi de creanta, indreptatit sa pretinda subiectului pasiv,
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Latura a capacitatii juridice, care consta in aptitudinea persoanei de a-si exercita singura drepturile
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Parte intr-un raport juridic de obligatie, titular de drepturi de creanta, indreptatit sa pretinda subiectului pasiv,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, alaturi de institutia infractiunii si a pedepsei, reglementata in diferite dispozitii din Codul penal (ex. infractiunea este singurul temei al raspunderii penale, cap. I, t. II, C. pen., partea generala etc).
A fost promulgat la 11.09.1865
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblul drepturilor si obligatiilor avand valoare economica, apartinand unei persoane fizice sau unei persoane juridice.
Ceea ce este ingaduit de lege,
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
In sensul legislatiei comunitare antitrust, prin „intreprindere” se intelege orice entitate angajata intr-o activitate economica, adica o activitate constand in oferirea de bunuri sau de servicii pe o piata data, independent de statutul sau juridic si de modul de finantare.
Persoana fizica sau juridica ce isi asuma riscul de a organiza, desfasura si dezvolta o afacere, o activitate profitabila.
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
A fost promulgat la 11.09.1865
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Latura a capacitatii juridice, care consta in aptitudinea persoanei de a-si exercita singura drepturile
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
A fost promulgat la 11.09.1865
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
In sensul legislatiei comunitare antitrust, prin „intreprindere” se intelege orice entitate angajata intr-o activitate economica, adica o activitate constand in oferirea de bunuri sau de servicii pe o piata data, independent de statutul sau juridic si de modul de finantare.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
1. Persoana careia ii apartine un drept sau ii revine o obligatie in mod direct. De exemplu, o persoana poate fi titulara a dreptului de proprietate, a dreptului de autor, a unui drept de creanta etc.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
A fost promulgat la 11.09.1865
Latura a capacitatii juridice, care consta in aptitudinea persoanei de a-si exercita singura drepturile
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Parte intr-un raport juridic de obligatie, titular de drepturi de creanta, indreptatit sa pretinda subiectului pasiv,
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, alaturi de institutia infractiunii si a pedepsei, reglementata in diferite dispozitii din Codul penal (ex. infractiunea este singurul temei al raspunderii penale, cap. I, t. II, C. pen., partea generala etc).
Titular de drepturi si obligatii; calitate a oamenilor de a participa,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Puterile publice existente in stat.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, alaturi de institutia infractiunii si a pedepsei, reglementata in diferite dispozitii din Codul penal (ex. infractiunea este singurul temei al raspunderii penale, cap. I, t. II, C. pen., partea generala etc).
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Latura a capacitatii juridice, care consta in aptitudinea persoanei de a-si exercita singura drepturile
A fost promulgat la 11.09.1865
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Ansamblul drepturilor si obligatiilor avand valoare economica, apartinand unei persoane fizice sau unei persoane juridice.
Ceea ce este ingaduit de lege,
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
A fost promulgat la 11.09.1865
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Titular de drepturi si obligatii; calitate a oamenilor de a participa,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
A fost promulgat la 11.09.1865
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Latura a capacitatii juridice, care consta in aptitudinea persoanei de a-si exercita singura drepturile
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Grup de cuvinte prin care se individualizeaza si se identifica o persoana fizica in societate si familie.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Grup de cuvinte prin care se individualizeaza si se identifica o persoana fizica in societate si familie.
Titular de drepturi si obligatii; calitate a oamenilor de a participa,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Titular de drepturi si obligatii; calitate a oamenilor de a participa,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Aptitudine a persoanei de a-si da seama de sensul, importanta si urmarile actiunilor pe care le savarseste, precum si de a-si dirija liber vointa, potrivit cu scopurile urmarite.
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Grup de cuvinte prin care se individualizeaza si se identifica o persoana fizica in societate si familie.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, alaturi de institutia infractiunii si a pedepsei, reglementata in diferite dispozitii din Codul penal (ex. infractiunea este singurul temei al raspunderii penale, cap. I, t. II, C. pen., partea generala etc).
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, alaturi de institutia infractiunii si a pedepsei, reglementata in diferite dispozitii din Codul penal (ex. infractiunea este singurul temei al raspunderii penale, cap. I, t. II, C. pen., partea generala etc).
Coruptia, in sens larg, reprezinta folosirea abuziva a puterii incredintate, fie in sectorul public fie in cel privat, in scopul satisfacerii unor interese personale sau de grup.
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Puterile publice existente in stat.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Ansamblul drepturilor si obligatiilor avand valoare economica, apartinand unei persoane fizice sau unei persoane juridice.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, alaturi de institutia infractiunii si a pedepsei, reglementata in diferite dispozitii din Codul penal (ex. infractiunea este singurul temei al raspunderii penale, cap. I, t. II, C. pen., partea generala etc).
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
In sensul legislatiei comunitare antitrust, prin „intreprindere” se intelege orice entitate angajata intr-o activitate economica, adica o activitate constand in oferirea de bunuri sau de servicii pe o piata data, independent de statutul sau juridic si de modul de finantare.
Persoana fizica sau juridica ce isi asuma riscul de a organiza, desfasura si dezvolta o afacere, o activitate profitabila.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
In sensul legislatiei comunitare antitrust, prin „intreprindere” se intelege orice entitate angajata intr-o activitate economica, adica o activitate constand in oferirea de bunuri sau de servicii pe o piata data, independent de statutul sau juridic si de modul de finantare.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Titular de drepturi si obligatii; calitate a oamenilor de a participa,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
1. Persoana careia ii apartine un drept sau ii revine o obligatie in mod direct. De exemplu, o persoana poate fi titulara a dreptului de proprietate, a dreptului de autor, a unui drept de creanta etc.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Persoana careia ii apartine un drept sau ii revine o obligatie in mod direct. De exemplu, o persoana poate fi titulara a dreptului de proprietate, a dreptului de autor, a unui drept de creanta etc.
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
1. Persoana careia ii apartine un drept sau ii revine o obligatie in mod direct. De exemplu, o persoana poate fi titulara a dreptului de proprietate, a dreptului de autor, a unui drept de creanta etc.
Conform art. 7-9 Cod Comercial, sunt comercianti aceia care fac fapte de comert, avand comertul ca o profesiune obisnuita, si societatile comerciale.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Conform art. 7-9 Cod Comercial, sunt comercianti aceia care fac fapte de comert, avand comertul ca o profesiune obisnuita, si societatile comerciale.
In sensul legislatiei comunitare antitrust, prin „intreprindere” se intelege orice entitate angajata intr-o activitate economica, adica o activitate constand in oferirea de bunuri sau de servicii pe o piata data, independent de statutul sau juridic si de modul de finantare.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Conform art. 7-9 Cod Comercial, sunt comercianti aceia care fac fapte de comert, avand comertul ca o profesiune obisnuita, si societatile comerciale.
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
1. Persoana careia ii apartine un drept sau ii revine o obligatie in mod direct. De exemplu, o persoana poate fi titulara a dreptului de proprietate, a dreptului de autor, a unui drept de creanta etc.
Persoana fizica sau juridica, parte in contractul de asigurare, care, in temeiul acestui contract,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
A fost promulgat la 11.09.1865
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
1. Persoana careia ii apartine un drept sau ii revine o obligatie in mod direct. De exemplu, o persoana poate fi titulara a dreptului de proprietate, a dreptului de autor, a unui drept de creanta etc.
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Sunt persoanele complet straine de actul juridic, adica persoanele carora actul juridic nu le poate profita in nici un fel ori nu le poate indatora in nici un fel.
Conform art. 7-9 Cod Comercial, sunt comercianti aceia care fac fapte de comert, avand comertul ca o profesiune obisnuita, si societatile comerciale.
Ansamblul drepturilor si obligatiilor avand valoare economica, apartinand unei persoane fizice sau unei persoane juridice.
1. Persoana careia ii apartine un drept sau ii revine o obligatie in mod direct. De exemplu, o persoana poate fi titulara a dreptului de proprietate, a dreptului de autor, a unui drept de creanta etc.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
1. Persoana careia ii apartine un drept sau ii revine o obligatie in mod direct. De exemplu, o persoana poate fi titulara a dreptului de proprietate, a dreptului de autor, a unui drept de creanta etc.
Ansamblul drepturilor si obligatiilor avand valoare economica, apartinand unei persoane fizice sau unei persoane juridice.
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
1. Persoana careia ii apartine un drept sau ii revine o obligatie in mod direct. De exemplu, o persoana poate fi titulara a dreptului de proprietate, a dreptului de autor, a unui drept de creanta etc.
Mod de reorganizare a persoanei juridice,
1. Persoana careia ii apartine un drept sau ii revine o obligatie in mod direct. De exemplu, o persoana poate fi titulara a dreptului de proprietate, a dreptului de autor, a unui drept de creanta etc.
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
Persoana fizica sau juridica ce isi asuma riscul de a organiza, desfasura si dezvolta o afacere, o activitate profitabila.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Titular de drepturi si obligatii; calitate a oamenilor de a participa,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblul drepturilor si obligatiilor avand valoare economica, apartinand unei persoane fizice sau unei persoane juridice.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Titular de drepturi si obligatii; calitate a oamenilor de a participa,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Titular de drepturi si obligatii; calitate a oamenilor de a participa,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
In sensul legislatiei comunitare antitrust, prin „intreprindere” se intelege orice entitate angajata intr-o activitate economica, adica o activitate constand in oferirea de bunuri sau de servicii pe o piata data, independent de statutul sau juridic si de modul de finantare.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Parte intr-un raport juridic de obligatie, titular de drepturi de creanta, indreptatit sa pretinda subiectului pasiv,
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,

Opinii jurisprudentiale


1.Intr-o prima opinie, aparent majoritara, regasita in informatiile transmise de Curtea de Apel Bacau (Tribunalul Bacau, Judecatoria Bacau, Judecatoria Onesti), Curtea de Apel Brasov (Judecatoria Zarnesti, Judecatoria Rupea, Tribunalul pentru Minori si Familie Brasov), Curtea de Apel Bucuresti, Curtea de Apel Constanta (Tribunalul Constanta si Tribunalul Tulcea), Curtea de Apel Galati, Curtea de Apel Suceava si Curtea de Apel Timisoara (Tribunalul Caras-Severin si Tribunalul Arad), s-a retinut ca intreprinderea individuala, persoana juridica fara personalitate juridica, poate fi subiect activ al unei infractiuni savarsite in realizarea obiectului de activitate .


In sustinerea acestui punct de vedere s-a argumentat, in esenta, ca, potrivit dispozitiilor art. 135 alin. (1) din Codul penal, art. 188 si art. 209 din Codul civil si Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale, intreprinderea individuala are capacitate de exercitiu, drepturi si obligatii, inclusiv raspundere cu privire la faptele savarsite in realizarea obiectului de activitate .


Conform prevederilor art. 135 alin. (1) din Codul penal referitoare la conditiile raspunderii penale a persoanei juridice, persoana juridica, cu exceptia statului si a autoritatilor publice, raspunde penal pentru infractiunile savarsite in realizarea obiectului de activitate sau in interesul ori in numele persoanei juridice. Legea penala nu face nicio distinctie, textul referindu-se generic la raspunderea penala a persoanei juridice, fara a exclude persoana juridica fara personalitate juridica.


In acelasi sens s-a argumentat ca intreprinderea individuala, persoana juridica fara personalitate juridica, poate fi subiect activ al unei infractiuni savarsite in realizarea obiectului de activitate, avand in vedere ca, potrivit art. 188 si art. 209 din Codul civil raportat la art. 2 lit. g) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 44/2008, intreprinderea are calitatea de persoana juridica fara personalitate juridica, avand insa capacitate de exercitiu exercitata prin organul sau de administrare, respectiv intreprinzatorul persoana fizica.


Prin urmare, intreprinderea individuala raspunde penal potrivit art. 135 alin. (1) din Codul penal, intrucat "ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus".


La aceeasi interpretare s-a raliat si instanta de trimitere (Curtea de Apel Bucuresti), opinand ca "intreprinderea individuala, persoana juridica fara personalitate juridica, poate fi subiect activ al unei infractiuni savarsite in realizarea obiectului de activitate".


Raportandu-se la continutul dispozitiilor art. 135 alin. (1) din Codul penal si, in special, la sintagma "persoana juridica", a constatat, sub un prim aspect, ca norma penala nu face nicio distinctie, textul referindu-se generic la raspunderea penala a persoanei juridice, fara a exclude "persoana juridica fara personalitate juridica". Or, potrivit art. 188 din Codul civil, sunt persoane juridice entitatile prevazute de lege, precum si orice alte organizatii legal infiintate care, desi nu sunt declarate de lege persoane juridice, indeplinesc toate conditiile prevazute la art. 187 din Codul civil, adica au o organizare de sine statatoare si un patrimoniu propriu, afectat realizarii unui anumit scop licit si moral, in acord cu interesul general.


Instanta de apel a apreciat ca intreprinderea individuala indeplineste aceste conditii, intrucat, potrivit dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 44/2008, ea reprezinta o intreprindere economica (respectiv o activitate economica, desfasurata in mod organizat, permanent si sistematic, combinand resurse financiare, forta de munca atrasa, materii prime, mijloace logistice si informatii, pe riscul intreprinzatorului, in cazurile si conditiile prevazute de lege) fara personalitate juridica, organizata de un intreprinzator persoana fizica.


In al doilea rand, potrivit art. 209 din Codul civil, persoana juridica isi exercita drepturile si isi indeplineste obligatiile prin organele sale de administrare, de la data constituirii lor, avand calitatea de organe de administrare, in sensul alin. (1), persoanele fizice sau persoanele juridice care, prin lege, actul de constituire sau statut, sunt desemnate sa actioneze in raporturile cu tertii, individual sau colectiv, in numele si pe seama persoanei juridice. Intreprinderea individuala are, asadar, capacitate de exercitiu, drepturi si obligatii, deci si raspundere cu privire la faptele savarsite in realizarea obiectului de activitate .


Pe de alta parte, instanta de trimitere a avut in vedere continutul coroborat al prevederilor art. 7 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 44/2008 (potrivit carora intreprinzatorii titulari ai unei intreprinderi individuale au obligatia sa solicite inregistrarea in registrul comertului si autorizarea functionarii, inainte de inceperea activitatii economice), art. 26 din aceeasi ordonanta de urgenta (care statueaza ca persoana fizica titulara a intreprinderii individuale raspunde pentru obligatiile sale cu patrimoniul de afectatiune, daca acesta a fost constituit, si, in completare, cu intreg patrimoniul, iar in caz de insolventa, va fi supusa procedurii simplificate prevazute de Legea nr. 85/2006), precum si art. 219 alin. (1) din Codul civil.


In contextul acestor prevederi legale, Curtea de apel a concluzionat ca intreprinderea individuala se subsumeaza unei categorii reglementate de Codul civil, cea a persoanelor juridice fara personalitate juridica, pentru care legea impune obligatia autorizarii si pe cea a inscrierii in evidentele registrului comertului de catre persoanele fizice prevazute la art. 4 lit. a) si b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 44/2008.


In plus, cum faptele ilicite la care fac referire prevederile art. 219 alin. (1) din Codul civil pot constitui si infractiuni potrivit legii penale, in masura in care aceste fapte, comise de organele persoanei juridice, au legatura cu atributiile si cu scopul functiilor incredintate, Curtea de apel a apreciat ca intreprinderile individuale pot raspunde din perspectiva dreptului penal.


S-a apreciat ca cel putin o parte dintre pedepsele principale si complementare prevazute de Codul penal pot fi aplicate, in concret, si persoanei juridice fara personalitate juridica, natura si continutul acestora nefiind incompatibile cu imprejurarea ca faptuitorul nu are personalitate juridica.


2.In opinia contrara, exprimata de Tribunalul Brasov, Judecatoria Targu Secuiesc, Curtea de Apel Cluj, Tribunalul Maramures, Judecatoria Medgidia, Curtea de Apel Galati, Curtea de Apel Oradea si Tribunalul Neamt, dar regasita si in practica izolata a Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a II-a penala,s-a apreciat ca intreprinderea individuala nu poate fi subiect activ al unei infractiuni savarsite in realizarea obiectului de activitate, intrucat nu are personalitate juridica.


Argumentele in sprijinul acestei concluzii rezulta din modul de reglementare a intreprinderii individuale, asa cum se regaseste in cuprinsul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 44/2008 care, in art. 22 prevede ca intreprinderea individuala nu dobandeste personalitate juridica prin inregistrarea la registrul comertului. O atare intreprindere este, practic, una dintre cele trei modalitati legale prin care persoanele fizice pot desfasura activitati economice individual si independent ca: persoane fizice autorizate, intreprinzatori individuali ai unei intreprinderi individuale, membri ai unei intreprinderi familiale.


Mai mult, art. 26 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 44/2008 precizeaza ca persoana fizica titulara a intreprinderii individuale raspunde pentru obligatiile sale cu patrimoniul de afectatiune, daca acesta a fost constituit si, in completare, cu intreg patrimoniul, iar in caz de insolventa, va fi supusa procedurii simplificate prevazute de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, cu modificarile ulterioare.


In sprijinul aceleiasi concluzii au fost invocate si dispozitiile art. 27 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 44/2008, care reglementeaza cazurile de incetare a activitatii intreprinzatorului persoana fizica titular al unei intreprinderi individuale, cu consecinta radierii din registrul comertului. Spre deosebire de persoana juridica, in cazul intreprinderii, aceste cazuri sunt decesul, vointa intreprinzatorului sau conditiile prevazute de art. 25 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comertului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.


Specialistii Facultatii de Drept din cadrul Universitatii de Drept din Timisoara au apreciat, in sinteza, ca intreprinderea individuala, neavand personalitate juridica, nu poate fi subiect activ al infractiunii si, prin urmare, nu poate raspunde penal.


Existenta personalitatii juridice a unei entitati persoana juridica este o conditie sine qua non pentru a se angaja raspunderea sa penala, conditie care, desi nu este prevazuta expres de art. 135 din Codul penal, se deduce indubitabil, pe de o parte, din utilizarea expresiei "persoana juridica", iar nu a expresiei "entitate colectiva" sau "persoana colectiva".


Pe de alta parte, o entitate colectiva de drept, pentru a putea raspunde penal, trebuie sa aiba capacitate juridica penala, adica sa isi poata executa obligatia de a suporta sanctiunea impusa de instanta ca urmare a derularii unui proces penal.


Punctul de vedere al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie


Opinia procurorului general porneste de la premisa ca dispozitiile din Codul civil reglementeaza doua categorii de persoane juridice, unele cu personalitate juridica si unele fara personalitate juridica. Concluzia se intemeiaza pe dispozitiile art. 188 din Codul civil care, in esenta, prevad ca si acele entitati sau organizatii cu privire la care legea nu le declara expres ca sunt persoane juridice au personalitate juridica, in masura in care indeplinesc conditiile de fond, respectiv au un patrimoniu, au o organizare, iar patrimoniul este afectat unui anumit scop.


A sustinut ca premisa pe care se intemeiaza interpretarea data dispozitiilor art. 187 si art. 188 din Codul civil este aceea ca dispozitiile civile mentionate au in vedere orice forma de organizare a unei activitati civile pe care nici legea, nici actul constitutiv nu o declara persoana juridica.


Acest punct de vedere trebuie interpretat din urmatoarea perspectiva, si anume, daca interpretarea art. 188 din Codul civil este corecta, respectiv daca acest articol se refera in realitate la tacerea legii, si nu la orice situatie prevazuta pentru orice tip de activitate .


In aceasta interpretare, in tacerea legii, in speta, ar urma sa fie aplicabile dispozitiile art. 2 si art. 22 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 44/2008, in materia intreprinderilor individuale legea netacand, precizand, in mod expres, ca ele nu au personalitate juridica.


Prin urmare, opinia procurorului general trebuie interpretata din urmatoarea perspectiva: in ce masura dispozitii legale speciale deroga sau nu de la dispozitiile art. 188 din Codul civil.


In masura in care este primita interpretarea propusa de catre procurorul general, atunci concluzia nu poate fi decat aceea ca art. 135 din Codul penal nu face nicio distinctie, iar aceste dispozitii sunt aplicabile oricarei forme de organizare a unei activitati civile.


In masura in care interpretarea propusa de catre procurorul general este cenzurata prin prisma articolelor din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 44/2008 care statueaza expres ca intreprinderea individuala nu are personalitate juridica, atunci concluzia trebuie sa fie una contrara, respectiv ca art. 135 din Codul penal nu se poate referi decat la entitatile care au, potrivit art. 188 din Codul civil sau unui alt text special, personalitate juridica.


Inalta Curte de Casatie si Justitie


Data fiind modalitatea concreta de formulare a intrebarii prealabile prin incheierea de sesizare, Inalta Curte a apreciat ca rezolvarea problemei de drept a raspunderii penale a intreprinderii individuale implica un examen juridic plasat in doua coordonate distincte, dar interdependente:


a)o prima evaluare, prealabila, are ca obiect notiunea de "persoana juridica" in intelesulart. 135din Codul penal si masura in care existenta personalitatii juridice a unei entitati colective sau unipersonale este sau nu o conditie obligatorie pentru ca aceasta sa poata avea calitatea de subiect activ al unei infractiuni prevazute de norma penala.


O atare evaluare se impune intrucat, conceptual, prin insasi intrebarea preliminara adresata Inaltei Curti de Casatie si Justitie, instanta de trimitere pleaca de la premisa ca personalitatea juridica nu ar fi o componenta definitorie a calitatii de persoana juridica, cea din urma putand exista, ca regula, si in absenta celei dintai;


b)intr-o perspectiva subsecventa se impune clarificarea regimului juridic al intreprinderii individuale si a masurii in care o atare forma de organizare poate fi calificata "persoana juridica", in intelesulart. 135din Codul penal.


a. 1)Reglementand conditiile raspunderii penale a persoanei juridice, norma de drept penal invocata prevede expres ca o atare forma de raspundere incumba "persoanei juridice".


Generalitatea exprimarii legiuitorului conduce la concluzia ca raspunderea penala poate reveni, in principiu, oricarui subiect de drept care are calitatea de persoana juridica, indiferent de forma de organizare ori de obiectul sau de activitate, cu singurele trei exceptii, limitativ prevazute de art. 135alin. (1)si(2)din Codul penal, respectiv statul, autoritatile publice si institutiile publice, acestea din urma numai pentru faptele savarsite in exercitarea unei activitati ce nu poate face obiectul domeniului privat.


Dispozitiile inserate intitlul VIal Codului penal (referitor la raspunderea penala a persoanei juridice) si cele existente intitlul Xal aceluiasi cod (care reglementeaza intelesul unor termeni sau expresii in legea penala) nu atribuie notiunii de "persoana juridica" un inteles de sine statator in legea penala.


Prin urmare, in contextul exigentelor de unitate terminologica impuse de prevederile art. 37alin. (1)si(2)din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, in absenta unei astfel de consacrari autonome in legea penala, semnificatia sintagmei analizate se stabileste in acord cu intelesul "atribuit prin actul normativ care o instituie".


In cazul de fata, acest act normativ este, in prezent,Codul civil, adoptat prin Legeanr. 287/2009. In cuprinsul art. 25alin. (3), cu denumirea marginala "Subiectele de drept civil",Codul civilconsacra, mai intai, definitia legala a notiunii de "persoana juridica", statuand ca "Persoana juridica este orice forma de organizare care, intrunind conditiile prevazute de lege, este titulara de drepturi si obligatii civile". Textul circumscrie, asadar, acestei categorii de subiecte de drept acele forme de organizare care, pe de o parte, intrunesc conditiile exprese ale legii, iar, pe de alta parte, sunt titulare de drepturi si obligatii civile, adica au capacitate civila.


"Conditiile prevazute de lege", la care face trimitere norma civila, sunt reglementate, sub denumirea marginala "Elementele constitutive" (n.r. ale persoanei juridice), de prevederileart. 187din Codul civil, potrivit carora "Orice persoana juridica trebuie sa aiba o organizare de sine statatoare si un patrimoniu propriu, afectat realizarii unui anumit scop licit si moral, in acord cu interesul general".


In fine, legea civila se refera in mod expres si la "calitatea de persoana juridica", statuand, in cuprinsulart. 188din Codul civil, ca "Sunt persoane juridice entitatile prevazute de lege, precum si orice alte organizatii legal infiintate care, desi nu sunt declarate de lege persoane juridice, indeplinesc toate conditiile prevazute laart. 187". Interpretarea literala, dar si logica a acestei ultime prevederi legale releva ca, in sfera subiectelor de drept care pot avea calitatea de persoane juridice, legiuitorul a inteles sa includa doua categorii de entitati, fie colective, fie unipersonale:


-entitati carora, prin acte normative speciale, legiuitorul le-a atribuit in mod explicit calitatea de persoana juridica, indiferent daca ele indeplinesc ori nu toate cele trei elemente constitutive, cumulative, ale persoanei juridice;


-entitati carora, desi legiuitorul nu le-a atribuit in mod expres calitatea de persoana juridica, le-a asimilat totusi o atare calitate, ca efect al constituirii lor in conformitate cu legea si al intrunirii conditiilor specifice persoanei juridice.


In contextul interpretarii sistematice a normelor anterior enuntate rezulta ca, in principiu, calitatea de persoana juridica nu se confunda cu notiunea de "persoana juridica", cea dintai avand semnificatia unei recunoasteri, prin legi speciale ori in conditiileCodului civil, a statutului de subiect de drept anumitor entitati, recunoastere neconditionata insa de indeplinirea, in fiecare caz, a elementelor constitutive cerute de lege pentru existenta "persoanei juridice".


Altfel spus, pot avea calitatea de persoana juridica atat acele forme de organizare care, desi nu indeplinesc conditiile prevazute deart. 187din Codul civil, sunt recunoscute in mod expres de legiuitor ca persoane juridice, dupa cum pot avea o astfel de calitate si entitati legal infiintate, care indeplinesc toate elementele constitutive ale unei persoane juridice, fara a li se recunoaste insa in mod explicit, neechivoc, acest statut, prin acte normative (altele decatCodul civil).


In schimb, interpretarea logica a acelorasi dispozitii legale conduce la concluzia ca nu poate avea calitatea de persoana juridica o entitate careia, si in ipoteza intrunirii cumulative a elementelor constitutive prevazute deart. 187din Codul civil, legiuitorul ii refuza expres, in termeni neechivoci, recunoasterea calitatii de persoana juridica.


a.2)Delimitand, astfel, sfera subiectelor de drept care pot avea calitatea de persoana juridica, sub un prim aspect, Inalta Curte de Casatie si Justitie noteaza ca, in ceea ce priveste raportul dintre notiunea de "persoana juridica" si aceea de "personalitate juridica", desi, terminologic, cele doua concepte nu se suprapun, se afla insa intr-o relatie de conditionare reciproca.


Daca persoana juridica este acea forma de organizare infiintata conform legii, titulara de drepturi si obligatii proprii, personalitatea juridica semnifica, in schimb, rezultatul procedeului tehnico-juridic prin care o persoana juridica este infiintata si recunoscuta ca veritabil subiect de drept, distinct de persoanele fizice ce o compun.


Data dobandirii personalitatii juridice nu este, in mod necesar, data infiintarii persoanei juridice. Regula este ca o entitate dobandeste personalitate juridica si, implicit, capacitatea deplina de a avea drepturi si obligatii, ulterior infiintarii, fie prin inregistrare (in cazul persoanelor juridice supuse inregistrarii), fie ca efect al autorizarii constituirii lor ori al indeplinirii altei cerinte prevazute de lege. Numai prin exceptie, legiuitorul recunoaste entitatilor nesupuse inregistrarii capacitate civila de la data infiintarii lor, in conditiile generale prevazute de art. 205alin. (2)din Codul civil si cu respectarea cerintelor particulare, prevazute de actul normativ in temeiul caruia acestea iau fiinta.


Indiferent insa de specificul mecanismelor legale prin care entitatile colective sau unipersonale dobandesc personalitate juridica, recunoasterea calitatii lor de subiect de drept, distinct de constituentii sai, este conditionata intotdeauna de finalizarea acestor mecanisme.


Unei entitati nu i se poate recunoaste, asadar, calitatea de persoana juridica daca ea nu are, in conditiile legii, si personalitate juridica, dupa cum nu se poate vorbi de personalitate juridica in cazul unei forme de organizare care ab initio nu poate avea calitatea de persoana juridica, fie potrivit legilor speciale, fie Codului civil.


O atare concluzie se desprinde nu doar din analiza coroborata a prevederilor legale anterior enuntate, ci si din interpretarea logica a dispozitiilor art. 193alin. (1)din Codul civil care, sub denumirea marginala "Efectele personalitatii juridice", statueaza: "Persoana juridica participa in nume propriu la circuitul civil si raspunde pentru obligatiile asumate cu bunurile proprii, afara de cazul in care prin lege s-ar dispune altfel."


Facand referire la participarea "in nume propriu" a persoanei juridice la circuitul civil, textul reconfirma raportul de conditionare dintre dobandirea - in mod prealabil - a personalitatii juridice de catre o organizatie si aptitudinea sa de a-si asuma drepturi si obligatii proprii - in mod subsecvent - ca subiect de drept distinct. Personalitatea juridica este, prin urmare, cea care confera unei entitati calitatea de subiect de drept distinct, drepturi si obligatii proprii, dar si responsabilitate juridica proprie.


In acest context se poate conchide, contrar tezei avansate, ca o persoana juridica este, prin ipoteza, o entitate dotata intotdeauna cu personalitate juridica.


a.3) In planul raspunderii penale, concluzia astfel enuntata are semnificatia imposibilitatii de antrenare a raspunderii unor entitati/organizatii fara personalitate juridica, indiferent daca ele sunt infiintate si organizate in stricta conformitate cu normele unor legi speciale si independent de forma concreta de organizare.


Avand ca efect inexistenta capacitatii sale juridice, absenta personalitatii juridice a subiectului de drept semnifica, in materie penala, inaptitudinea acestuia de a se implica ab initio, in nume propriu, in raporturile penale de conformare, de a-si asuma proprio nomine obligatiile ce ii revin in acest tip de raporturi si, implicit, de a suporta, in caz de incalcare a acelor obligatii, toate consecintele penale ale faptelor sale.


Cerinta existentei personalitatii juridice ca premisa pentru angajarea raspunderii penale a entitatilor colective in conditiileart. 135din Codul penal a fost subliniata, de altfel, expressis verbis in chiar expunerea de motive la Legeanr. 286/2009. In sectiunea a 2-a pct. 2.38 a acestui document1s-a precizat ca "in reglementarea raspunderii penale a persoanei juridice au fost pastrate principiile pe care se fundamenteaza aceasta raspundere in conceptiaCodului penalin vigoare, astfel cum a fost modificat prin Legeanr. 278/2006", afirmandu-se explicit ca "a fost mentinuta cerinta existentei personalitatii juridice ca premisa pentru angajarea raspunderii penale a entitatilor colective".


In plus, subzistenta unei atare premise este reliefata si de o abordare din perspectiva istorica a institutiei raspunderii penale a persoanei juridice.


O evaluare succinta a instrumentelor juridice internationale pertinente, ce au stat la baza consacrarii normative a acestei institutii, releva ca raspunderea penala a persoanei juridice a fost introdusa in legislatia nationala prin Legeanr. 278/2006pentru modificarea si completareaCodului penal, precum si pentru modificarea si completarea altor legi (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 601 din 12 iulie 2006).


In expunerea de motive ce a precedat adoptarea acestui act normativ s-a aratat ca noua reglementare isi gaseste legitimitatea "in considerente de ordin practic, impuse de realitatile vietii socioeconomice contemporane". S-a subliniat, de asemenea, ca introducerea acestei noi institutii constituie expresia necesara a adaptarii legislatiei penale romanesti la reglementarile internationale, mentionanandu-se exempli gratia Al doilea Protocol la Conventia pentru protectia intereselor financiare ale Comunitatilor Europene (care recomanda Romaniei introducerea raspunderii penale a persoanei juridice in legislatia interna) siConventiapenala privind coruptia, ratificata prin Legeanr. 27/2002si prin care statul roman isi asumase obligatia de a reglementa raspunderea penala a persoanei juridice.


Cele doua instrumente juridice internationale cuprindeau definitii identice ale notiunii de persoana juridica, art. 1 lit. d) din Al doilea Protocol la Conventia PIF si, respectiv, art. 1 lit. d)din Conventia penala privind coruptia definind persoana juridica ca desemnand "orice entitate avand acest statut in baza dreptului national aplicabil, cu exceptia statelor sau a altor entitati publice in exercitarea prerogativelor lor de putere publica si a organizatiilor internationale publice".


Cat priveste sfera subiectilor raspunderii penale, legiuitorul roman a inclus in aceasta exclusiv persoanele juridice, adica acele entitati carora legea civila le recunoaste o atare calitate, cu trei exceptii: statul, autoritatile publice si institutiile publice care desfasoara o activitate care nu poate face obiectul domeniului privat. Dispozitiileart. 191din Codul penal din 1969 prevedeau expres ca "Persoanele juridice (...) raspund penal pentru infractiunile savarsite in realizarea obiectului de activitate sau in interesul ori in numele persoanei juridice (...)", formulare substantial asemanatoare celei existente si in actualulart. 135din Codul penal.


Or, la momentul intrarii in vigoare a Legiinr. 278/2006, persoanele juridice erau, conform art. 26lit. e)din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice si persoanele juridice, acele organizatii care aveau "o organizare de sine statatoare si un patrimoniu propriu afectat realizarii unui anume scop in acord cu interesul obstesc", cele trei elemente constitutive ale calitatii de persoana juridica fiind identice celor reglementate si in prezent deart. 187din Codul civil.


Totodata, similar normelor in vigoare, referitoare la data si la efectele dobandirii personalitatii juridice, dispozitiileart. 32-33din Decretul nr. 31/1954 statuau ca "Persoanele juridice sunt supuse inregistrarii sau inscrierii, daca legile care le sunt aplicabile reglementeaza aceasta inregistrare sau inscriere", iar "Persoanele juridice care sunt supuse inregistrarii au capacitatea de a avea drepturi si obligatii de la data inregistrarii lor".


In coordonatele vechii legislatii astfel definite, in doctrina si jurisprudenta anterioara datei de 1.10.2011 nu au existat, de altfel, controverse asupra obligativitatii existentei personalitatii juridice a subiectului activ al unei infractiuni, admitandu-se ca o atare personalitate este o conditie a raspunderii penale a persoanei juridice2.


2F. Streteanu, R. Chirita, Raspunderea penala a persoanei juridice, ed. a II-a, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2007.


Ca atare, in absenta unor modificari terminologice de substanta in dispozitiile actelor normative subsecvente, privitoare la "persoana juridica" si la statutul sau, precum si a intentiei neechivoc exprimate de legiuitorul penal actual, o interpretare diferita a dispozitiilorart. 135din Codul penal sub aspectul intelesului acestei notiuni este lipsita de suport juridic.


b.1) In a doua coordonata de analiza necesara pentru clarificarea chestiunii de drept ce face obiectul sesizarii se impune a se determina daca intreprinderea individuala, in reglementarea in vigoare, poate fi considerata persoana juridica, numai in caz afirmativ existand posibilitatea subsecventa a tragerii sale la raspundere penala.


Regimul acestui tip de intreprindere este consacrat normativ in cuprinsul Ordonantei de urgenta a Guvernuluinr. 44/2008.


Ordonanta defineste explicit termenii si expresiile pe care le utilizeaza in cuprinsul sau, rezultand inter alia, potrivit art. 2lit. g), ca intreprinderea individuala semnifica "intreprinderea economica, fara personalitate juridica, organizata de un intreprinzator persoana fizica".


Prin "intreprindere economica" se intelege, potrivit art. 2lit. f)din aceeasi ordonanta de urgenta, "activitatea economica desfasurata in mod organizat, permanent si sistematic, combinand resurse financiare, forta de munca atrasa, materii prime, mijloace logistice si informatie, pe riscul intreprinzatorului, in cazurile si in conditiile prevazute de lege", iar notiunea de "intreprinzator" semnifica, conform art. 2lit. e), "persoana fizica care organizeaza o intreprindere economica".


Afirmand explicit ca intreprinderea individuala este o forma de activitate economica, lipsita de personalitate juridica, legiuitorul a exclus, asadar, o posibila includere a acestui tip de activitate in sfera persoanelor juridice.


Impunerea unor conditii de inregistrare in registrul comertului si de autorizare a functionarii intreprinzatorilor persoane fizice, titulari ai intreprinderii individuale, nu este de natura a conduce la o concluzie contrara.


Din analiza sistematica a prevederilorart. 7-15din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 44/2008 rezulta ca titularul obligatiei de inregistrare/autorizare este intreprinzatorul persoana fizica, subiect de drept distinct, nicidecum intreprinderea individuala.


In acest sens, art. 7alin. (1)prevede ca "Persoanele fizice prevazute la art. 4 (...)lit. b)[n.r. intreprinzatorii titulari ai intreprinderii individuale] au obligatia sa solicite inregistrarea in registrul comertului si autorizarea functionarii, inainte de inceperea activitatii economice, ca (...) intreprinzatori persoane fizice titulari ai unei intreprinderi individuale".


Intentia legiuitorului de a exclude o posibila asimilare a intreprinderii individuale unei persoane juridice rezulta si din analiza prevederilor inserate in cap. IIIsectiunea a 2-aa Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 44/2008, relative la "regimul juridic al intreprinzatorului persoana fizica titular al intreprinderii individuale".


Sub un prim aspect, denumirea legala a acestei sectiuni pune in lumina, fara echivoc, subiectul de drept destinatar, titular al ansamblului de drepturi si obligatii pe care legea le instituie, acesta fiind intreprinzatorul persoana fizica.


In al doilea rand, pentru clarificarea efectelor pe care inregistrarea in registrul comertului le are asupra intreprinderii individuale, legiuitorul a prevazut in mod expres ca, de la data inregistrarii sale, "intreprinzatorul titular al intreprinderii individuale este comerciant persoana fizica" (art. 23). Acesta, iar nu intreprinderea individuala, dobandeste, asadar, ca efect al inregistrarii in registrul comertului, drepturile si obligatiile ce deriva din calitatea de comerciant.


Dimpotriva, intentia neechivoca a legiuitorului in raport cu acest tip de intreprindere [afirmata in cuprinsul art. 2lit. g)] este reiterata in continutulart. 22, potrivit caruia "Intreprinderea individuala nu dobandeste personalitate juridica prin inregistrarea in registrul comertului" si, drept urmare, nu are aptitudinea de a-si asuma drepturi si obligatii specifice unui comerciant.


Prevederileart. 24-26constituie argumente normative suplimentare in sustinerea aceleiasi concluzii, ele statuand in sensul ca intreprinzatorul persoana fizica - titular al intreprinderii individuale - este cel care, in calitate de "angajator persoana fizica", poate angaja terte persoane, are dreptul de a fi asigurat in sistemul public de pensii ori in sistemul asigurarilor sociale de sanatate si tot el raspunde pentru "obligatiile sale" cu patrimoniul de afectatiune, daca acesta a fost constituit si, in completare, cu intreg patrimoniul, iar in caz de insolventa, va fi supus procedurii simplificate prevazute de Legeanr. 85/2006.


Prin urmare, analiza normelor supracitate legitimeaza concluzia ca intreprinderea individuala nu constituie o persoana juridica recunoscuta de lege, in intelesulart. 188teza I din Codul civil, urmand a se evalua si daca, in pofida exprimarii legiuitorului, o atare forma de organizare ar putea fi considerata, totusi, o persoana juridica in sensul tezei a II-a a normei civile.


Din interpretarea coroborata a dispozitiilor integrate in cuprinsul Ordonantei de urgenta a Guvernuluinr. 44/2008rezulta ca nu sunt intrunite, in cazul intreprinderii individuale, cele trei elemente constitutive ale persoanei juridice prevazute deart. 187din Codul civil.


Concordant continutului art. 2lit. f)din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 44/2008, intreprinderea individuala constituie o forma de organizare a unei activitati economice, desfasurata de si pe riscul intreprinzatorului titular. Intreprinderea individuala nu este o entitate cu o organizare proprie, de sine statatoare, intrucat nu se deceleaza, in cazul sau, elementele inerente acestei organizari, respectiv posibilitatea unei subcompartimentari a activitatilor ce ar putea fi desfasurate ori cea a desemnarii unor "organe" proprii sau a unui reprezentant legal.


Dimpotriva, asa cum rezulta din analiza dispozitiilorart. 24si26din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 44/2008, subiectul de drept angajat in relatiile cu tertii este intotdeauna intreprinzatorul persoana fizica, el, iar nu intreprinderea, fiind cel caruia legiuitorul ii recunoaste calitatea de comerciant.


Intreprinderea individuala nu este nici titulara unui patrimoniu propriu, afectat fiintarii sale ca entitate distincta de intreprinzatorul titular.


Sub acest aspect, prevederileart. 26din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 44/2008 statueaza expres ca persoana raspunzatoare patrimonial este intreprinzatorul - persoana fizica titular - care poate raspunde cu patrimoniul de afectatiune "daca acesta a fost constituit".


Pe de o parte, exprimarea legiuitorului releva caracterul facultativ al constituirii patrimoniului de afectatiune, in contrast cu obligativitatea constituirii unui patrimoniu propriu de catre orice entitate susceptibila a fi calificata persoana juridica. Pe de alta parte, se impune observatia de principiu ca patrimoniul persoanei juridice, ca element constitutiv al acesteia, nu se confunda cu patrimoniul de afectatiune, primul constituind totalitatea drepturilor si obligatiilor patrimoniale care au ca titular insasi persoana juridica, pe cand cel de-al doilea, doar o forma de divizare a patrimoniului unic, o masa in cadrul acestuia din urma, cu o anumita afectatiune.


In al doilea rand, reglementand raspunderea intreprinzatorului titular cu patrimoniul de afectatiune, rezulta ca legiuitorul a inteles, o data in plus, sa reconfirme persoana fizica - intreprinzator in intelesul Ordonantei de urgenta a Guvernuluinr. 44/2008- drept unic subiect de drept implicat in raporturile disciplinate de acest act normativ, doar ea avand capacitatea de a-si asuma obligatii patrimoniale si a raspunde, prin urmare, fie cu masa de afectatiune, fie cu propriul patrimoniu.


In fine, o concluzie similara se desprinde din analiza critica a dispozitiilor ordonantei referitoare la activitatea de ansamblu in cadrul unei intreprinderi individuale.


Nu exista in actul normativ supus analizei nici prevederi referitoare la infiintarea propriu-zisa a intreprinderii individuale si nici dispozitii vizand incetarea acesteia.Art. 27din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 44/2008 reglementeaza doar cazurile de incetare a activitatii si de radiere a intreprinzatorului persoana fizica, respectiv decesul, prin vointa acestuia ori conditiileart. 25din Legea nr. 26/1990 privind registrul comertului.


Aceste cazuri legale de incetare se raporteaza, insa, la persoana si la activitatea intreprinzatorului, nu a intreprinderii individuale in sine, si se diferentiaza, in substanta, de cazurile de incetare a persoanei juridice reglementate deCodul civilin cuprinsulart. 244, respectiv constatarea ori declararea nulitatii, fuziunea, divizarea totala, transformarea, dizolvarea sau desfiintarea ori un alt mod prevazut de actul constitutiv sau de lege.


O atare optiune a legiuitorului se integreaza, in mod coerent, in intreaga constructie normativa existenta in Ordonanta de urgenta a Guvernuluinr. 44/2008, centrata pe ideea recunoasterii intreprinzatorului ca unic subiect de drept implicat in raporturile juridice pe care le disciplineaza.


Prin urmare, se poate concluziona ca intreprinderea individuala nu este implicata ca subiect de drept in raporturile juridice reglementate de Ordonanta de urgenta a Guvernuluinr. 44/2008, nu are calitatea de persoana juridica in intelesul normelorCodului civilsi nu poate fi, in sine, nici destinatar al actelor normative civile ori al dispozitiilor legislatiei penale.


In acest context normativ rezulta ca intreprinderea individuala constituie o forma de activitate economica organizata in conditiile legii de persoana fizica titulara, iar nu o entitate de sine statatoare, capabila a dobandi drepturi si obligatii proprii in conditiile prevazute deart. 188din Codul civil. Nefiind o persoana juridica, acest tip de intreprindere nu poate raspunde penal in conditiile prevazute deart. 135din Codul penal.


Concluzionand, pentru considerentele dezvoltate anterior, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala a admis sesizarea formulata de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia I penala in Dosarul nr. 4.039/1/2015, prin care s-a solicitat pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea urmatoarei chestiuni de drept: "daca intreprinderea individuala, persoana juridica fara personalitate juridica, poate fi subiect activ al unei infractiuni savarsite in realizarea obiectului de activitate":


Si a stabilit ca intreprinderea individuala, forma de activitate economica organizata de intreprinzatorul persoana fizica in temeiul dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernuluinr. 44/2008, nu are calitatea de persoana juridica si, prin urmare, nu poate raspunde penal in conditiile prevazute deart. 135din Codul penal.



Avocat Andrei-Gheorghe Gherasim, colaborator Cabinet de avocat Predut Marius-Catalin



Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie


Citeşte mai multe despre:    intreprindere individuala    personalitate juridica    persoana juridica    lipsa raspunderii penale    dezlegarea unei chestiuni de drept    ICCJ    art. 135 Cod penal



Comentează: ICCJ-dezlegare chestiune de drept. Intreprinderea individuala nu are calitatea de persoana juridica si nu poate raspunde penal in conditiile art. 135 Cod penal
Alte Speţe

Act emis de seful unei misiuni civile a Uniunii Europene. Lipsa caracterului de act administrativ
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Decizia nr. 84 din 22 ianuarie 2016

Conditiile si efectele competentei teritoriale alternative
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 1718 din 19 iunie 2015

Admisibilitatea cererii de excludere a asociatului
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia comerciala, Decizia nr. 132 din 13 ianuarie 2011

Anulare autorizatie de constructie. Necesitatea definirii cadrului procesual
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizie nr. 448 din data 03.03.2011

Drepturi salariale. Lipsa calitatii procesuale active a Curtii de Conturi a Romaniei
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Cluj - Decizie nr. 834 din data 25.02.2011

Ordonanta presedintiala. Suspendare act administrativ
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Cluj - Decizie nr. 3456 din data 03.05.2012

Cabinet medical individual. Anulare decizie de impunere. Plata sumei reprezentand impozit pe cladiri
Pronuntaţă de: Tribunalul Buzau - Sentinta civila nr.26 din data 01.03.2012

Exceptia lipsei calitatii procesuale pasive. Acordare tichete cadou
Pronuntaţă de: Tribunalul Hunedoara - Sentinta civila nr. 1557/LM/2010 din data 02.11.2010

Incuviintarea dobandirii personalitatii juridice
Pronuntaţă de: Judecatoria Toplita - Sentinta civila nr. 2677 din data 08.12.2011



Articole Juridice

Registrul de evidenta fiscala pentru persoanele fizice 2018
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Profesionistii, indiferent de statutul lor juridic sunt supusi regulilor de drept civil
Sursa: Avocat Lacatus Igor

Taxarea privind depozitarea deseurilor de catre operatorii de salubritate, incepand cu ianuarie 2017
Sursa: MCP Cabinet avocati

[Av. muncii] Obtinere parola REVISAL
Sursa: MCP Cabinet avocati

Reglementarile Programului „Prima casa” in anul 2016
Sursa: Euroavocatura.ro

De la 1 martie 2015 persoanele care tin contabilitatea in partida simpla vor putea adopta sistemul partidei duble
Sursa: EuroAvocatura.ro

Raspunderea solidara in cadrul recuperarii creantelor fiscale
Sursa: EuroAvocatura.ro