Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Actiune in constatarea nulitatii absolute a actului constitutiv al unei societati nou infiintate

Actiune in constatarea nulitatii absolute a actului constitutiv al unei societati nou infiintate

  Publicat: 28 Dec 2016       1998 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Conform dispozitiilor art. 241 alin. (1) din Legea nr. 297/2004, in cazul societatilor listate, actele de dispozitie pe care administratorii societatii pot sa le efectueze in baza mandatului general conferit in momentul alegerii lor in functie se limiteaza la 20% din totalul activelor, minus creantele de incasat.

Totalitatea bunurilor mobile si imobile, precum si a altor valori cu care un asociat participa la constituirea sau majorarea capitalului social al unei societati comerciale.
Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;
(Extraordinary general meeting (EGM)) Adunare a actionarilor in care se discuta problemele importante ce nu mai pot suferi amanare pana la urmatoarea adunare generala anuala.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Persoana fizica membra a unei societati comerciale care, pe baza unui contract, convine sa contribuie cu bunuri,
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Act adoptat de organele de stat,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
In cazul in care legislatia unei anumite ramuri de drept nu acopera toate situatiile posibile din practica, acestora din urma li se aplica legislatia dreptului comun.
Totalitatea bunurilor mobile si imobile, precum si a altor valori cu care un asociat participa la constituirea sau majorarea capitalului social al unei societati comerciale.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Grup de cuvinte prin care se individualizeaza si se identifica o persoana fizica in societate si familie.
1. Persoana fizica membra a unei societati comerciale care, pe baza unui contract, convine sa contribuie cu bunuri,
Primul numar natural strict mai mare decat jumatate din totalul membrilor in functie ai organului colegial
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Din punct de vedere lingvistic, constructie, de obicei concisa, care exprima, adesea figurat, o idee si constituie o unitate lexicala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Manifestarea hotararii de a incheia actul juridic civil, de a se obliga juridiceste. Formeaza impreuna cu cauza (scopul), vointa juridica.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate procedurala prevazuta de lege, prin care, in cursul judecatii, o terta persoana este introdusa in cauza,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Totalitatea bunurilor mobile si imobile, precum si a altor valori cu care un asociat participa la constituirea sau majorarea capitalului social al unei societati comerciale.
Titular de drepturi si obligatii; calitate a oamenilor de a participa,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Intreprindere comuna. Asociatie de intreprinderi sau de persoane fizice, constituita pentru a realiza un anumit proiect de afacere. Conform regulilor de concurenta comunitare, „intreprinderile comune” sunt intreprinderi controlate in comun de catre cel putin alte doua intreprinderi.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Presupunere facuta de legiuitor sau judecator prin considerarea unui fapt ca existent, dedus din existenta altui fapt, vecin si conex.
Transmitere cu titlu oneros sau cu titlu gratuit de catre o persoana (cedent)
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Calitate a unui act juridic de a intruni toate conditiile si de a produce toate efectele prevazute de lege.
Transmitere cu titlu oneros sau cu titlu gratuit de catre o persoana (cedent)
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
(Extraordinary general meeting (EGM)) Adunare a actionarilor in care se discuta problemele importante ce nu mai pot suferi amanare pana la urmatoarea adunare generala anuala.
Totalitatea bunurilor mobile si imobile, precum si a altor valori cu care un asociat participa la constituirea sau majorarea capitalului social al unei societati comerciale.
Piata specializata in efectuarea de tranzactii cu active financiare cu scadente pe termene medii si lungi.
Acea parte de capital social detinuta de stat sau de alta entitate implicata in procesul de privatizare la o societate comerciala neprivatizata, in tot sau in parte, care nu este afectata de alte drepturi izvorând din contractele de privatizare incheiate deja in baza legilor de privatizare;
Persoana fizica sau juridica proprietara a uneia sau mai multor actiuni emise de o societate comerciala pe actiuni sau in comandita pe actiuni.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.

Operatiunea juridica de instrainare a activelor unei societati, cu titlu de aport in natura la constituirea unei noi societati, active a caror valoare depaseste procentul de 20% prevazut in art. 241 alin. (1) din Legea nr. 297/2004, in lipsa consimtamantului valabil exprimat la incheierea actului - lipsa datorata neaprobarii de catre adunarea generala extraordinara a actionarilor a deciziei de participare la capitalul social al noii societati infiintate -, intra sub incidenta acestor dispozitii legale si justifica constatarea nulitatii absolute partiale a actului constitutiv astfel incheiat.


Prin cererea formulata la data de 29 mai 2009 si inregistrata pe rolul Tribunalului Brasov, reclamantii SC A. SA, B., C. si SC D. SRL au solicitat, in contradictoriu cu parata SC E. SRL sa se constate nulitatea absoluta partiala a actului constitutiv al acesteia, autentificat sub nr. 3309/2005 la BNP F., in ceea ce priveste clauzele referitoare la participarea SC A. SA in aceasta societate, cu obligarea paratei la restituirea aportului pe care reclamanta l-a adus la constituirea capitalului social, respectiv: Ferma X., compusa din grajd, adapatoare, magazie, depozit si terenul aferent, in suprafata de 4.267,26 mp, depozit X., compus din cabana, lac si curte, teren in suprafata de 2.902,92 mp, bunurile mobile enumerate si descrise in Cap. III art. 7 din actul constitutiv, precum si suma de 2.500 lei.


In contradictoriu cu paratii G., H., I. si J., reclamantii au solicitat sa se pronunte nulitatea contractelor de cesiune intervenite in data de 19 decembrie 2006 intre reclamanta SC A. SA in calitate de cedent, pe de o parte, si parati, in calitate de cesionari, pe de alta parte, cu cheltuieli de judecata .


In motivarea cererii se sustine, in esenta, ca actul constitutiv al SC E. SRL este lovit de nulitate absoluta partiala pentru lipsa consimtamantului SC A. SA, iar contractele de cesiune incheiate ulterior sunt nule ca efect al nulitatii primului act.


Prin sentinta civila nr. 321/C din 17 iulie 2012 a Tribunalului Brasov s-a luat act de renuntarea reclamantilor la petitul din completarea de actiune, privind obligarea paratului G. la plata catre SC A. SA a daunelor reprezentand valoarea bunurilor instrainate.


S-a admis actiunea formulata de reclamanti si, in consecinta, a fost constatata nulitatea absoluta partiala a actului constitutiv al SC E. SRL autentificat sub nr. 3309/2005 la BNP F., cu privire la clauzele avand ca obiect dobandirea de catre reclamanta SC A. SA a calitatii de asociat al paratei, s-a dispus obligarea paratei SC E. SRL sa restituite reclamantei SC A. SA aportul adus de aceasta la constituirea capitalului social, s-a constatat nulitatea contractelor de cesiune de parti sociale ale SC E. SRL incheiate la data de 19 decembrie 2006 intre reclamanta SC A. SA si paratii G., H., I. si J., cu obligarea tuturor paratilor la plata sumei de 16.040,10 lei cheltuieli de judecata .


Au fost respinse cererile de interventie formulate de intervenientii L., M. si N. in contradictoriu cu paratii G. si H.


Pentru a pronunta ceasta solutie, prima instanta a retinut ca prin Hotararea A.G.O.A. nr. 1/12.04.2005 a SC A. SA s-a aprobat infiintarea unei societati cu raspundere limitata, pentru plantatia de afin de la X., la care societatea sa detina 95% din partile sociale.


In baza acestei hotarari, intre SC A. SA, G., I., H., O., P. si J. s-a incheiat actul constitutiv al SC E. SRL autentificat sub nr. 3309/07.10.2005 la BNP F.


Prin sentinta civila nr. 18/CC/11.04.2007 pronuntata in dosarul nr. x/62/2007 al Tribunalului Brasov, ramasa irevocabila prin neapelare, s-a constatat nulitatea Hotararii AGOA a SC A. SA nr. 1/12.04.2005.


Prin Hotararea AGOA nr. 1/27.04.2006 s-au aprobat masuri pentru cresterea eficientei economice a societatii, hotarare in baza carei consiliul de administratie al SC A. SA a emis Hotararea din data de 13.09.2006 prin care s-a aprobat cesiunea de parti sociale detinute de SC A. SA la SC E. SRL.


In consecinta, la data de 19 decembrie 2006 s-au incheiat contractele de cesiune prin care SC A. SA a cesionat 60 parti sociale detinute la SC E. SRL catre G., 30 parti sociale catre H., 2 parti sociale catre I. si 2 parti sociale catre J.


Prin sentinta civila nr. 15/CC/15.03.2007 pronuntata in dosarul nr. x/62/2007, ramasa irevocabila prin neapelare, Tribunalul Brasov a constatat nulitatea absoluta a Hotararii AGOA a SC A. SA din data de 27 aprilie 2006.


Actiunea este intemeiata pe lipsa consimtamantului valabil exprimat pentru incheierea actului, dovedita prin hotararile judecatoresti evocate cu putere de lucru judecat.


S-au inlaturat apararile paratilor care au sustinut ca anularea Hotararii AGOA nu are influenta in cauza, prin invocarea dispozitiilor art. 56 din Legea nr. 31/1990 cu privire la cauzele de nulitate ale unei societati comerciale, care insa nu au fost retinute ca fiind incidente in speta, pe motiv ca nulitatea societatii ca persoana juridica este diferita de nulitatea actului constitutiv, atat sub aspectul regimului juridic, cat si al consecintelor. Nulitatea societatii comerciale, sanctiune care duce la incetarea acesteia ca persoana juridica, poate fi constatata sau declarata numai pentru cauzele expres prevazute de art. 56 Legea nr. 31/1990, in timp ce nulitatea actului constitutiv este atrasa de cauzele de drept comun.


Cu privire la valoarea bunurilor aduse ca aport au fost retinute evaluarile facute prin rapoartele de expertiza efectuate in cauza.


Din analiza actului constitutiv al SC E. SRL s-a retinut si faptul ca paratul G. a semnat acest act, atat in calitate de reprezentant legal al SC A. SA, cat si in nume propriu, in calitate de asociat al SC E. SRL, in lipsa obtinerii aprobarii adunarii generale extraordinare, in conditiile prevazute la art. 112, care arata ca pentru validitatea deliberarilor adunarii ordinare este necesara prezenta actionarilor care sa reprezinte cel putin jumatate din capitalul social, iar hotararile sa fie luate de actionarii ce detin majoritatea absoluta din capitalul social reprezentat in adunare, daca in actul constitutiv sau in lege nu se prevede o majoritate mai mare.


S-a verificat si al doilea motiv de nulitate invocat de reclamanti, cu privire la existenta in fapt a unei divizari a SC A. SA, in lipsa unei hotarari a adunarii generale extraordinare, impusa de art. 239 si urm. din Legea nr. 31/1900 si s-a concluzionat ca aceasta reprezinta tot o expresie a lipsei totale a consimtamantului.


Cu privire la constatarea nulitatii actelor de cesiune de parti sociale ale SC E. SRL incheiate la data de 19 decembrie 2006 intre reclamanta SC A. SA si paratii G., H., I. si J., instanta a retinut ca prin decizia nr. 3364/12.12.2008 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie s-au analizat actele de cesiune pentru lipsa de consimtamant si cauza ilicita, iar in speta de fata se invoca o alta cauza de nulitate, respectiv principiul resoluto iure dantis resolvitur jus accipientis, petitul de anulare contracte de cesiune fiind unul subsidiar. Acesta este motivul pentru care, prin incheierea din data de 6 mai 2010, s-a respins exceptia puterii de lucru judecat.


Analizand pe fond acest petit, instanta a retinut principiul mai sus enuntat a anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului initial, fiind inlaturate apararile paratilor care au invocat exceptia bunei-credinte, pe motivul ca partile sociale transmise prin contractele de cesiune sunt mobile, dar nu si corporale, ci creatii ale intelectului uman, astfel ca aceasta conditie de aplicare a exceptiei nu este indeplinita.


Mai mult, in cauza s-a retinut reaua-credinta, pe motiv ca nici paratul G. si nici parata H. nu au facut dovada ca au informat pe ceilalti administratori si cenzori cu privire la intentia de a dobandi parti sociale si mai ales cu privire la pretul platit pentru acestea, incalcand dispozitiile art. 1443 din Legea nr. 31/1990, ca, in virtutea calitatii de administrator, au influentat decisiv adoptarea hotararilor AGA anulate, care au prejudiciat actionarii, au incalcat principiul preeminentei interesului social, al protectiei investitorilor, transparentei tranzactiilor si informarea permanenta a actionarilor cu ocazia trecerii fermei in litigiu de la societatea A. SA la SC E. SRL.


Avand in vedere admiterea actiunii principale, instanta a respins cererea de interventie .


Apelul declarat de paratii G., H. si SC E. SRL impotriva sentintei civile nr. 312/C/17.07.2012 a Tribunalului Brasov a fost respins ca nefondat, prin decizia civila nr. 793/Ap din 17 iunie 2015 a Curtii de Apel Brasov, Sectia civila.


In considerentele deciziei, instanta de apel a retinut urmatoarele:


Motivul de nulitate intemeiat pe nerespectarea dispozitiilor legale care reglementeaza divizarea societatilor comerciale nu poate fi retinut, nefiind indeplinite conditiile art. 251 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, in forma in vigoare la data incheierii actului juridic atacat.


Nu a fost primit nici motivul de apel potrivit caruia, fata de proportia pe care o reprezinta valoarea patrimoniala a aportului SC A. SA la capitalul social al SC E. SRL, prin raportare la intreaga valoare contabila a activelor intimatei-reclamante, presedintele consiliului de administratie putea exprima consimtamantul valabil al societatii la incheierea actului constitutiv al SC E. SRL fara a fi necesara aprobarea adunarii generale a actionarilor. Aceasta deoarece dispozitiile art. 146 din Legea nr. 31/1990, in forma in vigoare la data incheierii actului atacat, invocate de apelanti nu sunt aplicabile in speta intrucat societatea reclamanta este o societate listata, admisa la tranzactionare pe o piata reglementata si, ca urmare, se supune dispozitiilor art. 241 alin. (1) din Legea nr. 297/2004.


S-a mai retinut ca, in speta, nu exista nicio decizie a consiliului de administratie in sensul aprobarii asocierii SC A. SA la SC E. SRL.


Cu privire la cel de-al doilea capat de cerere, restituirea bunurilor aduse de catre reclamanta ca aport la capitalul social al SC E. SRL, acesta este o consecinta a nulitatii partiale a actului constitutiv.


Argumentul apelantilor ca actul constitutiv al SC E. SRL a dat nastere unor raporturi juridice doar intre asociati, societatea constituita neexistand ca subiect de drept la acea data nu poate fi retinut, intrucat, potrivit art. 16 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, aporturile in natura se realizeaza prin transferarea drepturilor corespunzatoare catre societate . Asadar, este firesc ca obligatia de restituire a aportului sa revina societatii in proprietatea si posesia careia a intrat.


Cu privire la cel de-al treilea capat de cerere, s-a constatat ca prima instanta a facut o aplicare corecta a principiului desfiintarii actului subsecvent ca urmare a nulitatii actului initial si nu a retinut exceptia de la aceasta regula intemeiata pe principiile bunei-credinte.


Chiar daca buna-credinta la incheierea conventiilor se prezuma, in speta exista indicii care rastoarna aceasta prezumtie in cazul paratilor beneficiari ai contractelor de cesiune .


Impotriva deciziei pronuntate in apel au declarat recurs paratii G., SC E. SRL si H.


In motivarea recursului se aduc urmatoarele critici de nelegalitate, intemeiate pe art. 304 pct. 9 C. proc. civ. :


In privinta nulitatii partiale a actului constitutiv al SC E. SRL se invoca aplicarea gresita a art. 241 alin. (1) din Legea nr. 297/2004 si se sustine ca, fata de proportia neglijabila pe care o reprezenta valoarea patrimoniala a aportului SC A. SA la capitalul social al SC E. SRL, prin raportare la intreaga valoare a activelor imobilizate, adoptarea deciziei privind participarea societatii la constituirea noii societati cadea in atributiile administratorilor, fara a fi necesara aprobarea respectivei operatiuni de catre adunarea generala a actionarilor. Valoarea aportului, sub 4% din totalul activelor societatii reclamante, a fost constatata prin decizia irevocabila nr. 3364 din 12 noiembrie 2008 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care a statuat si in sensul ca depasirea limitelor mandatului administratorilor nu se sanctioneaza cu nulitatea, ci cu o eventuala raspundere a acestora pentru prejudiciul cauzat, decizie in raport de care se invoca puterea de lucru judecat.


Recurenta contesta valoarea operatiunii juridice deduse judecatii prin consideratii care au legatura cu administrarea probelor cu expertize tehnice si modul de interpretare al acestora, sustinand, de asemenea, ca prin respingerea unor probe nemotivat i-a fost incalcat dreptul la aparare, precum si art. 129 alin. (5) C. proc. civ.


O alta critica se refera la cele retinute in apel in legatura cu necesitatea exprimarii vointei SC A. SA prin intermediul consiliului de administratie, si nu doar a unui singur membru si fata de care recurenta sustine ca, potrivit procesului-verbal al sedintei consiliului de administratie, hotararea de infiintare a unei societati comerciale a apartinut intregului consiliu, astfel ca nu se poate sustine lipsa consimtamantului, ca si conditie esentiala de validitate a actului constitutiv al SC E. SRL, potrivit art. 948 C. civ.


Criticile recurentei vizeaza, de asemenea, aplicarea gresita a principiului anularii actului subsecvent, cu ignorarea exceptiilor legate de invocarea bunei-credinte, stabilitatea circuitului civil, care conserva efectele actului subsecvent, in speta, al contractelor de cesiune . Se arata ca, desi instanta a retinut contrariul, in cauza nu s-a facut dovada relei-credinte a cesionarilor, in sensul ca acestia au cunoscut ca dobandesc partile sociale de la un neproprietar.


Prin intampinarea la recurs, intimata-reclamanta SC A. SA, prin administrator judiciar R. SPRL a solicitat respingerea recursului, aratand in aparare ca decizia retine considerente intemeiate pe realitatea faptelor si sunt incadrate corect in dispozitiile legale aplicabile spetei, motiv pentru care nu pot fi retinute criticile invocate conform art. 304 pct. 9 C. proc. civ.


Analizand recursul prin prisma motivelor invocate se vor retine urmatoarele:


La momentul de referinta cand au fost incheiate actele juridice deduse judecatii, societatea reclamanta era o societate listata, admisa la tranzactionare pe o piata reglementata, fiindu-i aplicabile dispozitiile art. 241 alin. (1) din Legea nr. 297/2004, conform carora: `` In cazul societatilor listate, actele de dispozitie pe care administratorii societatii pot sa le efectueze in baza mandatului general conferit in momentul alegerii lor in functie se limiteaza la 20% din totalul activelor, minus creantele de incasat``.


Prin urmare, temeiul esential care justifica constatarea nulitatii absolute partiale a actului constitutiv al SC E. SRL il constituie lipsa consimtamantului valabil exprimat la incheierea actului, lipsa datorata neaprobarii de catre adunarea generala extraordinara a actionarilor a deciziei de participare la capitalul social al noii societati infiintate, cu aporturi in natura, proprietatea reclamantei. O asemenea decizie, prin organul sau de administrare putea fi luata doar daca valoarea aportului la capitalul social era mai mica sau egala cu 20% din valoarea activelor societatii, mai putin creantele fata de terti. Or, din probatoriul administrat a rezultat o valoare superioara, astfel ca operatiunea juridica de instrainare a activelor societatii reclamante, cu titlu de aport in natura la constituirea noii societati, intra sub incidenta prevederilor art. 241 alin. (1) din Legea privind piata de capital . Aceste prevederi legale sunt norme imperative, de ordine publica, a caror incalcare se sanctioneaza cu nulitatea si confera dreptul oricarui actionar sa o invoce pe calea unei actiuni judecatoresti, impreuna cu solicitarea de recuperare a pagubelor pricinuite societatii.


Invocarea de catre recurenti a puterii de lucru judecat a deciziei nr. 3364 din 12 noiembrie 2008 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, pronuntata in dosarul nr. x/62/2007 nu este fondata, deoarece, cum corect s-a retinut in apel, in acel dosar instanta suprema a avut in vedere la determinarea cotei-limita doar valoarea nominala a partilor sociale care au facut obiectul contractelor de cesiune incheiate la 19 decembrie 2006. Or, modalitatea corecta de determinare a cotei-limita, reglementata de art. 241 alin. (1) din Legea nr. 297/2004 este cea avuta in vedere de catre instanta de apel.


Instanta de apel a analizat motivul de nulitate invocat de reclamanti si in ipoteza in care operatiunea in cauza era permisa fara aprobarea adunarii generale a actionarilor si in mod corect a concluzionat ca, fiind condusa de un organ colegial, respectiv consiliul de administratie, societatea reclamanta isi putea exprima in mod valabil consimtamantul printr-o decizie comuna, care lipseste, contrar sustinerilor recurentilor, iar nu prin vointa singulara a unuia dintre membrii.


Nu sunt fondate nici sustinerile conform carora actul juridic atacat nu a condus la nasterea unor raporturi juridice intre cele doua societati comerciale pe motiv ca la acea data SC E. SRL nu era constituita, deoarece aportul la capitatul societatii recurente a fost adus de catre asociati, nu in patrimoniul celorlalti asociati, ci chiar in patrimoniul societatii constituite prin acordul de vointa al acestora. Drept urmare, ca efect direct si nemijlocit al constatarii nulitatii absolute si partiale a actului constitutiv, partile contractante afectate de sanctiunea nulitatii trebuie repuse in situatia anterioara, pentru restabilirea echilibrului patrimonial.


In privinta motivelor de recurs referitoare la anularea contractelor de cesiune se va retine ca, in mod legal s-a facut aplicarea principiului anularii actului subsecvent.


Urmare a constatarii nulitatii absolute partiale a actului constitutiv, titlul cedentului s-a desfiintat, mai exact, se poate considera ca nu a existat niciodata obiectul material juridic al actelor de cesiune, iar persoanele fizice care au devenit cesionare ale partilor sociale in baza unui act juridic nul absolut si partial, avand in vedere calitatea lor, nu pot fi considerate subdobanditori de buna-credinta.


Prin operatiunile efectuate recurentii-parati au incalcat interesul prioritar al societatii pe care o conduceau. Acestia aveau obligatia specifica administratorilor societatilor emitente de valori mobiliare tranzactionate pe piete reglementate de a actiona in asa fel in operatiunile pe care le efectueaza incat sa fie aparat si promovat interesul prioritar al societatii, in raport cu interesele unor actionari, precum si cu propriile interese, astfel ca prezumtia bunei lor credinte a fost rasturnata, iar actele de cesiune a partilor sociale au fost in mod legal anulate.


Se va retine, totodata, ca, prin decizia nr. 3364 din 12 noiembrie 2008 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, cererea de anulare a actelor de cesiune a fost respinsa pentru alte motive decat acelea ale efectelor nulitatii, respectiv in aplicarea principiului anularii actului subsecvent celui a carui nulitate a fost constatata, nefiind, prin urmare, incalcata autoritatea de lucru judecat.


In baza considerentelor expuse, in temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., s-a respins ca nefondat recursul paratilor G., SC E. SRL si H., iar potrivit art. 274 C. proc. civ. acestia au fost obligati sa achite reclamantei-intimate SC A. SA, prin administrator judiciar R. SPRL suma de 2.400 lei cheltuieli de judecata ocazionate cu plata onorariului avocatial, in baza chitantei depusa la fila 83.


S-a luat act, totodata, de imprejurarea ca reclamantul-intimat S. a renuntat la judecata, in baza declaratiei autentificate sub nr. 2768 din 22 octombrie 2015 de BNP T.




Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 1063 din 7 iunie 2016


Citeşte mai multe despre:    act constitutiv    nulitate absoluta    aport in natura    Legea 297/2004    accesorium sequitur principale
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Decizia C.C.R. nr. 88/2019 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 281 alin. din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Daca salariul este stabilit sub nivelul prevazut printr-un act normativ, situatia se rezolva prin constatarea nulitatii clauzei prin acordul partilor sau prin hotarare judecatoreasca, ci nu prin emiterea unei decizii unilaterale
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VII-a pentru cauze privind C.M.A.S., Decizia civila nr. 105/2017, in sedinta publica din 12 ianuarie 2017

Raspunderea patrimoniala a salariatului poate fi atrasa numai daca datoria a fost constata ca atare printr-o hotarare judecatoreasca definitiva
Pronuntaţă de: Tribunalul Prahova Sectia I Civila, Sentinta civila nr. 294/2017, in sedinta publica din 27 ianuarie 2017

Decizie de concediere a salariatului. Masura cu caracter abuziv si arbitrar
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Pitesti, Sectia I Civila, Decizia nr. 907/2016 din 14.04.2016

Nulitatea deciziei de sanctionare disciplinara a salariatului. Descrierea insuficienta a faptei care constituie abatere disciplinara
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Constanta, Sectia I Civila, Complet specializat pentru cauze privind conflictele de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 117/CM din 23.02.2016

Nulitatea deciziei de concediere. Neindicarea in cuprinsul deciziei a motivelor care au determinat desfiintarea postului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VII-a Conflicte de munca si asigurari sociale, Decizia nr.3646 din 30.06.2016

Nemotivarea deciziei de concediere. Nulitate absoluta
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VII-a Conflicte de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 3646 din 30.06.2016

Nerespectarea de catre angajator a obligatiei de incheiere a contractului individual de munca in forma scrisa
Pronuntaţă de: Judecatoria Moinesti, Sentinta civila nr. 1212/2016 din 16.05.2016

Decizie de sanctionare disciplinara. Lipsa indicarii motivelor care au determinat sanctionarea salariatului. Nulitate absoluta
Pronuntaţă de: Tribunalul Bihor, Sectia I Civila, Sentinta civila nr. 399/LM/2016 din 07.06.2016

Nulitatea absoluta a deciziei de sanctionare disciplinara sub aspectul nemotivarii
Pronuntaţă de: Tribunalul Timis, Sectia I Civila, Sentinta civila nr. 717 din data de 24.03.2016



Articole Juridice

Motivarea decizie de concediere versus Oportunitatea acesteia. Solutii jurisprudentiale
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

Societatea comerciala cu raspundere limitata. Particularitati. Infiintarea si inregistrarea in registrul comertului
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Evitati abuzurile! Informati-va despre suspendarea, modificarea si incetarea contractului individual de munca!
Sursa: av. Emilia Alexandra Ioana

C.C.R: Respingerea motivata a probelor nu aduce atingere oralitatii, nemijlocirii si contradictorialitatii.
Sursa: Irina Maria Diculescu

Concedierea salariatilor. Consecintele nerespectarii termenului de preaviz
Sursa: Avocat Andrei-Gheorghe Gherasim

Stabilirea salariului minim diferentiat si modul de contestare a decizilor emise de angajator. Lista functiilor si ocupatiilor care necesita studii superioare
Sursa: MCP Cabinet avocati

Onorariile minime ale avocatilor. Si despre concurenta ...
Sursa: Avocat drd. Janos Szekely - Baroul Satu-Mare