Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Retragerea plangerii prealabile

Retragerea plangerii prealabile

  Publicat: 29 Dec 2016       418 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Persoana fizica sau juridica care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si nu participa ca parte in procesul penal.
Asezata in sectiunea I, cap.II, t.I, C. proc. pen., partea generala ,
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Declaratia autentificata data in fata notarului public, prin care persoana vatamata arata ca „renunta la actiunea penala” cu privire la o infractiune pentru care legea prevede ca actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate, echivaleaza cu retragerea plangerii prealabile, instanta dispunand incetarea procesului penal, conform art. 16 alin. (1) lit. g) C. proc. pen.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Abatere de la regulile de convietuire sociala.Infractiune ce consta in fapta unei persoane de a lovi o alta persoana sau de a savarsi orice acte de violenta cauzatoare de suferinte fizice.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Abatere de la regulile de convietuire sociala.Infractiune ce consta in fapta unei persoane de a lovi o alta persoana sau de a savarsi orice acte de violenta cauzatoare de suferinte fizice.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Abatere de la regulile de convietuire sociala.Infractiune ce consta in fapta unei persoane de a lovi o alta persoana sau de a savarsi orice acte de violenta cauzatoare de suferinte fizice.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Denumire data monedei unice europene.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, alaturi de institutia infractiunii si a pedepsei, reglementata in diferite dispozitii din Codul penal (ex. infractiunea este singurul temei al raspunderii penale, cap. I, t. II, C. pen., partea generala etc).
Cauza de inlaturare a raspunderii penale, reglementata in cap.III, t. VII, art. 132, C. pen., partea generala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Cauza de inlaturare a raspunderii penale, reglementata in cap.III, t. VII, art. 132, C. pen., partea generala.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Asezata in sectiunea I, cap.II, t.I, C. proc. pen., partea generala ,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Abatere de la regulile de convietuire sociala.Infractiune ce consta in fapta unei persoane de a lovi o alta persoana sau de a savarsi orice acte de violenta cauzatoare de suferinte fizice.
Cauza de inlaturare a raspunderii penale, reglementata in cap.III, t. VII, art. 132, C. pen., partea generala.
Prevazuta in cap. III, t. VII, art. 131, alin. 2, C. pen., partea generala, cauza de inlaturare a raspunderii penale.Conform legii, in cazul infractiunilor pentru care punerea in miscare a actiunii penale este conditionata de introducerea unei plangeri prealabile de catre persoana vatamata, retragerea acesteia are ca efect inlaturarea raspunderii penale.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Cauza de inlaturare a raspunderii penale, reglementata in cap.III, t. VII, art. 132, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, alaturi de institutia infractiunii si a pedepsei, reglementata in diferite dispozitii din Codul penal (ex. infractiunea este singurul temei al raspunderii penale, cap. I, t. II, C. pen., partea generala etc).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Prevazuta in cap. III, t. VII, art. 131, alin. 2, C. pen., partea generala, cauza de inlaturare a raspunderii penale.Conform legii, in cazul infractiunilor pentru care punerea in miscare a actiunii penale este conditionata de introducerea unei plangeri prealabile de catre persoana vatamata, retragerea acesteia are ca efect inlaturarea raspunderii penale.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Mod de sesizare a organelor de urmarire penala cu privire la savarsirea unei infractiuni,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Sustragerea de la plata impozitelor si taxelor din partea unor agenti economici, inclusiv a celor care actioneaza in economia subterana. Are loc prin nedeclararea sau falsa declarare a veniturilor impozabile.
Actul de sesizare a instantei de judecata de catre procuror, in cazul cand din materialul de urmarire penala rezulta ca fapta exista, ca a fost savarsita de invinuit sau inculpat si ca acesta raspunde penal.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.

2. In conformitate cu Decizia Curtii Constitutionale nr. 67/2015, cauza de reducere a pedepsei reglementata in dispozitiile art. 19 din Legea nr. 682/2002 este incidenta, indiferent daca persoana care a calitatea de martor, in sensul art. 2 lit. a) pct. 1 din Legea nr. 682/2002, a comis o infractiune grava sau o infractiune care nu se include in sfera acestei notiuni. Aplicabilitatea dispozitiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 nu este conditionata de emiterea rechizitoriului de catre procuror, fiind suficient ca denuntul sa conduca la inceperea urmaririi penale.


Prin sentinta nr. 99/F din 12 iunie 2015, pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a II-a penala, s-au dispus urmatoarele:


In aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen., s-au recalificat faptele pentru care au fost trimisi in judecata inculpatii, dupa cum urmeaza:


I. Inculpatul A.:


1) Din infractiunea prevazuta in art. 194 alin. (1) lit. a) si c) C. pen. in infractiunea prevazuta in art. 182 alin. (2) (teza 3 si 4) C. pen. anterior, text in baza caruia l-a condamnat pe inculpat la pedeapsa inchisorii de 5 ani pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala grava (parte vatamata B.).


S-a facut aplicarea art. 71 si art. 64 alin. (1) lit. a) si b) C. pen. anterior.


In baza art. 65 C. pen. anterior, s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor prevazute in art. 64 alin. (1) lit. a) si b) C. pen. anterior, pe o durata de 2 ani.


2) Din infractiunea prevazuta in art. 371 C. pen. in infractiunea prevazuta in art. 321 alin. (2) C. pen. anterior, text in baza caruia l-a condamnat pe acelasi inculpat la pedeapsa inchisorii de 2 ani pentru savarsirea infractiunii de tulburare a ordinii si linistii publice.


S-a facut aplicarea art. 71 si art. 64 alin. (1) lit. a) si b) C. pen. anterior.


In baza art. 65 C. pen. anterior, s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor prevazute in art. 64 alin. (1) lit. a) si b) C. pen. anterior, pe o durata de 2 ani.


3) Din infractiunea prevazuta in art. 343 alin. (2) C. pen. in infractiunea prevazuta in art. 135 din Legea nr. 295/2004, text in baza caruia a condamnat inculpatul la pedeapsa inchisorii de 2 ani pentru savarsirea infractiunii de uz de arma fara drept .


S-a facut aplicarea art. 71 si art. 64 alin. (1) lit. a) si b) C. pen. anterior.


4) Din doua infractiuni prevazute in art. 342 alin. (6) C. pen. in doua infractiuni prevazute in art. 279 alin. (1) C. pen. anterior, text in baza caruia l-a condamnat pe acelasi inculpat la 2 pedepse de cate 2 ani fiecare pentru savarsirea infractiunilor de nerespectare a regimului armelor si munitiilor.


S-a facut aplicarea art. 71 si art. 64 alin. (1) lit. a) si b) C. pen. anterior.


5) Din doua infractiuni prevazute in art. 193 alin. (2) C. pen. in doua infractiuni prevazute in art. 180 alin. (2) C. pen. anterior.


In temeiul art. 16 alin. (1) lit. g) C. proc. pen. cu referire la art. 131 alin. (2) C. pen. anterior, s-a dispus incetarea procesului penal fata de inculpat ca urmare a retragerii plangerilor prealabile de catre partile vatamate C. si D., pentru cele doua infractiuni de lovire sau alte violente.


In baza art. 33 lit. a) si art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen. anterior, s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului A., dandu-i spre executare pedeapsa cea mai grea, de 5 ani inchisoare.


In temeiul art. 35 alin. (3) C. pen. anterior, s-au contopit pedepsele complementare, inculpatului urmand a-i interzice drepturile prevazute in art. 64 alin. (1) lit. a) si b) C. pen. anterior, pe o durata de 2 ani.


S-a facut aplicarea art. 71 si art. 64 alin. (1) lit. a) si b) C. pen. anterior.


II. Inculpatele E. si F.:


1) Din infractiunea prevazuta in art. 371 C. pen. in infractiunea prevazuta in art. 321 alin. (2) C. pen. anterior, text in baza caruia au fost condamnate inculpatele la pedeapsa inchisorii de 2 ani pentru savarsirea infractiunii de tulburare a ordinii si linistii publice.


S-a facut aplicarea art. 71 si art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a si b) C. pen. anterior.


In temeiul art. 861 C. pen. anterior, s-a suspendat executarea pedepsei sub supraveghere pe un termen de incercare de 5 ani. S-a facut aplicarea art. 863 alin. (1) C. pen. anterior. In baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendarii executarii pedepsei principale.


2) Din doua infractiuni prevazute in art. 193 alin. (2) C. pen. in doua infractiuni prevazute in art. 180 alin. (2) C. pen. anterior.


In baza art. 16 alin. (1) lit. g) C. proc. pen. cu referire la art. 131 alin. (2) C. pen. anterior, s-a dispus incetarea procesului penal fata de inculpate, ca urmare a retragerii plangerilor prealabile ale partilor vatamate C. si B. pentru cele doua infractiuni de lovire sau alte violente.


III. Inculpatul G.:


1) Din infractiunea prevazuta in art. 371 C. pen. in infractiunea prevazuta in art. 321 alin. (2) C. pen. anterior, text in baza caruia a fost condamnat inculpatul la pedeapsa inchisorii de 2 ani pentru savarsirea infractiunii de tulburare a ordinii si linistii publice.


S-a facut aplicarea art. 71 si art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a si b) C. pen. anterior.


2) Din infractiunea prevazuta in art. 342 alin. (6) C. pen. in infractiunea prevazuta in art. 279 alin. (1) C. pen. anterior, text in baza caruia a fost condamnat inculpatul la pedeapsa inchisorii de 2 ani pentru savarsirea infractiunii de nerespectare a regimului armelor si munitiilor.


S-a facut aplicarea art. 71 si art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a si b) C. pen. anterior.


In baza art. 33 lit. a) si art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen. anterior, s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului G., dandu-i spre executare pedeapsa cea mai grea, de 2 ani inchisoare.


S-a facut aplicarea art. 71 si art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a si b) C. pen. anterior.


In baza art. 81 C. pen. anterior, s-a suspendat conditionat executarea pedepsei de 2 ani pe un termen de incercare de 4 ani. In baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendarii executarii pedepsei principale.


IV. Inculpata H.:


1) Din infractiunea prevazuta in art. 371 C. pen. in infractiunea prevazuta in art. 321 alin. (2) C. pen. anterior, text in baza caruia a fost condamnata inculpata la pedeapsa inchisorii de 2 ani pentru savarsirea infractiunii de tulburare a ordinii si linistii publice.


S-a facut aplicarea art. 71 si art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a si b) C. pen. anterior.


In baza art. 81 C. pen. anterior, s-a suspendat conditionat executarea pedepsei de 2 ani pe un termen de incercare de 4 ani. In baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendarii executarii pedepsei principale.


2) Din infractiunea prevazuta in art. 193 alin. (2) C. pen. in infractiunea prevazuta in art. 180 alin. (2) C. pen. anterior.


In temeiul art. 16 alin. (1) lit. g) C. proc. pen. cu referire la art. 131 alin. (2) C. pen. anterior, s-a dispus incetarea procesului penal fata de inculpata ca urmare a retragerii plangerii prealabile de catre partea vatamata C. pentru infractiunea de lovire sau alte violente.


In temeiul art. 25 alin. (5) C. proc. pen., s-a lasat nesolutionata actiunea civila ca urmare a incetarii procesului penal fata de inculpatii A., E., F. si H. pentru partile vatamate B., C. si D., pentru infractiunile pentru care s-a dispus incetarea procesului penal.


In conformitate cu art. 23 alin. (3) C. proc. pen., a obligat pe inculpatul A. la plata catre partea civila B. a echivalentului in lei la data platii al sumei de 71.250 euro.


Impotriva acestei sentinte au declarat apel, intre altii, partile civile B. si C. si inculpatul A.


Inalta Curte de Casatie si Justitie, analizand hotararea primei instante, atat prin prisma motivelor de apel invocate de parti, cat si in conformitate cu prevederile art. 417 alin. (2) C. proc. pen., sub toate aspectele de fapt si de drept, apreciaza ca fiind intemeiat, in parte, doar apelul declarat de inculpatul A., celelalte apeluri fiind nefondate.


Apelurile declarate de partile civile B. si C.:


Critica formulata de partile civile se refera la gresita incetare a procesului penal pornit impotriva inculpatilor pentru savarsirea infractiunii de lovire sau alte violente, sustinandu-se ca partile vatamate nu si-au retras plangerea prealabila. In realitate, manifestarea de vointa exprimata in fata notarului a fost in sensul ``impacarii`` cu inculpatii, institutie diferita de cea a ``retragerii plangerii``, iar cum impacarea a survenit ulterior citirii actului de sesizare, ea nu mai putea avea ca efect incetarea procesului penal, astfel cum rezulta din dispozitiile art. 159 alin. (3) C. pen.


Critica nu este fondata.


Inalta Curte de Casatie si Justitie retine, in prealabil, ca infractiunile au fost savarsite sub imperiul legii penale anterioare si au fost judecate dupa intrarea in vigoare a noului Cod penal, astfel ca, in cauza, s-a apreciat asupra aplicarii legii penale mai favorabile, prima instanta concluzionand, corect, ca legea penala mai favorabila aplicabila inculpatilor este legea penala anterioara.


Este adevarat ca impacarea partilor, ca si plangerea prealabila, are un caracter mixt, de drept penal si de drept procesual penal.


Din perspectiva caracterului de drept penal, Inalta Curte de Casatie si Justitie are in vedere dispozitiile art. 132 C. pen. anterior, ca lege penala mai favorabila, conform carora ``impacarea partilor este o cauza care inlatura raspunderea penala.``


Conform art. 132 alin. (2) C. pen. anterior, ``impacarea este personala.``


In reglementarea anterioara, impacarea partilor reprezenta intelegerea intervenita intre partea vatamata si autorul infractiunii (aceeasi semnificatie, de altfel, o are si in Codul penal in vigoare, doar ca, sub aspectul dreptului material, impacarea in noua reglementare penala nu se mai realizeaza intre parti, ci intre subiectii procesuali principali, astfel cum sunt stabiliti in art. 33 C. proc. pen.).


Esential insa, in ceea ce priveste distinctia dintre institutia retragerii plangerii prealabile si institutia impacarii, este ca, spre deosebire de retragerea plangerii prealabile, care este un act juridic unilateral, impacarea partilor este un act bilateral, implicand cu necesitate acordul de vointa al celor doua parti.


Revenind la datele dosarului, Inalta Curte de Casatie si Justitie retine ca partile vatamate B. si C. au dat in fata notarului declaratiile autentificate din 29 aprilie 2015 si, respectiv, din 27 aprilie 2015, prin care au aratat ca ``renunta la actiunea penala din dosarul nr. X/2/2014 aflat pe rolul Curtii de Apel Bucuresti, Sectia a II-a penala, pe aspectul savarsirii infractiunii de lovire sau alte violente prevazuta in art. 193 C. pen., fata de inculpatii A., E., F. si H., intre parti intervenind impacarea .``


Sub aspectul terminologiei folosite, declaratiile sunt neconforme Codului penal, insa expresia ``renunt la actiunea penala`` echivaleaza, evident, cu retragerea plangerii prealabile.


Mentiunea din finalul declaratiei, in sensul ca ``a intervenit impacarea intre parti`` nu poate fi valorificata ca o veritabila impacare in sensul art. 132 C. pen. anterior, intrucat, asa cum s-a aratat, pentru a fi valabila, impacarea trebuie sa implice acordul de vointa al celor doua parti.


Rezulta, evident, ca in fata notarului nu au fost prezente decat partile vatamate, nu si inculpatii, astfel ca notarul a luat act doar de manifestarea unilaterala de vointa a partilor vatamate si aceasta este aceea a retragerii plangerii (``renunt la actiunea penala``).


Asa cum s-a retinut si in Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 27/2006, pronuntata intr-un recurs in interesul legii, ``incetarea procesului penal in cazul infractiunilor pentru care impacarea partilor inlatura raspunderea penala poate fi dispusa de instanta numai atunci cand aceasta constata nemijlocit acordul de vointa al inculpatului si persoanei vatamate de a se impaca.``


Din declaratia data in fata notarului nu rezulta decat manifestarea unilaterala de vointa a partilor vatamate; in fata primei instante partile, desi prezente, nu au invederat ca doresc sa se impace, iar in apel, prin aparatorii alesi, inculpatii au aratat ca intre parti nu a intervenit impacarea, ci retragerea plangerii prealabile.


Pentru aceste considerente, solutia primei instante, de a inceta procesul penal constatand ca a intervenit retragerea plangerii prealabile, este corecta.


Apelul declarat de inculpatul A.:


Sub aspectul individualizarii pedepselor, inculpatul a solicitat, intre altele, reducerea acestora prin aplicarea art. 19 din Legea nr. 682/2002.


Inalta Curte de Casatie si Justitie retine ca fiind intemeiata solicitarea vizand aplicarea art. 19 din Legea nr. 682/2002, cu consecinta reducerii cuantumului pedepselor aplicate.


Din adresa Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti a rezultat ca denuntul formulat de inculpatul A. in data de 9 octombrie 2015 a fost valorificat sub aspect probator, in dosarul nr. X/P/2014, in care s-a dispus luarea masurii arestarii preventive fata de inculpatul I.


Inalta Curte de Casatie si Justitie are in vedere si Decizia nr. 67/2015 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protectia martorilor, conform careia excluderea de la beneficiul reducerii la jumatate a limitelor pedepsei prevazute de lege a persoanei care are calitatea de martor, in sensul art. 2 lit. a) pct. 1, si care nu a comis o infractiune grava este neconstitutionala.


La solicitarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, prin adresa din data de 3 februarie 2016, Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti a comunicat ca in data de 9 octombrie 2015 A. a formulat un denunt impotriva inculpatilor I., J. si K., inregistrat la nr. X/P/2015 si conexat la data de 16 octombrie 2015 la dosarul nr. X/P/2014, acesta urmand a fi valorificat sub aspect probator in dosarul nr. X/P/2014.


Conform art. 19 din Legea nr. 682/2002, cu corecturile de constitutionalitate aduse prin Decizia nr. 67/2015 a Curtii Constitutionale a Romaniei, beneficiaza de reducerea la jumatate a limitelor pedepsei prevazute de lege persoana care ``denunta si faciliteaza tragerea la raspundere penala`` a unei persoane care a savarsit o infractiune grava.


In speta, inculpatul a denuntat persoane ce au comis infractiuni de evaziune fiscala si spalare a banilor, facilitand astfel tragerea la raspundere penala a acestora.


Pentru aplicarea prevederilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 nu este necesar sa se fi intocmit rechizitoriu de catre procuror; este suficient ca denuntul sa contina datele necesare care sa fi determinat inceperea urmaririi penale de catre procuror, iar aceste date exista, astfel cum rezulta din copia denuntului atasata adresei parchetului.


Sub acest aspect, solicitarea inculpatului este intemeiata, Inalta Curte de Casatie si Justitie urmand sa procedeze la reducerea pedepselor aplicate inculpatului, in conditiile in care limitele speciale se reduc la jumatate, conform beneficiului acordat de dispozitiile art. 19 din Legea nr. 682/2002.


Pentru considerentele expuse, Inalta Curte de Casatie si Justitie, in baza art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., a admis apelul declarat de inculpatul A. impotriva sentintei nr. 99/F din 12 iunie 2015 a Curtii de Apel Bucuresti, Sectia a II-a penala.


A desfiintat, in parte, sentinta penala apelata si, rejudecand, in principal:


A descontopit pedeapsa rezultanta aplicata inculpatului A. in pedepsele componente, pe care le-a repus in individualitatea lor.


1. In baza art. 182 alin. (2) (teza 3 si 4) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 19 din Legea nr. 682/2002 si art. 5 C. pen., a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa de 3 ani inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala grava (parte vatamata B.).


2. In baza art. 321 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 19 din Legea nr. 682/2002 si art. 5 C. pen., a condamnat pe acelasi inculpat la pedeapsa de 1 an inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de tulburare a ordinii si linistii publice.


3. In baza art. 135 din Legea nr. 295/2004, cu aplicarea art. 19 din Legea nr. 682/2002 si art. 5 C. pen., a condamnat pe acelasi inculpat la pedeapsa de 1 an inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de uz de arma fara drept .


4. In baza art. 279 alin. (1) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 19 din Legea nr. 682/2002 si art. 5 C. pen., a condamnat pe acelasi inculpat la doua pedepse de cate 1 an inchisoare, pentru savarsirea infractiunilor de nerespectare a regimului armelor si munitiilor.


In baza art. 33 lit. a) si art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen. anterior, a contopit pedepsele aplicate inculpatului A., acesta urmand sa execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani inchisoare.


In baza art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a respins, ca nefondate, apelurile declarate de partile civile B. si C. impotriva aceleiasi sentinte.


Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 158/A din 13 aprilie 2016


Citeşte mai multe despre:    inlaturarea raspunderii penale    cauza de reducere a pedepsei    Legea 682/2002    Decizia Curtii Constitutionale 67/2015



Comentează: Retragerea plangerii prealabile
Alte Speţe

Tentativa constituie o cauza de reducere a pedepsei ce nu se ia in considerare la stabilirea pedepsei prevazute de lege
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 55/RC din 10 februarie 2015

Subiectul activ si elementele constitutive ale infrantiunii de conflict de interese
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 50/A din 16 februarie 2015

Cauza de reducere a pedepsei. Art. 19 din Legea nr. 682/2002
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - sectia penala, decizia nr. 3150 din 7 octombrie 2008

Individualizarea pedepsei. Cauza de reducere a pedepsei. Circumstante atenuante
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - sectia penala, decizia nr. 1006 din 19 martie 2008

Evaziune fiscala. Cauza de reducere a pedepsei
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie , sectia penala, decizia nr. 2342 din 2 mai 2007



Articole Juridice

Plangerea prealabila a persoanei vatamate - mod special de sesizare a organelor de cercetare penala
Sursa: EuroAvocatura

Sesizarea organelor de cercetare penala in cauzele cu minori
Sursa: EuroAvocatura

Diferente intre infractiunea de Viol, Act sexual cu un minor si Hartuirea sexuala
Sursa: EuroAvocatura