Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Insolventa si Faliment » ICCJ: Cererile de admitere a creantelor, altele decat cele ale salariatilor, trebuie sa fie depuse la tribunal in termenul fixat prin hotararea de deschidere a procedurii

ICCJ: Cererile de admitere a creantelor, altele decat cele ale salariatilor, trebuie sa fie depuse la tribunal in termenul fixat prin hotararea de deschidere a procedurii

  Publicat: 05 Feb 2019       815 citiri        Secţiunea: Insolventa si Faliment  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
A fost promulgat la 11.09.1865
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Decizia nr. 72/2018 privind examinarea sesizarii formulate de Curtea de Apel Constanta - Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal in baza art. 519 din Codul de procedura civila, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile cu privire la dezlegarea unei probleme de drept

Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Prevazut in cap. I, t. II, C. proc.en., partea speciala, colectiv de judecatori constituit pentru solutionarea cauzelor care i s-au repartizat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act adoptat de organele de stat,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Serviciu auxiliar alaturi de registratura, arhiva si biblioteca,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Buletinul Insolventei - Reprezinta publicatia editata de Oficiul National al Registrului Comertului,
Este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Situatie care consta in indeplinirea, potrivit cerintelor legii, a actelor de chemare a persoanelor interesate in fata organului de jurisdictie ori a organelor de urmarire penala.
Stare de incetare a platilor din vina debitorului, declarata de tribunal.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Serviciu auxiliar alaturi de registratura, arhiva si biblioteca,
Serviciu auxiliar alaturi de registratura, arhiva si biblioteca,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Buletinul Insolventei - Reprezinta publicatia editata de Oficiul National al Registrului Comertului,
Este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:
Este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Operatiune prin care o persoana fizica sau juridica depune numerar la ghiseul unei banci
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
(in prima instanta). Reglementat in cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala, s elimiteaza la fapta si persoana (persoanele) aratata in actul de sesizare a instantei, chiar si in cazul de extindere a procesului penal.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Prevazut in cap. I, t. II, C. proc.en., partea speciala, colectiv de judecatori constituit pentru solutionarea cauzelor care i s-au repartizat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Cuprinde toate creantele nascute inainte de data deschiderii procedurii curente, scadente, sub conditie sau in litigiu, acceptate de catre administratorul judiciar in urma verificarii acestora.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Act adoptat de organele de stat,
Este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Serviciu auxiliar alaturi de registratura, arhiva si biblioteca,
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
1. Persoana careia ii apartine un drept sau ii revine o obligatie in mod direct. De exemplu, o persoana poate fi titulara a dreptului de proprietate, a dreptului de autor, a unui drept de creanta etc.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Situatie care consta in indeplinirea, potrivit cerintelor legii, a actelor de chemare a persoanelor interesate in fata organului de jurisdictie ori a organelor de urmarire penala.
Stare de incetare a platilor din vina debitorului, declarata de tribunal.
Pierdere a unor drepturi, ca urmare a unei condamnari sau a neexercitarii unui drept.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Serviciu auxiliar alaturi de registratura, arhiva si biblioteca,
Act adoptat de organele de stat,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Serviciu auxiliar alaturi de registratura, arhiva si biblioteca,
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
A fost promulgat la 11.09.1865
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Serviciu auxiliar alaturi de registratura, arhiva si biblioteca,
Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Serviciu auxiliar alaturi de registratura, arhiva si biblioteca,
Serviciu auxiliar alaturi de registratura, arhiva si biblioteca,
Serviciu auxiliar alaturi de registratura, arhiva si biblioteca,
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Operatiune prin care o persoana fizica sau juridica depune numerar la ghiseul unei banci
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:
Este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Serviciu auxiliar alaturi de registratura, arhiva si biblioteca,
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Operatiune prin care o persoana fizica sau juridica depune numerar la ghiseul unei banci
Serviciu auxiliar alaturi de registratura, arhiva si biblioteca,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
Este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Serviciu auxiliar alaturi de registratura, arhiva si biblioteca,
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Serviciu auxiliar alaturi de registratura, arhiva si biblioteca,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Serviciu auxiliar alaturi de registratura, arhiva si biblioteca,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Serviciu auxiliar alaturi de registratura, arhiva si biblioteca,
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Serviciu auxiliar alaturi de registratura, arhiva si biblioteca,
Serviciu auxiliar alaturi de registratura, arhiva si biblioteca,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Operatiune prin care o persoana fizica sau juridica depune numerar la ghiseul unei banci
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
A fost promulgat la 11.09.1865
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Situatie care consta in indeplinirea, potrivit cerintelor legii, a actelor de chemare a persoanelor interesate in fata organului de jurisdictie ori a organelor de urmarire penala.
Serviciu auxiliar alaturi de registratura, arhiva si biblioteca,
Serviciu auxiliar alaturi de registratura, arhiva si biblioteca,
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Serviciu auxiliar alaturi de registratura, arhiva si biblioteca,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Serviciu auxiliar alaturi de registratura, arhiva si biblioteca,
Este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Mijloc juridic prin care organul de jurisdictie poate dispune, la cerere sau din oficiu, judecarea sau rezolvarea unei actiuni sau cai de atac peste termenul de prescriptie sau de sisizare prevazut de lege.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Dorinta populatiei si a companiilor de a detine active care pot fi usor schimbate contra bunurilor si serviciilor.
Serviciu auxiliar alaturi de registratura, arhiva si biblioteca,
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
A fost promulgat la 11.09.1865
Serviciu auxiliar alaturi de registratura, arhiva si biblioteca,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
A fost promulgat la 11.09.1865
Prevazut in cap. I, t. II, C. proc.en., partea speciala, colectiv de judecatori constituit pentru solutionarea cauzelor care i s-au repartizat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act adoptat de organele de stat,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Moment (etapa) al judecatii in prima instanta,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
(in prima instanta). Reglementat in cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala, s elimiteaza la fapta si persoana (persoanele) aratata in actul de sesizare a instantei, chiar si in cazul de extindere a procesului penal.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Prevazut in cap. I, t. II, C. proc.en., partea speciala, colectiv de judecatori constituit pentru solutionarea cauzelor care i s-au repartizat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Serviciu auxiliar alaturi de registratura, arhiva si biblioteca,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Operatiune prin care o persoana fizica sau juridica depune numerar la ghiseul unei banci
Operatiune prin care o persoana fizica sau juridica depune numerar la ghiseul unei banci
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Cuprinde toate creantele nascute inainte de data deschiderii procedurii curente, scadente, sub conditie sau in litigiu, acceptate de catre administratorul judiciar in urma verificarii acestora.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Serviciu auxiliar alaturi de registratura, arhiva si biblioteca,
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Serviciu auxiliar alaturi de registratura, arhiva si biblioteca,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Situatie care consta in indeplinirea, potrivit cerintelor legii, a actelor de chemare a persoanelor interesate in fata organului de jurisdictie ori a organelor de urmarire penala.
1. Persoana careia ii apartine un drept sau ii revine o obligatie in mod direct. De exemplu, o persoana poate fi titulara a dreptului de proprietate, a dreptului de autor, a unui drept de creanta etc.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Serviciu auxiliar alaturi de registratura, arhiva si biblioteca,
Serviciu auxiliar alaturi de registratura, arhiva si biblioteca,
Creditor a carui creanta este garantata prin gaj, adica printr-un drept real accesoriu avand ca obiect unul sau mai multe bunuri mobile pe care titularul dreptului de creanta le poate executa cu prioritate,

I. Titularul si obiectul sesizarii


1. Curtea de Apel Constanta - Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal a dispus, prin Incheierea din 22 ianuarie 2018, pronuntata in Dosarul nr. 2.168/88/2016/a1, sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in baza art. 519 din Codul de procedura civila, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile cu privire la chestiunea de drept mentionata.


2. Cererea de pronuntare a hotararii prealabile a fost inregistrata pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie la 22 mai 2018 cu nr. 1.370/1/2018.


II. Temeiul juridic al sesizarii


3. Articolul 519 din Codul de procedura civila stipuleaza urmatoarele:


"Daca, in cursul judecatii, un complet de judecata al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al curtii de apel sau al tribunalului, investit cu solutionarea cauzei in ultima instanta, constatand ca o chestiune de drept, de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei respective, este noua si asupra acesteia Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat si nici nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare, va putea solicita Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa pronunte o hotarare prin care sa se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizata."


III. Normele de drept intern care formeaza obiectul sesizarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie cu privire la pronuntarea unei hotarari prealabile


4. Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa, cu modificarile si completarile ulterioare, denumita in continuare Legea nr. 85/2014.


"Art. 102. - (1) Cu exceptia salariatilor ale caror creante vor fi inregistrate de administratorul judiciar conform evidentelor contabile, toti ceilalti creditori, ale caror creante sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, vor depune cererea de admitere a creantelor in termenul fixat in hotararea de deschidere a procedurii; cererile de admitere a creantelor vor fi inregistrate intr-un registru, care se va pastra la grefa tribunalului. [...]"


5. Prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/2018 pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul insolventei si a altor acte normative, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 840 din 2 octombrie 2018, art. 102 alin. (1) a suferit modificari, insa aspectele supuse interpretarii (teza I si teza a II-a a acestui articol) au ramas neschimbate.


IV. Expunerea succinta a procesului


6. Prin Incheierea nr. 2.092 din 16 decembrie 2016, Tribunalul Tulcea - Sectia civila, de contencios administrativ si fiscal a dispus deschiderea procedurii insolventei in forma generala cu privire la debitoarea A, fiind desemnat in calitate de administrator judiciar provizoriu B, si a stabilit drept termen-limita pentru inregistrarea cererii de admitere a creantelor asupra averii debitoarei data de 20 ianuarie 2017.


7. La 31 ianuarie 2017, in cadrul dosarului de insolventa au fost inregistrate cererile de admitere a creantelor formulate de creditorii C si D, acesta din urma aflat in procedura de reorganizare judiciara si reprezentat prin administrator special E.


8. Aceleasi cereri de creanta, insotite de inscrisuri doveditoare, au fost depuse si la sediul administratorului judiciar B, fiind inregistrate la acest cabinet cu nr. 69 din 20 ianuarie 2017 (cererea creditorului C) si nr. 70 din 20 ianuarie 2017 (cererea creditoarei D), potrivit copiei din registrul de corespondenta al administratorului judiciar.


9. Prin Cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Tulcea - Sectia civila, de contencios administrativ si fiscal la 15 februarie 2017 cu nr. 2.168/88/2016/a1, contestatorii F si G au formulat contestatie impotriva tabelului preliminar al creantelor debitoarei A, publicat de catre administratorul judiciar B in Buletinul procedurilor de insolventa nr. 39 din 1 februarie 2017, si au solicitat judecatorului-sindic in principal admiterea exceptiei tardivitatii formularii cererilor de admitere a creantelor de catre creditorii C si D, refacerea tabelului de creante, in sensul inlaturarii creantelor in cuantum de 105.000,00 lei - detinuta de C si 1.733.950,59 lei - detinuta de D, iar in subsidiar refacerea tabelului preliminar in sensul modificarii cuantumului creantei detinute de creditorul C de la 105.000,00 lei la 100.000,00 lei si a creantei detinute de creditoarea D de la 1.733.950,59 lei la 791.950,59 lei.


10. Tardivitatea formularii cererilor de admitere a creantelor celor doi creditori a fost invocata motivat de faptul ca aceste cereri au fost expediate catre Tribunalul Tulcea prin posta la 25 ianuarie 2017 si au fost inregistrate la instanta de judecata la 30 ianuarie 2017, respectiv la 31 ianuarie 2017, cu depasirea termenului stabilit prin incheierea de sedinta din 16 decembrie 2016.


11. Intimatul B, administrator judiciar al A, prin intampinare, a solicitat admiterea in parte a contestatiei, mentinerea masurii administratorului judiciar de a inscrie in tabelul preliminar al creantelor pe creditorul C cu o creanta subordonata in valoare totala de 105.000,00 lei si modificarea creantei creditorului D in sensul inscrierii acestuia cu o creanta chirografara in valoare de 1.291.550,59 lei. Totodata, administratorul judiciar al debitoarei a solicitat respingerea exceptiei tardivitatii formularii cererilor de admitere a creantelor creditorilor C si D, aratand ca acestea au fost depuse in termen, astfel: declaratia de creanta a creditorului C a fost inregistrata la registratura B cu nr. 69 din 20 ianuarie 2017, iar declaratia de creanta a creditorului D a fost inregistrata la registratura B cu nr. 70 din 20 ianuarie 2017.


12. Prin Sentinta civila nr. 840 din 19 mai 2017, Tribunalul Tulcea - Sectia civila, de contencios administrativ si fiscal a admis in parte contestatia si a dispus refacerea tabelului preliminar de creante al debitoarei A, in sensul modificarii cuantumului creantei detinute de creditorul C de la suma de 105.000 lei la suma de 93.700 lei, precum si a cuantumului creantei detinute de creditoarea D de la suma 1.733.950,59 lei la suma de 1.291.550,59 lei.


13. Pentru a pronunta aceasta solutie, prima instanta a retinut urmatoarele:


14. Din analiza art. 102 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 rezulta ca actul normativ nu stabileste un anumit loc in care sa se depuna cererile de admitere a creantelor, ceea ce este important de urmarit fiind doar respectarea termenului impus de lege si fixat de judecatorul-sindic in hotararea de deschidere a procedurii insolventei.


15. Cele doua cereri de creanta au fost depuse atat la sediul administratorului judiciar, cat si la dosarul cauzei, insa la date diferite si, intrucat una dintre aceste date respecta termenul legal inauntrul caruia se puteau formula cereri de admitere a creantelor, rezulta ca acest termen a fost respectat, fiind fara relevanta faptul ca depunerea cererilor s-a realizat in termen doar la sediul administratorului judiciar, in conditiile in care acesta este unul dintre organele prevazute de art. 40 din Legea nr. 85/2014 care aplica procedura insolventei.


16. Impotriva acestei sentinte au declarat apel contestatorii F si G, care au reluat, prin motivele de apel, exceptia tardivitatii formularii cererilor de admitere a creantelor ale creditorilor C si D.


17. Apelantii au invocat prevederile art. 114 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, conform carora " (1) Cu exceptia cazului in care notificarea deschiderii procedurii s-a facut cu incalcarea dispozitiilor art. 42, titularul de creante anterioare deschiderii procedurii, care nu depune cererea de admitere a creantelor pana la expirarea termenului prevazut la art. 100 alin. (1) lit. b), va fi decazut, cat priveste creantele respective, din dreptul de a fi inscris in tabelul creditorilor si nu va dobandi calitatea de creditor indreptatit sa participe la procedura . El nu va avea dreptul de a-si realiza creantele impotriva debitorului (...), sub rezerva ca debitorul sa nu fi fost condamnat pentru bancruta simpla sau frauduloasa ori sa nu i se fi stabilit raspunderea pentru efectuarea de plati ori transferuri frauduloase", precum si cele cuprinse in art. 100 alin. (1) lit. b) din acelasi act normativ:


"(1) Notificarea va fi comunicata creditorilor de indata si, in orice caz, cu cel putin 10 zile inainte de implinirea termenului-limita pentru inregistrarea cererilor de admitere a creantelor si va cuprinde:


(...);


b) termenul-limita pentru inregistrarea cererii de admitere a creantelor asupra averii debitorului, care va fi de maximum 45 de zile de la deschiderea procedurii, precum si cerintele pentru ca o creanta inregistrata sa fie considerata valabila".


18. In continuare, apelantii se prevaleaza de dispozitiile art. 102 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, potrivit carora "Cu exceptia salariatilor ale caror creante vor fi inregistrate de administratorul judiciar conform evidentelor contabile, toti ceilalti creditori, ale caror creante sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, vor depune cererea de admitere a creantelor in termenul fixat in hotararea de deschidere a procedurii; cererile de admitere a creantelor vor fi inregistrate intr-un registru, care se va pastra la grefa tribunalului. (...) ".


19. Din dispozitiile legale citate, in opinia apelantilor rezulta ca cererile de admitere a creantelor se depun la grefa tribunalului, fiind mentionat in notificarile comunicate care este locul depunerii acestor cereri, depunerea acestora la administratorul judiciar, care nu este asimilat instantei de judecata, fiind numai optionala pentru creditori. Creditorii au obligatia sa depuna cererile de admitere a creantelor la dosarul cauzei, fiind lipsita de temei legal depunerea lor in termen numai la administratorul judiciar.


20. Prin Incheierea nr. 2.092 din 16 decembrie 2016, judecatorul-sindic a stabilit termen-limita pentru inregistrarea cererilor de admitere a creantelor asupra averii debitoarei la 20 ianuarie 2017, iar la 23 decembrie 2016 s-a publicat in Buletinul procedurilor de insolventa nr. 23.432 notificarea privind deschiderea procedurii de insolventa a societatii A, in cuprinsul careia au fost facute precizari suplimentare privind depunerea cererii de admitere a creantei, respectiv cererea insotita de documente justificative va fi depusa la dosar sau transmisa prin posta pe adresa instantei, in dublu exemplar sau intr-un singur exemplar, cu mentiunea ca exemplarul pentru administratorul judiciar a fost comunicat in mod direct acestuia prin posta.


21. Cererile trimise instantei se regasesc in volumul II al Dosarului nr. 2.168/88/2016, data expedierii prin posta fiind 25 ianuarie 2017, peste termenul de depunere a cererilor stabilit de judecatorul-sindic.


22. In cadrul solutionarii apelului, F si G au formulat cerere privind sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, instanta de sesizare dispunand suspendarea cauzei.


V. Motivele de admisibilitate retinute de titularul sesizarii


23. Asupra admisibilitatii sesizarii, instanta de trimitere a retinut ca dispozitiile art. 519 din Codul de procedura civila instituie o serie de conditii de admisibilitate a sesizarii Inaltei Curti in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, conditii care trebuie sa fie intrunite in mod cumulativ, astfel:


- existenta unei cauze aflate in curs de judecata;


- instanta care sesizeaza Inalta Curte de Casatie si Justitie sa judece cauza in ultima instanta;


- cauza care face obiectul judecatii sa se afle in competenta legala a unui complet de judecata al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al curtii de apel sau al tribunalului investit sa solutioneze cauza;


- solutionarea pe fond a cauzei in curs de judecata sa depinda de chestiunea de drept a carei lamurire se cere;


- chestiunea de drept a carei lamurire se cere sa fie noua;


- chestiunea de drept nu a facut obiectul statuarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie si nici obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare.


24. Din verificarea actelor si lucrarilor dosarului, a jurisprudentei instantelor nationale si a Inaltei Curti de Casatie si Justitie in materie, precum si a doctrinei relevante, instanta de trimitere a constatat ca sunt indeplinite cumulativ conditiile cerute de art. 519 din Codul de procedura civila.


a) Astfel, cauza este in curs de judecata in fata instantei de apel - Curtea de Apel Constanta, care judeca in ultima instanta, avand in vedere ca, potrivit art. 43 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 85/2014, "Hotararile curtii de apel sunt definitive".


b) Curtea de Apel Constanta este competenta material si teritorial sa judece calea de atac declarata de apelantii contestatori, astfel cum rezulta din art. 43 alin. (1) teza I din Legea nr. 85/2014, potrivit carora " (1) Curtea de apel va fi instanta de apel pentru hotararile pronuntate de judecatorul- sindic".


c) Este indeplinita si cerinta privind raportul de dependenta dintre chestiunea de drept ce se cere a fi lamurita si fondul cauzei, in sensul ca hotararea pe care Inalta Curte de Casatie si Justitie o pronunta in aceasta procedura produce un efect concret asupra solutiei din cauza de fata.


Sub un prim aspect, problema de drept este una veritabila, in sensul ca exista posibilitatea unor interpretari diferite, motivat de faptul ca textul de lege are o formulare lacunara, incompleta, in ceea ce priveste locul depunerii cererilor de admitere a creantelor in interiorul termenului fixat in hotararea de deschidere a procedurii, cu consecinte directe asupra stabilirii formularii si inaintarii acestor cereri in termenul fixat si a inscrierii creantelor in tabelul preliminar .


Modalitatea de redactare a textului de lege poate conduce spre interpretari diferite, cu consecinte juridice asupra intregii proceduri a insolventei, in conditiile in care respingerea ca tardiva a unei cereri de admitere a creantei are consecinta directa a neinscrierii creantei in tabelul preliminar si nedobandirea calitatii de creditor indreptatit sa participe la procedura pentru titularul cererii.


De asemenea, chestiunea interpretarii si aplicarii dispozitiilor art. 102 alin. (1) primele teze din Legea nr. 85/2014, in sensul stabilirii daca cererea de admitere a creantelor, la care se refera textul indicat, se depune numai la tribunal, in termenul fixat in hotararea de deschidere a procedurii sau poate fi depusa, in acelasi termen, la administratorul judiciar, precum si stabilirea consecintei juridice a depunerii acestei cereri numai la administratorul judiciar, este determinanta pentru solutionarea pe fond a contestatiei creditorilor interesati impotriva inscrierii in tabelul preliminar a creantelor apartinand acelor creditori care au inregistrat cererile de admitere a creantelor, in termenul fixat in hotarare, numai la administratorul judiciar, inregistrarea acestora la tribunal fiind facuta peste acest termen.


Aprecierea ca tardiv formulate a celor doua cereri de admitere a creantelor are drept consecinta inlaturarea acestor creante de la masa credala, cu efectele prevazute de art. 114 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 referitor la calitatea de creditor indreptatit sa participe la procedura a celor doi titulari ai cererilor.


d) Chestiunea de drept nu a fost dezlegata de Inalta Curte de Casatie si Justitie si nici nu exista pe rolul acestei instante un recurs in interesul legii in acest sens.


e) Chestiunea de drept indeplineste si cerinta noutatii, in sensul jurisprudentei Inaltei Curti de Casatie si Justitie, atunci cand se refera la o norma juridica intrata in vigoare cu mai mult timp in urma.


S-a avut in vedere nu numai textul art. 102 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014), dar si faptul ca, anterior intrarii in vigoare a noii legi, aceeasi chestiune era reglementata de art. 64 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, cu modificarile si completarile ulterioare (denumita in continuare Legea nr. 85/2006), astfel ca prezenta chestiune de drept este generata nu numai de noua reglementare a procedurii insolventei, ci si de vechea lege.


Asadar, desi se supune atentiei Inaltei Curti de Casatie si Justitie numai textul art. 102 alin. (1) teza I si a II-a din Legea nr. 85/2014, nu se poate face abstractie de faptul ca dispozitiile legale mentionate au acelasi continut cu cel cuprins in art. 64 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 si, din aceasta perspectiva, se poate pune in discutie cerinta noutatii chestiunii de drept .


Totodata, se considera ca este indeplinita cerinta noutatii intrucat problema de drept, desi priveste interpretarea si aplicarea unui text de lege care s-a regasit in aceeasi redactare si in actul normativ mai vechi, nu a primit o analiza in doctrina de specialitate sau o interpretare intr-un act normativ intrat in vigoare recent sau relativ recent, prin raportare la momentul sesizarii.


In urma verificarii jurisprudentei nationale s-a constatat ca, in ceea ce priveste chestiunea de drept mentionata, nu exista o practica consacrata si nu exista un numar semnificativ de hotarari prin care sa se fi solutionat in mod diferit si constant chestiunea de drept, pentru a se putea discuta de necesitatea unui recurs in interesul legii.


In consecinta, potrivit jurisprudentei Inaltei Curti de Casatie si Justitie, se impune sa se apeleze la mecanismul de unificare a practicii judiciare prin hotarare prealabila, pentru a se evita pronuntarea unor decizii in care aceleasi probleme invocate de parti sa fie solutionate in mod diferit.


VI. Punctul de vedere al completului de judecata cu privire la dezlegarea chestiunii de drept


25. Prevederea legala anterioara celei supuse interpretarii, cuprinsa in art. 64 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 (ce se impune a fi mentionata, tinand seama ca actul normativ, desi abrogat in mod expres prin art. 344 din Legea nr. 85/2014, este aplicabil procedurilor de insolventa incepute si inca in derulare, conform art. 343 din Legea nr. 85/2014), statua urmatoarele: " (1) Cu exceptia salariatilor ale caror creante vor fi inregistrate de administratorul judiciar conform evidentelor contabile, toti ceilalti creditori, ale caror creante sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, vor depune cererea de admitere a creantelor in termenul fixat in sentinta de deschidere a procedurii; cererile de creante vor fi inregistrate intr-un registru, care se va pastra la grefa tribunalului."


26. Potrivit dispozitiilor art. 40 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, " (1) Organele care aplica procedura sunt: instantele judecatoresti, judecatorul-sindic, administratorul judiciar si lichidatorul judiciar".


27. Potrivit art. 5 alin. (1) pct. 19 din Legea nr. 85/2014, "In intelesul prezentei legi, termenii si expresiile au urmatoarele semnificatii: (...) 19. creditor indreptatit sa participe la procedura este acel titular al unui drept de creanta asupra averii debitorului, care a inregistrat o cerere de inscriere a creantei, in urma admiterii careia acesta dobandeste drepturile si obligatiile reglementate de prezenta lege pentru fiecare stadiu al procedurii. Calitatea de creditor inceteaza ca urmare a neinscrierii sau a inlaturarii din tabelele creditorilor intocmite succesiv in procedura, precum si prin inchiderea procedurii; au calitatea de creditor, fara a depune personal declaratiile de creanta, salariatii debitorului;".


28. Art. 99 alin. (1) din acelasi act normativ prevede:


"(1) In urma deschiderii procedurii, administratorul judiciar va trimite o notificare tuturor creditorilor mentionati in lista depusa de debitor potrivit prevederilor art. 67 alin. (1) lit. c) ori, dupa caz, potrivit prevederilor art. 74, (...) ", iar conform art. 100 din Legea nr. 85/2014 " (1) Notificarea va fi comunicata creditorilor de indata si, in orice caz, cu cel putin 10 zile inainte de implinirea termenului-limita pentru inregistrarea cererilor de admitere a creantelor si va cuprinde:


(...)


b) termenul-limita pentru inregistrarea cererii de admitere a creantelor asupra averii debitorului, care va fi de maximum 45 de zile de la deschiderea procedurii, precum si cerintele pentru ca o creanta inregistrata sa fie considerata valabila".


29. Potrivit prevederilor art. 114 din acelasi act normativ,


"(1) Cu exceptia cazului in care notificarea deschiderii procedurii s-a facut cu incalcarea dispozitiilor art. 42, titularul de creante anterioare deschiderii procedurii, care nu depune cererea de admitere a creantelor pana la expirarea termenului prevazut la art. 100 alin. (1) lit. b), va fi decazut, in ceea ce priveste creantele respective, din dreptul de a fi inscris in tabelul creditorilor si nu va dobandi calitatea de creditor indreptatit sa participe la procedura . El nu va avea dreptul de a-si realiza creantele impotriva debitorului sau a membrilor ori asociatilor cu raspundere nelimitata ai persoanei juridice debitoare ulterior inchiderii procedurii, sub rezerva ca debitorul sa nu fi fost condamnat pentru bancruta simpla sau frauduloasa ori sa nu i se fi stabilit raspunderea pentru efectuarea de plati ori transferuri frauduloase.


(2) Decaderea va fi constatata de catre administratorul judiciar/lichidatorul judiciar, care nu va mai inscrie creditorul in tabelul creditorilor".


30. Au, asadar, o importanta deosebita verificarea si stabilirea momentului depunerii cererii de admitere a creantei, constatarea tardivitatii acesteia avand drept consecinta inlaturarea titularului cererii de la masa credala pentru acea creanta, cu toate efectele juridice care decurg, potrivit legii.


31. Referitor la chestiunea de drept supusa analizei, textul art. 102 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 face referire la "depunerea" cererii de admitere a creantei in termenul fixat prin hotararea de deschidere a procedurii, aspect deosebit de important in contextul general al posibilitatii analizarii, verificarii si inscrierii creantei, dar si la "inregistrarea" cererii intr-un registru, care se va pastra la grefa tribunalului, fara a se face referire la locul depunerii cererii, anterior inregistrarii acesteia.


32. Problema apare nu daca titularul cererii depune si inregistreaza cererea si la tribunal si la administratorul judiciar in termenul fixat prin hotarare sau daca o depune numai la administratorul judiciar, dar acesta o redirectioneaza in termen catre tribunal, ci numai atunci cand cererea de admitere a creantei este depusa si inregistrata in acest termen numai la administratorul judiciar, depunerea la tribunal facandu-se peste termen.


33. In doctrina de specialitate, in legatura cu textul de lege din vechea reglementare, s-a aratat ca "declaratiile de creanta se depun la tribunal, se inregistreaza in registrul creantelor, se pastreaza in mape distincte tinute pe debitori si se pun la dispozitia administratorului judiciar dupa expirarea termenului fixat pentru depunerea creantelor. (...) Depunerea declaratiei de creanta si inregistrarea ei direct la sediul profesional al administratorului judiciar nu sunt sanctionate cu nulitatea, incat declaratia astfel depusa se considera legal inregistrata, administratorul judiciar avand obligatia sa o indrepte la tribunal pentru a fi inregistrata in registrul special".


34. S-a facut, de asemenea, si mentiunea ca "cererile de admitere a creantelor vor fi depuse prin registratura tribunalului sau direct in sedinta si se vor inregistra intr-un registru pastrat la grefa tribunalului pentru consultare".


35. Intr-o decizie de speta identificata in referire la aceasta chestiune s-a apreciat astfel: "cata vreme niciun text de lege nu prevede vreo sanctiune pentru faptul ca declaratia de creanta a fost depusa initial si in termenul-limita prestabilit, la administratorul judiciar, care este si practicianul care aplica procedura insolventei si efectueaza, potrivit art. 66 si 67 din Legea nr. 85/2006, procedura de verificare a creantei, depunerea declaratiei de creanta direct la administratorul judiciar si primirea ei de catre acesta, nu se poate transforma contra creditorului care a procedat astfel" (Tribunalul Alba - Sectia de contencios administrativ, fiscal si de insolventa, Sentinta nr. 359/2014).


36. Avand in vedere ca administratorul judiciar este un organ care aplica procedura insolventei, tinand seama de atributiile generale ale administratorului judiciar, astfel cum acestea sunt prevazute de art. 58 din Legea nr. 85/2014, care, desi nu fac referire la atributia preluarii si inregistrarii cererilor de admitere a creantelor formulate conform art. 102, prevad atributia de verificare a creantelor [lit. k) ], retinandu-se rolul practicianului in insolventa dupa pronuntarea hotararii de deschidere a procedurii, inclusiv trimiterea notificarii mentionate de art. 99 alin. (1), precum si procedura urmata in privinta intocmirii tabelelor de creanta, dar si vazand modul de redactare a textului art. 102 alin. (1), instanta de trimitere considera ca declaratia de admitere a creantei se depune la tribunal, unde se inregistreaza in registrul special, insa depunerea si inregistrarea numai la administratorul judiciar pot produce efecte daca este depusa si inregistrata in termenul fixat prin hotarare .


37. Astfel cum s-a precizat in doctrina, depunerea cererii direct la administratorul judiciar nu este lovita de nulitate; produce deci efectele pentru care a fost creata, astfel ca, daca este depusa si inregistrata la acest organ care aplica procedura in termenul stabilit, produce efectele juridice reglementate.


38. In consecinta, in opinia instantei de trimitere, cererea de admitere a creantei depusa la administratorul judiciar in termen, dar nedepusa sau/si neinaintata si la tribunal in acelasi termen fixat, nu este considerata a fi tardiv formulata, aceasta cerere urmand a fi inaintata tribunalului si inregistrata in registrul prevazut de lege.


VII. Punctul de vedere al partilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept


39. Apelantii contestatori F si G au sustinut ca, in cauza, sunt intrunite conditiile de admisibilitate prevazute de art. 519 din Codul de procedura civila, astfel:


- existenta unei cauze aflate in curs de judecata; aceasta conditie este indeplinita, deoarece litigiul in legatura cu care s-a formulat sesizarea se afla pe rolul Curtii de Apel Constanta - Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal;


- cauza sa fie solutionata in ultima instanta; aceasta conditie este indeplinita, deoarece instanta de sesizare urmeaza sa solutioneze cauza in ultima instanta prin pronuntarea unei hotarari judecatoresti care este definitiva;


- de lamurirea modului de interpretare si aplicare a dispozitiilor art. 102 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 si a dispozitiilor art. 3 din Ordinul ministrului justitiei nr. 1.692/C/2006 privind aprobarea formatului Buletinului procedurilor de insolventa si a continutului-cadru al citatiilor, comunicarilor, hotararilor judecatoresti, convocarilor, notificarilor si al altor acte care se publica in acesta si al dovezii privind indeplinirea procedurii de citare, comunicare, convocare si notificare, cu modificarile ulterioare (in continuare Ordinul nr. 1.692/C/2006), depinde solutionarea litigiului dedus judecatii;


- chestiunea de drept enuntata este noua, deoarece din consultarea jurisprudentei s-a constatat ca asupra acestei probleme Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat si nici nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare.


40. Cu privire la chestiunea de drept, apelantii contestatori au sustinut ca:


- dispozitiile art. 102 din Legea nr. 85/2014 prevad ca " (1) (...) cererile de admitere a creantelor vor fi inregistrate intr-un registru, care se va pastra la grefa tribunalului" si numai creantele salariale se inregistreaza in tabelul de creante din oficiu, de catre administratorul judiciar, in temeiul art. 5 alin. (1) pct. 18 din Legea nr. 85/2014;


- potrivit dispozitiilor art. 102 alin. (6) din Legea nr. 85/2014, "Creantele nascute dupa data deschiderii procedurii, in perioada de observatie sau in procedura reorganizarii judiciare vor fi platite conform documentelor din care rezulta, nefiind necesara inscrierea la masa credala. Prevederea se aplica in mod corespunzator pentru creantele nascute dupa data deschiderii procedurii de faliment", astfel incat calea procedurala de urmat pentru creditor, pentru valorificarea oricarei creante considerate ca fiind nascuta dupa data deschiderii procedurii, este aceea a adresarii unei cereri administratorului judiciar, care este tinut sa formuleze raspuns si sa indice masura adoptata (admiterea sau respingerea inscrierii) si numai creditorul nemultumit se poate adresa instantei cu o contestatie;


- interpretand per a contrario dispozitiile legale mentionate, cererea de admitere a creantelor nascute anterior datei deschiderii procedurii se inregistreaza doar la grefa instantei, respectiv la sediul tribunalului;


- potrivit art. 102 alin. (9) din Legea nr. 85/2014, "Toate creantele prezentate a fi admise si inregistrate la grefa tribunalului vor fi prezumate valabile si corecte daca nu sunt contestate de catre debitor, administratorul judiciar sau creditori", dispozitia legala facand din nou trimitere la grefa tribunalului si nicidecum la sediul administratorului judiciar;


- atat formatul, cat si continutul-cadru al modelului de notificare cuprins in Ordinul nr. 1.692/C/2006 sunt obligatorii pentru toti participantii la procedura, iar potrivit anexei nr. 3.3 - Notificare privind deschiderea procedurii de insolventa, la sectiunea informatii suplimentare - se precizeaza ca, in vederea inscrierii la masa credala, este necesar sa se completeze si sa se transmita la tribunal "cererea de inscriere a creantei in tabelul preliminar" cu respectarea dispozitiilor art. 65 alin. (1) din legea privind procedura insolventei. Cererea de inscriere a creantei in tabelul preliminar va fi insotita de documentele justificative ale creantei si de actele care atesta constituirea de garantii, in copii certificate. Cererea de inscriere a creantei si documentele care o insotesc vor fi depuse la dosar sau transmise prin posta pe adresa instantei, in dublu exemplar, unul pentru a fi comunicat administratorului judiciar si unul pentru a ramane la dosar, cu mentiunea ca exemplarul pentru administratorul judiciar poate fi comunicat in mod direct acestuia, prin posta.


41. Intimatul administrator judiciar B si intimatii creditori C si D nu si-au exprimat punctul de vedere cu privire la chestiunea de drept ce face obiectul sesizarii.


VIII. Jurisprudenta instantelor nationale in materie


42. La nivelul Sectiei a II-a civile din cadrul Curtii de Apel Alba Iulia s-a opinat ca, in contextul dispozitiilor art. 102 alin. (1) teza I si teza a II-a din Legea nr. 85/2014, cererea de admitere a creantelor poate fi depusa si la administratorul judiciar, cu conditia dovedirii ca inregistrarea s-a realizat in termenul fixat in hotararea de deschidere a procedurii, aceasta opinie fiind sustinuta si de judecatorii-sindici din cadrul Tribunalului Sibiu.


In schimb, Tribunalul Hunedoara a apreciat ca cererea depusa la administratorul judiciar in termenul fixat, dar nedepusa la tribunal nu poate fi considerata in termen decat in cazul admiterii unei cereri de repunere in termenul de depunere a respectivei declaratii.


43. Opinia judecatorilor din cadrul Curtii de Apel Bacau si al instantelor arondate este in sensul ca cererea de admitere a creantelor se depune numai la tribunal, iar cererea de admitere a creantelor depusa la administratorul judiciar in termenul fixat in hotararea de deschidere a procedurii, dar nedepusa in termen la tribunal nu este considerata a fi formulata in termen.


44. Prin punctul de vedere exprimat de membrii Sectiei civile din cadrul Curtii de Apel Brasov s-a aratat ca, in interpretarea prevederilor art. 102 alin. (1) teza I si teza a II-a din Legea nr. 85/2014, cererea de admitere a creantelor poate fi depusa si la administratorul judiciar, avand in vedere ca practicianul in insolventa este participantul care gestioneaza intreaga procedura, iar legea nu prevede vreo sanctiune pentru nedepunerea acesteia la tribunal.


Depunerea cererii la administratorul judiciar in termenul fixat in hotararea de deschidere a procedurii se considera formulata in termen, chiar daca practicianul in insolventa o inregistreaza la tribunal peste termenul stabilit, fiind o situatie procedurala similara aceleia in care o cerere este inregistrata la un alt organ decat cel competent, dar care are obligatia de a o inainta institutiei competente sa o solutioneze.


45. La nivelul Curtii de Apel Bucuresti - Sectiile a V-a si a VI-a civila, al Tribunalului Bucuresti (majoritate), Tribunalului Calarasi, Tribunalului Ialomita, Tribunalului Giurgiu si Tribunalului Ilfov s-a apreciat ca cererea de admitere a unei creante poate fi depusa si la administratorul judiciar si, atat timp cat a fost inregistrata in termen la acesta, ea nu poate fi considerata tardiva, chiar daca nu a fost depusa in termen si la tribunal.


Acest punct de vedere a fost motivat prin raportare la faptul ca dispozitiile art. 102 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 nu mentioneaza in mod expres unde se depune cererea de creanta, ci doar ca astfel de cereri trebuie inregistrate intr-un registru pastrat la grefa tribunalului.


S-a precizat ca, atat timp cat legea nu contine limitari din perspectiva depunerii cererii de creanta, aceasta poate fi depusa si la administratorul judiciar, care, potrivit art. 40 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, este unul dintre organele care aplica procedura si, in plus, conform art. 58 alin. (1) lit. k) din acelasi act normativ, are si atributia verificarii creantelor. Cata vreme creditorul a fost diligent si a inregistrat cererea de creanta la administratorul judiciar in termenul stabilit de judecatorul-sindic, nu poate fi sanctionat prin constatarea decaderii sale din dreptul de creanta, chiar daca cererea nu a fost inregistrata si la tribunal, administratorul judiciar urmand ca, ulterior, sa inainteze cererea instantei.


Totodata, se mai sustine ca, in cazul in care cererea este depusa in termen direct la administratorul judiciar sau la oricare alt organ care o inainteaza pe cale administrativa tribunalului competent, cererea va fi considerata ca fiind facuta in termen conform vizei de primire aplicate de organul la care s-a depus, chiar daca inaintarea acesteia la tribunal s-a facut dupa implinirea termenului de depunere.


In sens contrar s-a apreciat de catre Sectia a VII-a civila a Tribunalului Bucuresti si de catre magistratii din cadrul Tribunalului Teleorman ca depunerea cererii de admitere a creantei la administratorul judiciar si nu la grefa tribunalului nu este o cerere conforma, creditorul putand fi sanctionat cu nulitatea cererii, cu consecinta decaderii din dreptul de a formula o astfel de cerere pentru depasirea termenului legal.


S-a aratat ca cererea de admitere a creantei trebuie depusa la tribunal pentru a fi inregistrata in registrul de creante, dispozitiile in acest sens fiind imperative. De la data inregistrarii in registrul de creante, cererea capata data certa, putandu-se stabili daca a fost depusa in termenul stabilit prin hotararea de deschidere a procedurii.


In consecinta, punctul de vedere al judecatorilor asupra chestiunilor de drept supuse analizei a fost in sensul ca cererea de admitere a creantelor se depune numai la tribunal, putand fi depusa numai optional la administratorul/lichidatorul judiciar, iar in situatia in care cererea de admitere a creantelor a fost depusa la administratorul/lichidatorul judiciar in termenul fixat in hotararea de deschidere a procedurii, dar nedepusa in termen la tribunal, urmeaza a fi considerata ca tardiv formulata.


46. La nivelul Curtii de Apel Cluj, opinia majoritara a judecatorilor din cadrul Sectiei a II-a civile a Tribunalului Maramures este ca, desi raportat la dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activitatii practicienilor in insolventa, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, se poate afirma ca administratorul judiciar/practicianul in insolventa isi desfasoara activitatea in realizarea unui serviciu de interes public, in conditiile in care acesta verifica inclusiv tardivitatea, acesta nu poate conferi data certa cererii de admitere a creantelor din ziua in care i-a fost prezentata, in sensul art. 278 din Codul de procedura civila.


Printre atributiile administratorului judiciar nu figureaza si darea de data certa inscrisurilor care i se prezinta in acest scop.


Administratorii judiciari/Practicienii in insolventa nu au in domeniul competentelor lor abilitarea de a conferi data certa inscrisurilor prezentate de parti in acest scop.


Astfel, cererile de admitere a creantelor trebuie depuse numai la tribunal si inregistrate in registru, dobandind de la data inregistrarii la instanta data certa.


Rezultatele verificarilor efectuate de catre administratorul judiciar trebuie sa se reflecte in tabelele creantelor, legea stabilind obligatia administratorului judiciar de a intocmi aceste tabele.


In caz de contestatie, depunerea in termen, direct la administratorul judiciar, a declaratiei de creanta, urmata de depunerea peste termen la tribunal, este supusa verificarii de catre judecator, fiind posibila institutia de drept procesual a repunerii in termen.


Opinia unanima a judecatorilor din cadrul Tribunalului Specializat Cluj este in favoarea urmatoarei orientari: cererea de admitere a creantelor este considerata a fi depusa in termen doar daca este inregistrata la tribunal, in termenul stabilit prin hotararea de deschidere a procedurii, eventual prorogat conform art. 100 alin. (2) din Legea nr. 85/2014, cu aplicarea art. 183 din Codul de procedura civila.


Intr-adevar, Legea nr. 85/2014 nu cuprinde o dispozitie expresa in sensul obligatiei creditorilor de a depune cererea de admitere a creantelor la tribunal. Cu toate acestea, locul pentru depunerea cererilor de admitere a creantei poate fi dedus din coroborarea urmatoarelor dispozitii: art. 102 alin. (1) si (9), art. 58 alin. (1) din Legea nr. 85/2014.


47. Din analiza Sentintei civile nr. 591 din 4 aprilie 2018, pronuntata in Dosarul nr. 3.909/118/2017/a1 al Tribunalului Constanta - Sectia I civila, instanta arondata Curtii de Apel Constanta, rezulta ca o cerere de admitere a unei creante poate fi depusa si la administratorul judiciar si, atat timp cat a fost inregistrata in termen la acesta, ea nu poate fi considerata tardiva, chiar daca nu a fost depusa in termen si la tribunal.


48. Opinia judecatorilor din cadrul Sectiei a II-a civile a Curtii de Apel Craiova este in sensul ca, pentru valabila declarare a creantei, se impune indeplinirea atat a conditiei formularii declaratiei de creanta in termenul prevazut de lege, cat si a conditiei privind inregistrarea acesteia la tribunal in registrul special al creantelor, care se pastreaza la grefa tribunalului, denumit "Registrul de creante", conform art. 84 pct. 19 din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti, aprobat prin Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015, cu modificarile ulterioare.


Dispozitiile art. 102 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 sunt imperative, astfel incat declaratia de creanta depusa in termen la administratorul judiciar si neinregistrata in termen la tribunal nu produce efectele unei cereri de creanta regulat introduse, urmand a fi respinsa ca tardiv formulata.


Conditia inregistrarii la tribunal a declaratiei este reluata si in art. 102 alin. (9) din acelasi act normativ, care prezuma valabile si corecte toate creantele pentru care s-a formulat declaratie de creanta, inregistrate la grefa tribunalului.


Punctele de vedere exprimate cu privire la aceasta problema de catre Tribunalul Mehedinti - Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal au fost in sensul ca declaratia de creanta depusa la administratorul judiciar in termenul fixat prin hotararea de deschidere a procedurii insolventei este considerata a fi formulata in termen.


La nivelul Sectiei a II-a civile din cadrul Tribunalului Dolj s-a aratat ca toate cererile de admitere a creantelor au fost depuse exclusiv la sediul instantei, nefiind intalnite situatii in care cererea de admitere a creantelor sa fie depusa la administratorul judiciar in termenul fixat in hotararea de deschidere a procedurii, dar nedepusa in termen la tribunal.


Tribunalul Olt - Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal a considerat ca cererile de admitere a creantelor trebuie depuse la tribunal in termenul fixat in hotararea de deschidere a procedurii, acestea fiind inregistrate intr-un registru special care se pastreaza la grefa tribunalului (arhiva).


49. Magistratii Sectiei a II-a civile a Curtii de Apel Galati opineaza in sensul ca art. 102 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 face referire la depunerea cererii de admitere a creantei in termenul fixat prin hotararea de deschidere a procedurii, dar si la inregistrarea cererii intr-un registru, care se va pastra la grefa tribunalului, fara a se face referire la locul depunerii cererii anterior inregistrarii acesteia.


In practica se intalnesc situatii in sensul depunerii cererii de admitere a creantei atat la administratorul judiciar, cat si la tribunal.


Avand in vedere ca administratorul judiciar este un organ care aplica procedura insolventei, tinand seama de atributiile generale ale administratorului judiciar, astfel cum acestea sunt prevazute de art. 58 din Legea nr. 85/2014, care, desi nu fac referire la atributia preluarii si inregistrarii cererilor de admitere a creantelor formulate conform art. 102, prevad atributia de verificare a creantelor (lit. k), retinandu-se rolul practicianului in insolventa dupa pronuntarea hotararii de deschidere a procedurii insolventei, inclusiv trimiterea notificarii mentionate de art. 99 alin. (1), precum si procedura urmata in privinta intocmirii tabelelor de creanta, dar si modul de redactare a textului art. 102 alin. (1), se apreciaza ca cererea de admitere a creantei se depune la tribunal, unde se inregistreaza in registrul special, insa depunerea si inregistrarea numai la administratorul judiciar pot produce efecte doar daca declaratia este depusa si inregistrata in termenul fixat prin hotarare .


Opinia judecatorilor Sectiei a II-a civile, de contencios administrativ si fiscal din cadrul Tribunalului Vrancea este in sensul ca, potrivit art. 102 alin. (1) si art. 40 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, cererea de admitere a creantei se depune la tribunal, unde se inregistreaza in registrul special, in practica instantei intalnindu-se situatii in sensul depunerii cererii de admitere a creantei atat la administratorul judiciar, cat si la tribunal, insa depunerea peste termen la tribunal o lipseste de efectele juridice prevazute de lege.


50. La nivelul Curtii de Apel Iasi, opinia majoritara exprimata este in sensul ca declaratia de admitere a creantei se depune obligatoriu la tribunal, optional si la administratorul/lichidatorul judiciar.


In ipoteza in care aceasta cerere se depune doar la dosarul de insolventa aflat pe rolul tribunalului (intr-un singur exemplar), administratorul judiciar are obligatia studierii cererii de creanta de la dosarul cauzei.


In sprijinul acestei opinii sunt dispozitiile art. 102 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 85/2014, potrivit carora "cererile de admitere a creantelor vor fi inregistrate intr-un registru, care se va pastra la grefa tribunalului", dar si cele ale art. 84 pct. 19 din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti, aprobat prin Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015, cu modificarile ulterioare, conform carora "Registrul de creante se pastreaza la tribunalele specializate sau, dupa caz, la sectiile specializate ale tribunalelor, de catre prim-grefierul tribunalului specializat, respectiv de grefierul-sef al sectiei specializate ori de alta persoana desemnata de presedintele instantei".


Cum dispozitiile legale prevad pastrarea acestui registru la grefa tribunalului, este evidenta obligatia creditorilor de a depune cererile de creanta la tribunal.


In ceea ce priveste aspectul considerarii depunerii in termen a cererii de creanta la tribunal sau la administratorul judiciar, parerile nu sunt unitare.


51. Opinia judecatorilor Sectiei a II-a civile, de contencios administrativ si fiscal a Curtii de Apel Oradea este in sensul ca declaratia de admitere a creantei se depune la tribunal si nu la administratorul judiciar, iar respectarea termenului de depunere se verifica in raport cu data depunerii la tribunal.


Punctul de vedere al judecatorilor Sectiei a II-a civile a Tribunalului Bihor este in sensul ca cererea de admitere a creantelor poate fi depusa la administratorul judiciar, iar cererea de admitere a creantelor depusa la administratorul judiciar in termenul fixat in hotararea de deschidere a procedurii, dar nedepusa in termen la tribunal este considerata a fi formulata in termen.


52. La nivelul Curtii de Apel Pitesti, Tribunalul Specializat Arges a apreciat ca declaratia de admitere a creantei trebuie depusa la tribunal in termenul stabilit, pentru urmatoarele considerente:


Conform art. 278 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedura civila, data inscrisurilor sub semnatura privata este opozabila altor persoane decat celor care le-au intocmit, numai din ziua in care a devenit certa, prin una din modalitatile prevazute de lege, respectiv: "1. din ziua in care au fost prezentate spre a se conferi data certa de catre notarul public, executorul judecatoresc sau alt functionar competent in aceasta privinta".


Administratorul/Lichidatorul judiciar nu este un functionar competent sa confere data certa inscrisurilor care i se prezinta, in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activitatii practicienilor in insolventa, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sau in Statutul privind organizarea si exercitarea profesiei de practician in insolventa, aprobat prin Hotararea Congresului Uniunii Nationale a Practicienilor in Insolventa din Romania nr. 3/2007, republicata, nefiind prevazute dispozitii in acest sens. Pe de alta parte, art. 94 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti, aprobat prin Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015, cu modificarile ulterioare, prevede ca "Actele de sesizare a instantei depuse personal sau prin reprezentant, sosite prin posta, curier ori fax sau in orice alt mod prevazut de lege, se depun la registratura, unde, in aceeasi zi, dupa stabilirea obiectului cauzei, primesc, cu exceptia cazurilor prevazute de lege, data certa si numar din aplicatia ECRIS".


Avand in vedere importanta deosebita pe care o au data sesizarii instantei cu o cerere introductiva si, in particular, data depunerii declaratiei de creanta, se apreciaza ca legiuitorul a urmarit ca aceasta data sa poata fi stabilita cu usurinta, iar aspecte precum formularea in termen a declaratiei sa fie solutionate cu rapiditate, prin dovada facila a datei certe, fara administrarea altor probe si fara concursul altor participanti la procedura .


Este adevarat ca legiuitorul nu prevede locul depunerii cererii de creante, daca acesta este sediul administratorului/lichidatorului judiciar sau al tribunalului competent, insa prevede etapa ulterioara a inregistrarii cererii in registrul special ce se tine la grefa tribunalului. In plus, alin. (9) al art. 102 din Legea nr. 85/2014 prevede ca "Toate creantele prezentate a fi admise si inregistrate la grefa tribunalului vor fi prezumate valabile si corecte daca nu sunt contestate de catre debitor, administratorul judiciar sau creditori", iar art. 100 alin. (1) lit. b) din acelasi act normativ se refera la termenul-limita pentru inregistrarea cererii de admitere a creantelor asupra averii debitorului, care va fi de maximum 45 de zile de la deschiderea procedurii, precum si cerintele pentru ca o creanta inregistrata sa fie considerata valabila. O interpretare literala a acestor texte duce la concluzia ca nu doar depunerea cererilor de creanta trebuie sa aiba loc in termenul-limita de maxim 45 de zile, dar si inregistrarea lor in registrul pastrat la grefa tribunalului.


Trebuie mentionata si inconsecventa legiuitorului in utilizarea unor termeni precum "inregistrare", "depunere", "inscriere" [art. 100 alin. (1) prevede termenul-limita pentru inregistrarea cererilor de admitere a creantelor, art. 102 alin. (1) aminteste despre "depunerea" si "inregistrarea" ulterioara a acestora intr-un registru al instantei, pentru ca alin. (2) al aceluiasi articol sa vorbeasca despre "inregistrarea" creantei in baza careia s-a deschis procedura insolventei de catre administratorul judiciar, in acest caz termenul inregistrare avand sensul de "inscriere" in tabel, utilizat de legiuitor in dispozitiile ulterioare ale legii].


Avand in vedere toate aceste aspecte, s-a conchis in sensul posibilitatii creditorului de a depune cererea de admitere a creantei fie direct la tribunalul competent, fie la administratorul/lichidatorul judiciar, cu obligatia acestuia din urma de a prezenta cererea creditorului la grefa tribunalului, pentru inregistrare, in termenul-limita stabilit prin hotararea de deschidere a procedurii de insolventa si cu posibilitatea creditorului a carui cerere nu a fost astfel prezentata de a formula cerere de repunere in termen.


53. La nivelul Curtii de Apel Ploiesti, Tribunalul Dambovita - Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal a comunicat ca opinia majoritara a judecatorilor sectiei este in sensul ca cererea de admitere a creantelor se depune numai la instanta, iar cererea de admitere a creantelor depusa la administratorul judiciar in termen si nedepusa la dosar nu poate fi considerata in termen.


Tribunalul Prahova a comunicat ca, la nivelul Sectiei a II-a civile, de contencios administrativ si fiscal, cererile de admitere a creantelor se depun numai la tribunal si nu au fost identificate situatii in care acestea au fost depuse la administratorul judiciar, fara a fi depuse la tribunal.


54. La nivelul Curtii de Apel Suceava, punctul de vedere exprimat de judecatorii specializati in materie este in sensul ca cererea de admitere a creantelor se depune numai la tribunal, dar poate fi depusa si la administratorul judiciar, cu conditia ca acesta sa o depuna la dosarul cauzei. Cererea de admitere a creantelor depusa la administratorul judiciar in termenul fixat de deschidere a procedurii, dar nedepusa in termen la tribunal este considerata a fi formulata in termen.


55. Curtea de Apel Targu Mures a invederat ca opinia majoritara a acestei instante este similara celei exprimate de Curtea de Apel Constanta in hotararea de sesizare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile.


Astfel, intr-adevar, atat timp cat administratorul judiciar este unul dintre organele care aplica procedura, conform art. 40 din Legea nr. 85/2014 fiind si cel care are atributia de a verifica fiecare cerere pentru a-i stabili legitimitatea, valoarea si prioritatea, conform art. 106 alin. (1) din actul normativ anterior mentionat, este cert ca are dreptul si obligatia de a primi declaratiile de creanta, intrucat daca poate face mai mult, poate si mai putin potrivit principiului "a majori ad minori".


Fiind un inscris sub semnatura privata, primeste data certa fie in momentul inregistrarii la instanta sau transmiterii prin posta, conform art. 183 din Codul de procedura civila, fie in momentul inregistrarii la administratorul judiciar, conform art. 278 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedura civila, care este "functionarul competent", respectiv organul care aplica procedura competent sa primeasca si sa verifice astfel de cereri.


In plus, atunci cand legiuitorul a dorit sa sanctioneze omisiunea petentului de a depune o cerere la o anumita instanta, a prevazut expres atat instanta la care pot fi inaintate cererile respective, cat si sanctiunea, respectiv nulitatea, conform art. 471 alin. (1) din Codul de procedura civila. Cu toate acestea, a impus judecatorului sa cuprinda in continutul hotararii o mentiune clara cu privire la instanta la care se depune cererea pentru exercitarea caii de atac, conform art. 425 alin. (3) teza finala din Codul de procedura civila. Prin urmare, petentul care cunoaste instanta la care se depune cererea si sanctiunea a incalcat o prevedere legala imperativa, pe cand, in situatia supusa dezbaterii, aplicarea sanctiunii (tardivitatea) ar opera in lipsa unor dispozitii clare in ceea ce priveste organul competent sa inregistreze cererea .


In cea de-a doua opinie s-a exprimat parerea ca se impune inregistrarea cererilor in registrul care se pastreaza la grefa instantei, conform art. 102 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, pentru ca se poate stabili cu certitudine momentul inregistrarii acestora, care ar reprezenta o data certa opozabila tuturor, fara a da posibilitatea unor interpretari.


S-a aratat ca nu au fost identificate hotarari judecatoresti relevante pentru problema supusa atentiei, intrucat, in putinele situatii ivite, singura masura a constat in dispozitia data de judecatorul-sindic lichidatorului judiciar de a depune un exemplar din cererea care a fost inregistrata direct la administratorul judiciar la dosarul cauzei.


56. La nivelul Curtii de Apel Timisoara a fost identificata o singura hotarare, punctele de vedere ale magistratilor cu privire la aspectele invocate fiind in sensul ca declaratia de admitere a creantelor se depune numai la tribunal.


57. Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a comunicat prin Adresa nr. 1.378/C/1843/III-5/2.028 din 5 iulie 2018 ca, la nivelul Sectiei judiciare - Serviciul judiciar civil, nu s-a verificat si nu se verifica, in prezent, practica judiciara in vederea promovarii unui eventual recurs in interesul legii.


IX. Raportul asupra chestiunii de drept


58. Prin raportul intocmit in cauza, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedura civila, s-a apreciat, referitor la admisibilitatea sesizarii, ca sunt indeplinite cumulativ conditiile de admisibilitate pentru pronuntarea unei hotarari prealabile de dezlegare a chestiunii de drept, iar pe fondul cauzei s-a exprimat opinia ca, in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 102 alin. (1) teza I si a II-a din Legea nr. 85/2014, cererea de admitere a creantelor poate fi depusa si la administratorul judiciar, insa, pentru a fi considerata ca fiind formulata in termenul-limita fixat in hotararea de deschidere a procedurii, trebuie inregistrata in registrul aflat la grefa tribunalului in cadrul acestui termen.


X. Inalta Curte de Casatie si Justitie


59. Asupra admisibilitatii sesizarii se retine ca, potrivit dispozitiilor art. 519 din Codul de procedura civila, daca in cursul judecatii, un complet de judecata al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al curtii de apel sau al tribunalului investit cu solutionarea cauzei in ultima instanta, constatand ca o chestiune de drept, de a carei lamurire depinde lamurirea pe fond a cauzei respective, este noua si asupra acesteia Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat si nici nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare, va putea solicita Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa pronunte o hotarare prin care sa se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizata.


60. Conform prevederilor art. 520 alin. (1) si (2) din Codul de procedura civila, sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie se face de catre completul de judecata dupa dezbateri contradictorii, daca sunt indeplinite conditiile prevazute de textul de lege mentionat anterior, prin incheiere care nu este supusa niciunei cai de atac, iar daca prin incheiere se dispune sesizarea, aceasta va cuprinde motivele care sustin admisibilitatea sesizarii potrivit dispozitiilor art. 519, punctul de vedere al completului de judecata si al partilor.


61. Din cuprinsul dispozitiilor legale enuntate mai sus rezulta conditiile de admisibilitate pentru declansarea procedurii de sesizare in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile, conditii care trebuie indeplinite cumulativ, dupa cum urmeaza: existenta unei cauze aflate in curs de judecata; instanta care sesizeaza Inalta Curte de Casatie si Justitie sa judece cauza in ultima instanta; cauza care face obiectul judecatii sa se afle in competenta legala a unui complet de judecata al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al curtii de apel sau al tribunalului investit sa solutioneze cauza in ultima instanta; solutionarea pe fond a cauzei in curs de judecata sa depinda de chestiunea de drept a carei lamurire se cere; chestiunea de drept ce se cere a fi lamurita sa fie noua; sa nu fi facut obiectul statuarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie si nici obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare.


62. Analizand admisibilitatea sesizarii, se constata ca primele trei conditii sunt indeplinite, intrucat instanta de trimitere este legal investita cu solutionarea unei cereri de apel, iar sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie s-a realizat de un complet din cadrul Curtii de Apel Constanta - Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal, investit cu solutionarea cauzei in ultima instanta.


63. Astfel, se constata ca tribunalul a fost investit cu o contestatie formulata in cadrul procedurii insolventei, reglementata de dispozitiile Legii nr. 85/2014, iar potrivit dispozitiilor art. 43 alin. (1) din acest act normativ, hotararile curtii de apel sunt definitive, aceasta fiind instanta de apel pentru hotararile pronuntate de judecatorul-sindic.


64. Este indeplinita si conditia de admisibilitate privind caracterul esential al chestiunii de drept, de a carei solutionare depinde solutionarea pe fond a cauzei. Astfel, Tribunalul Tulcea a fost investit cu o cerere avand ca obiect contestatie impotriva tabelului preliminar al creantelor debitoarei aflate in procedura insolventei, solicitandu-se judecatorului-sindic refacerea acestui tabel in sensul inlaturarii unor creante, cu motivarea ca declaratiile de creanta au fost depuse cu depasirea termenului- limita stabilit prin incheierea de deschidere a procedurii insolventei, intrucat nu au fost depuse la grefa instantei in cadrul acestui termen, ci doar la sediul administratorului judiciar. Prima instanta a admis in parte contestatia si a dispus refacerea tabelului preliminar de creante in sensul modificarii cuantumului creantelor a doi dintre creditori, creante care au fost reduse. Prin motivele de apel s-a invocat exceptia tardivitatii formularii cererilor de admitere a creantelor celor doi creditori, sustinandu-se ca aceste cereri trebuiau depuse la dosarul cauzei in termenul prevazut in hotararea de deschidere a procedurii, fiind lipsita de temei legal depunerea lor in termen numai la administratorul judiciar. Prin urmare, dezlegarea problemei de drept a locului de depunere a declaratiilor de creanta, cu consecinte asupra termenului de depunere a acestora, are legatura directa cu solutionarea cauzei, intrucat regularitatea actului de procedura este contestata in apel.


65. Pe de alta parte, se constata ca textul de lege ale carui interpretare si aplicare se cer a fi lamurite are o formulare lacunara si incompleta in ceea ce priveste locul depunerii cererilor de admitere a creantelor in interiorul termenului stabilit prin hotararea de deschidere a insolventei, cu consecinte directe asupra inscrierii creantelor in tabelul preliminar . Ca urmare, interpretarea si aplicarea acestui text legal prezinta un grad de dificultate real si serios.


66. In ceea ce priveste cerinta noutatii se constata ca si aceasta este indeplinita, desi aceeasi reglementare exista si in forma anterioara a legii, respectiv in art. 64 alin. (1) din Legea nr. 85/2006. Astfel, desi problema de drept priveste interpretarea si aplicarea unui text de lege care s-a regasit in aceeasi redactare si in actul normativ mai vechi, nu a primit totusi o analiza exhaustiva in doctrina de specialitate, neexistand nicio practica judiciara cristalizata sub acest aspect, o dovada in plus fiind faptul ca aproape toate instantele au comunicat Inaltei Curti de Casatie si Justitie ca nu au identificat jurisprudenta in materie si nici cauze similare aflate pe rol. Cu toate acestea, pozitiile divergente exprimate la nivel teoretic prefigureaza posibilitatea aparitiei unei practici neunitare, ceea ce justifica apelul la acest mecanism de unificare.


67. Este indeplinita si ultima conditie de admisibilitate, intrucat chestiunea de drept nu a fost dezlegata de Inalta Curte de Casatie si Justitie si nici nu exista pe rolul acesteia un recurs in interesul legii in acest sens.


68. Pe fondul chestiunii de drept, Inalta Curte retine in prealabil ca, desi ulterior sesizarii au intervenit modificari si completari ale legii insolventei, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 840 din 2 octombrie 2018, dispozitiile art. 102 alin. (1) teza I si teza a II-a au ramas neschimbate, pastrand aceeasi formulare avuta in vedere de instanta de trimitere.


69. Art. 102 alin. (1) teza I din Legea nr. 85/2014 stabileste expres ca administratorul judiciar este cel care inregistreaza creantele salariale, inregistrare pe care o face din oficiu in baza evidentelor contabile ale debitoarei. Este o situatie de exceptie reglementata expres doar in privinta creantelor salariale.


70. In schimb, in privinta celorlalti creditori, in timp ce prima teza a art. 102 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 se refera la "depunerea" cererii de admitere a creantelor in termenul fixat in hotararea de deschidere a procedurii, teza a II-a a aceluiasi text legal face mentiune despre "inregistrarea" acestor cereri intr-un registru pastrat la grefa tribunalului.


71. Divergentele de interpretare aparute in practica au fost generate de faptul ca legea nu indica in mod expres locul unde trebuie depuse cererile de admitere a creantelor de catre creditorii cu creante anterioare datei de deschidere a procedurii, altii decat salariatii, si nici atributia administratorului judiciar/lichidatorului de a prelua si inregistra aceste cereri, mentionand doar limita de timp in care se depun declaratiile, precum si locul inregistrarii acestora.


72. Cererea de creanta depusa in termenul fixat prin hotararea de deschidere a procedurii si inregistrata la grefa tribunalului, fie de catre creditor, personal sau prin reprezentant, fie de catre administratorul judiciar, prin registratura, prin posta sau prin alt mijloc prevazut de lege, are drept efect dobandirea calitatii de creditor indreptatit sa participe la procedura .


73. Potrivit art. 5 alin. (1) pct. 19 din Legea nr. 85/2014, "creditor indreptatit sa participe la procedura este acel titular al unui drept de creanta asupra averii debitorului, care a inregistrat o cerere de inscriere a creantei, in urma admiterii careia acesta dobandeste drepturile si obligatiile reglementate de prezenta lege pentru fiecare stadiu al procedurii. Calitatea de creditor inceteaza ca urmare a neinscrierii sau a inlaturarii din tabelele creditorilor intocmite succesiv in procedura, precum si prin inchiderea procedurii; au calitatea de creditor, fara a depune personal declaratiile de creanta, salariatii debitorului".


74. Asadar, una dintre conditiile necesare pentru dobandirea calitatii de creditor indreptatit sa participe la procedura insolventei, cu toate drepturile si obligatiile aferente, este inregistrarea unei cereri de admitere a creantelor la grefa tribunalului. In mod similar, art. 102 alin. (9) din Legea nr. 85/2014 prevede ca toate creantele prezentate a fi admise si inregistrate la grefa tribunalului vor fi prezumate valabile si corecte daca nu sunt contestate de catre debitor, administratorul judiciar sau creditor .


75. De la data inregistrarii in registrul de creante, cererea dobandeste data certa, putandu-se stabili daca a fost depusa in termenul stabilit prin ho


Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Decizia nr. 72/2018


Citeşte mai multe despre:    Legea 85/2014    Insolventa    Deschiderea procedurii de insolventa    Administratorul judiciar    Creante



Comentează: ICCJ: Cererile de admitere a creantelor, altele decat cele ale salariatilor, trebuie sa fie depuse la tribunal in termenul fixat prin hotararea de deschidere a procedurii
Alte Speţe

Decizia ICCJ nr. 12/2019 - RIL admis privind procedura insolventei
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia C.C.R. nr. 788/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea nr. 85/2006
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 779/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 43 alin. (2) din Legea nr. 85/2014
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Cum reclamantul a solicitat doar eliberarea unei adeverinte privind grupa de munca, nu si cu mentiuni privind privind plata contributiei de asigurari, instanta se va pronunta in limitele investirii
Pronuntaţă de: Tribunalul Bistrita-Nasaud Sectia I Civila, Sentinta civila nr. 42/F/2017, in sedinta publica din 25 ianuarie 2017

Incetarea litigiului de munca ca efect al procedurii insolventei
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Craiova Sectia I Civila, Decizia civila nr. 586/2017, in sedinta publica din 2 martie 2017

Toate temeiurile de nevalabilitate a unei decizii de concediere trebuie formulate prin contestatie, neputand fi completate ulterior, chiar si pentru motive de neconstitutionalitate a legii
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VII-a pentru cauze privind C.M.A.S., Decizia civila nr. 309/2017, in sedinta publica din 20 ianuarie 2017

Daca sarcinile de serviciu si fisa postului nu impun participarea la cursuri sau evenimente rezulta ca acestea nu au legatura cu formarea profesionala
Pronuntaţă de: Tribunalul Hunedoara Sectia I Civila, Sentinta civila nr. 291/2017, in sedinta publica din 2 februarie 2017

Decizie de concediere a salariatului. Masura cu caracter abuziv si arbitrar
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Pitesti, Sectia I Civila, Decizia nr. 907/2016 din 14.04.2016

Concedierea in procedura de insolventa. Legalitate
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Pitesti, Sectia I Civila, Decizia nr. 1636/2016 din 22.06.2016



Articole Juridice

Codul Fiscal: Stabilirea de catre Presedintele A.N.A.F. a criteriilor pentru evaluarea riscului fiscal – o incalcare a principiului separatiei puterilor in stat?
Sursa: Irina Maria Diculescu

ICCJ. Contestatie decizie incetare contract individual de munca. Insolventa. Suspendare de drept
Sursa: Avocat Lacatus Igor

RIL. In procesul penal Fondul de garantare a asiguratilor nu poatea avea calitate de parte responsabila civilmente
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Profesionistii, indiferent de statutul lor juridic sunt supusi regulilor de drept civil
Sursa: Avocat Lacatus Igor

Recuperare creante in domeniul transporturilor. Temei legal si Proceduri
Sursa: Avocat Andrei-Gheorghe Gherasim

Recuperarea creantelor prin procedura Ordonantei de plata
Sursa: Radu Georgescu

[Av. muncii] Respectarea termenului de preaviz in cazul concedierilor colective
Sursa: MCP Cabinet avocati