Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 209 alin. (16) din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Malvina Ioana Galis, Ioana Galis si Ioan Huluban in Dosarul nr. 234/33/2016 al Curtii de Apel Cluj - Sectia penala si pentru cauze cu minori - Judecatorul de drepturi si libertati. Exceptia formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 2.052D/2017.
La apelul nominal se constata lipsa partilor. Procedura de citare este legal indeplinita.
Presedintele dispune a se face apelul si in Dosarul nr. 45D/2018, avand ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 209 alin. (16) din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Ioan Petre Crisan in Dosarul nr. 3.399/83/P/2017 al Curtii de Apel Oradea - Sectia penala si pentru cauze cu minori - Judecatorul de drepturi si libertati. La apelul nominal se constata lipsa partilor. Procedura de citare este legal indeplinita. Magistratul-asistent refera asupra cererii depuse la dosar de catre autorul exceptiei, prin care acesta solicita judecarea in lipsa .
Curtea, din oficiu, pune in discutie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, avand in vedere obiectul cauzelor, in temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, dispune conexarea Dosarului nr. 45D/2018 la Dosarul nr. 2.052D/2017, care a fost primul inregistrat.
Cauza fiind in stare de judecata, presedintele acorda cuvantul reprezentantului Ministerului Public, care solicita mentinerea jurisprudentei Curtii in materie si respingerea, ca neintemeiata, a exceptiei de neconstitutionalitate. In acest sens, invoca Decizia nr. 54 din 2 februarie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 353 din 12 mai 2017.
C U R T E A,
avand in vedere actele si lucrarile dosarelor, retine urmatoarele:
Prin Incheierea penala din 28 februarie 2016, pronuntata in Dosarul nr. 234/33/2016, Curtea de Apel Cluj - Sectia penala si pentru cauze cu minori - Judecatorul de drepturi si libertati a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 209 alin. (16) din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Malvina Ioana Galis, Ioana Galis si Ioan Huluban. Exceptia a fost ridicata cu ocazia solutionarii unei propuneri de arestare preventiva pentru o perioada de 30 de zile .
Prin Incheierea penala nr. 25/CJDL/2017 din 29 august 2017, pronuntata in Dosarul nr. 3.399/83/P/2017, Curtea de Apel Oradea - Sectia penala si pentru cauze cu minori - Judecatorul de drepturi si libertati a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 209 alin. (16) din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Ioan Petre Crisan . Exceptia a fost ridicata cu ocazia solutionarii contestatiei impotriva incheierii penale prin care s-a dispus arestarea preventiva a autorului exceptiei.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorii acesteia sustin, in esenta, ca dispozitia criticata este neconstitutionala in masura in care se interpreteaza ca termenul de 6 ore prevazut de aceasta este un termen de recomandare . A sustine o interpretare in sens contrar ar insemna sa se admita ca termenele procesuale pot fi termene de recomandare, iar nerespectarea acestora sa nu aiba nicio repercusiune asupra situatiei sau drepturilor participantilor din procesul penal. O asemenea interpretare este vadit neconstitutionala, incalcand flagrant dreptul la un proces echitabil si principiul egalitatii armelor consacrat cu precadere in materia penala.
Se sustine ca termenele procedurale sunt prin natura lor termene imperative, indiferent cine este persoana care trebuie sa le respecte, respectiv inculpat, persoana vatamata sau procuror. Astfel, de vreme ce in sarcina inculpatului sunt stabilite termene procesuale imperative a caror nerespectare atrage decaderea din exercitarea dreptului, si in sarcina parchetului ar trebui instituite termene imperative, iar nu termene de recomandare a caror nerespectare sa nu atraga nicio sanctiune.
In continuare, invoca Decizia Curtii Constitutionale nr. 336 din 30 aprilie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 342 din 19 mai 2015, prin care s-a constatat ca dispozitiile art. 235 alin. (1) din Codul de procedura penala sunt constitutionale in masura in care nerespectarea termenului "cu cel putin 5 zile inainte de expirarea duratei arestarii preventive" atrage incidenta art. 268 alin. (1) din Codul de procedura penala. Apreciaza ca scopul dispozitiilor art. 235 alin. (1) din Codul de procedura penala este identic cu cel al dispozitiilor art. 209 alin. (16) din acelasi act normativ, adica asigurarea posibilitatii inculpatului si a avocatului acestuia de a beneficia, respectiv a formula o aparare efectiva, nu iluzorie, in conditiile unei evidente vulnerabilitati a inculpatului privat de libertate.
Cu privire la incalcarea art. 124 din Constitutie, autorii exceptiei arata ca aceste dispozitii reprezinta un corolar al tuturor garantiilor recunoscute de Legea fundamentala, astfel ca obligatia legiuitorului nu rezida numai in reglementarea si consacrarea unor garantii precise, ci este imperios necesar ca acesta sa puna la dispozitia justitiabilului si cadrul procedural prin care sa se asigure respectarea acestor garantii .
Curtea de Apel Cluj - Sectia penala si pentru cauze cu minori - Judecatorul de drepturi si libertati, facand referire la Decizia nr. 336 din 30 aprilie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 342 din 19 mai 2015, Decizia nr. 513 din 5 iulie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 956 din 28 noiembrie 2016, si Decizia nr. 83 din 23 februarie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 347 din 6 mai 2016, apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibila.
Curtea de Apel Oradea - Sectia penala si pentru cauze cu minori - Judecatorul de drepturi si libertati arata ca exceptia de neconstitutionalitate indeplineste conditiile de admisibilitate.
14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
Guvernul apreciaza ca cele retinute in Decizia nr. 54 din 2 februarie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 353 din 12 mai 2017, sunt valabile mutatis mutandis si in prezenta cauza.
Avocatul Poporului arata ca punctul sau de vedere a fost retinut in Decizia nr. 513 din 5 iulie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 956 din 28 noiembrie 2016, si Decizia nr. 83 din 23 februarie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 347 din 6 mai 2016, in sensul ca dispozitiile criticate sunt constitutionale.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
examinand actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 209 alin. (16) din Codul de procedura penala, cu urmatorul continut: "Procurorul sesizeaza judecatorul de drepturi si libertati de la instanta competenta, in vederea luarii masurii arestarii preventive fata de inculpatul retinut, cu cel putin 6 ore inainte de expirarea duratei retinerii acestuia."
Autorii exceptiei de neconstitutionalitate sustin ca textul criticat contravine prevederilor constitutionale cuprinse in art. 1 alin. (5), potrivit caruia, in Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie, art. 16 referitor la egalitatea in drepturi, art. 20 referitor la tratatele internationale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3), potrivit caruia partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil, art. 23 alin. (2), potrivit caruia perchezitionarea, retinerea sau arestarea unei persoane sunt permise numai in cazurile si cu procedura prevazute de lege, art. 24 referitor la dreptul la aparare si art. 124 alin. (1) si alin. (2) referitor la infaptuirea justitiei.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca autorii acesteia critica faptul ca dispozitiile legale contestate sunt neconstitutionale in masura in care sunt interpretate in sensul ca termenul de 6 ore prevazut in cuprinsul acestora este unul de recomandare, facand trimitere la ratiunile avute in vedere de Curtea Constitutionala cu prilejul pronuntarii Deciziei nr. 336 din 30 aprilie 2015, prin care instanta de contencios constitutional a constatat ca dispozitiile art. 235 alin. (1) din Codul de procedura penala sunt constitutionale in masura in care nerespectarea termenului "cu cel putin 5 zile inainte de expirarea duratei arestarii preventive" atrage incidenta art. 268 alin. (1) din Codul de procedura penala.
In acest context, Curtea constata ca s-a mai pronuntat asupra unor critici similare, prin Decizia nr. 83 din 23 februarie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 347 din 6 mai 2016, Decizia nr. 316 din 17 mai 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 608 din 9 august 2016 si Decizia nr. 54 din 2 februarie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 353 din 12 mai 2017. Astfel, Curtea a aratat ca prin Decizia nr. 336 din 30 aprilie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 342 din 19 mai 2015, a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile art. 235 alin. (1) din Codul de procedura penala sunt constitutionale in masura in care nerespectarea termenului "cu cel putin 5 zile inainte de expirarea duratei arestarii preventive" atrage incidenta art. 268 alin. (1) din Codul de procedura penala. Pentru a ajunge la aceasta concluzie, Curtea a observat ca, potrivit normelor procesual penale cuprinse in art. 235 alin. (1) din Codul de procedura penala, propunerea de prelungire a arestarii preventive impreuna cu dosarul cauzei se depun la judecatorul de drepturi si libertati cu cel putin 5 zile inainte de expirarea duratei acesteia, alin. (2) al aceluiasi articol, in prima si ultima teza, stabilind ca judecatorul de drepturi si libertati fixeaza termen pentru solutionarea propunerii de prelungire a arestarii preventive inainte de expirarea duratei masurii, avocatul inculpatului este incunostintat si i se acorda, la cerere, posibilitatea de a studia dosarul cauzei. Reglementarea acestui termen are drept scop acordarea unui interval de timp suficient pentru ca atat propunerea de prelungire a arestarii preventive, cat si, eventual, contestatia formulata de procuror in temeiul art. 204 alin. (5) din Codul de procedura penala, in caz de respingere a propunerii de prelungire a arestarii preventive, sa fie solutionate cu respectarea dreptului la aparare si garantarea libertatii individuale a inculpatului arestat, inainte de expirarea duratei masurii preventive (a se vedea paragraful 19 din decizia precitata). Plecand de la premisa potrivit careia atat propunerea de prelungire a arestarii preventive, cat si contestatia formulata de procuror in temeiul art. 204 alin. (5) din Codul de procedura penala trebuie solutionate inainte de expirarea duratei masurii preventive dispuse anterior, Curtea a statuat ca, prin calificarea termenului "cu cel putin 5 zile inainte de expirarea duratei arestarii preventive" ca fiind un termen de recomandare a carui nerespectare nu atrage incidenta art. 268 alin. (1) din Codul de procedura penala, se ajunge la incalcarea art. 24 din Constitutie si art. 6 paragraful 3 lit. c) din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
In ceea ce priveste retinerea si solutionarea propunerii luarii masurii arestarii preventive fata de inculpatul retinut, Curtea, prin Decizia nr. 83 din 23 februarie 2016, a constatat ca masura retinerii este reglementata in cuprinsul art. 209-210 din Codul de procedura penala, fiind o masura privativa de libertate ce se caracterizeaza, printre altele, prin faptul ca poate fi dispusa exclusiv in cursul urmaririi penale. Din aceasta perspectiva, Curtea a constatat ca in analiza criticilor de neconstitutionalitate formulate trebuie pornit de la coroborarea dispozitiilor art. 209-210 din Codul de procedura penala cu cele ale art. 203-204 si art. 223-227 din acelasi act normativ. Astfel, potrivit art. 209 alin. (1) si alin. (3) din Codul de procedura penala, organul de cercetare penala sau procurorul poate dispune retinerea, pentru cel mult 24 de ore, daca sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 202 din acelasi cod. Totodata, conform art. 209 alin. (16) din Codul de procedura penala, procurorul sesizeaza judecatorul de drepturi si libertati de la instanta competenta, in vederea luarii masurii arestarii preventive fata de inculpatul retinut, cu cel putin 6 ore inainte de expirarea duratei retinerii acestuia.
Asa fiind, Curtea a constatat ca procurorul, daca apreciaza ca sunt intrunite conditiile prevazute de lege, intocmeste o propunere motivata de luare a masurii arestarii preventive fata de inculpat, cu indicarea temeiului de drept, propunere care, impreuna cu dosarul cauzei, se prezinta judecatorului de drepturi si libertati de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta sau de la instanta corespunzatoare in grad acesteia, in a carei circumscriptie se afla locul de retinere, locul unde s-a constatat savarsirea infractiunii ori sediul parchetului din care face parte procurorul care a intocmit propunerea. Potrivit art. 225 alin. (1) si alin. (2) din Codul de procedura penala, judecatorul de drepturi si libertati sesizat stabileste termenul de solutionare a propunerii de arestare preventiva, fixand data si ora la care solutionarea va avea loc, in cazul inculpatului aflat in stare de retinere, termenul de solutionare a propunerii de arestare preventiva trebuind fixat inainte de expirarea duratei retinerii. Judecatorul de drepturi si libertati, daca apreciaza ca sunt intrunite conditiile prevazute de lege, admite propunerea procurorului si dispune arestarea preventiva a inculpatului, prin incheiere motivata, iar daca apreciaza ca nu sunt intrunite conditiile prevazute de lege pentru arestarea preventiva a inculpatului, respinge, prin incheiere motivata, propunerea procurorului, dispunand punerea in libertate a inculpatului retinut [a se vedea art. 226 alin. (1) si art. 227 alin. (1) din Codul de procedura penala]. Impotriva acestor incheieri, inculpatul si procurorul pot formula contestatie, in termen de 48 de ore de la pronuntare sau, dupa caz, de la comunicare, potrivit art. 204 alin. (1) din Codul de procedura penala.
In ceea ce priveste solutionarea contestatiei, Curtea a constatat ca prevederile art. 204 alin. (5) din Codul de procedura penala dispun in sensul in care contestatia formulata de procuror impotriva incheierii prin care s-a dispus respingerea propunerii de prelungire a arestarii preventive, revocarea unei masuri preventive sau inlocuirea unei masuri preventive cu o alta masura preventiva se solutioneaza inainte de expirarea duratei masurii preventive dispuse anterior. Astfel, din continutul acestui articol reiese ca, spre deosebire de situatia respingerii propunerii de prelungire a arestarii preventive, in situatia respingerii propunerii luarii masurii arestarii preventive, solutionarea contestatiei formulate de procuror nu este tinuta sa se realizeze inainte de expirarea duratei masurii preventive dispuse anterior, adica inainte de expirarea masurii retinerii.
Avand in vedere argumentele invocate, Curtea a retinut ca, din punct de vedere temporal, in cazul solutionarii propunerii luarii masurii arestarii preventive fata de inculpatul retinut, obligatiile ce incumba procurorului si instantei judecatoresti, din perspectiva criticilor de neconstitutionalitate, sunt cele referitoare la sesizarea instantei judecatoresti si la fixarea termenului de solutionare a propunerii inainte de expirarea duratei retinerii. Astfel, pronuntarea efectiva asupra propunerii luarii masurii arestarii preventive fata de inculpatul retinut, prin admiterea sau respingerea acesteia, precum si solutionarea contestatiei formulate de procuror impotriva respingerii acestei propuneri pot interveni, in functie de circumstantele cauzei, si dupa incetarea duratei retinerii.
Prin urmare, avocatul inculpatului poate solicita el insusi un termen pentru studierea dosarului si formularea apararii, in cazul in care considera ca timpul scurs intre momentul la care a luat cunostinta de data si ora la care solutionarea propunerii va avea loc si solutionarea acesteia nu este suficient pentru realizarea unei aparari eficiente si adecvate. Totodata, instanta de judecata, daca apreciaza ca este necesar, poate amana pronuntarea in scopul studierii dosarului cauzei, pentru a putea delibera si dispune in cunostinta de cauza cu privire la propunerea luarii masurii privative de libertate, astfel incat sa fie inlaturat arbitrariul din solutia sa.
De asemenea, Curtea a mai retinut ca solutionarea propunerii luarii masurii arestului preventiv trebuie realizata in acord cu prevederile art. 5 paragraful 4 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, prin pronuntarea asupra masurii "in termen scurt". Astfel, judecatorul de drepturi si libertati investit cu solutionarea propunerii luarii masurii arestului preventiv, in functie de circumstantele fiecarei cauze, trebuie sa puna in balanta toate elementele specifice cauzei, pentru satisfacerea atat a dreptului la aparare, cat si a dreptului de solutionare a cauzei intr-un termen rezonabil.
Intrucat nu au intervenit elemente noi, de natura a determina modificarea acestei jurisprudente, atat solutia, cat si considerentele deciziilor anterior analizate isi pastreaza valabilitatea si in prezenta cauza.
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
D E C I D E:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Malvina Ioana Galis, Ioana Galis si Ioan Huluban in Dosarul nr. 234/33/2016 al Curtii de Apel Cluj - Sectia penala si pentru cauze penale cu minori - Judecatorul de drepturi si libertati si de Ioan Petre Crisan in Dosarul nr. 3.399/83/P/2017 al Curtii de Apel Oradea - Sectia penala si pentru cauze cu minori - Judecatorul de drepturi si libertati si constata ca dispozitiile art. 209 alin. (16) din Codul de procedura penala sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta din data de 8 noiembrie 2018.
Exceptie de neconstitutionalitate. Inadmisibilitate. Lipsa legaturii cu cauza care se judeca in apel Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Civila, Decizia civila nr. 518/2.11.2020
Lamurirea dispozitivului hotararii judecatoresti. Limitele judecatii. Neclaritatea dispozitivului. Drepturi salariale. Notiunea de �spor�. Modalitatea de stabilire si de plata Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 442/24.06.2020
Functionari publici. Drepturi salariale functionari. Revocarea pentru viitor a efectelor unui act administrativ de stabilire a drepturilor salariale. Inlaturare pentru trecut a efectelor actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 628/30.07.2020
Pensionarii militari decorati cu ordinul �Meritul Militar�. Beneficiul semnului onorific se acorda in favoarea beneficiarului pensionar militar sub forma unui spor adaugat la cuantumul pensiei brute Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 304/16.07.2020
Plata de despagubiri salariatului in cazul suspendarii contractului de munca. Principiul raspunderii civile contractuale Pronuntaţă de: Curtea de Apel Craiova - Decizia civila nr. 2351/2019
Decizia CCR 279/17.06.2015 nu este aplicabila atunci cand decizia de suspendare fost consolidata prin trimiterea in judecata a salariatului pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta Pronuntaţă de: Curtea de Apel Brasov - Decizia civila nr. 897/26.06.2019
Recalcularea salariului prin raportare la salariul maxim stabilit in cadrul institutiei pentru aceeasi functie/grad/treapta si gradatie pentru activitatea desfasurata in aceleasi conditii Pronuntaţă de: Curtea de Apel BUCURESTI - Decizie civila nr. 1710/ 5.10.2020
Existenta sau inexistenta resurselor financiare ale angajatorului nu poate avea vreo influenta asupra platii drepturilor salariale prevazute in contractul individual de munca Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 5590 din data de 03 Decembrie 2019
Pe calea contestatiei in anulare nu pot fi valorificate decat nereguli procedurale, iar nu relative la dezlegarea data de instanta fondului raportului juridic Pronuntaţă de: Curtea de Apel Alba Iulia - Decizia civila nr. 398/2020
Omisiunea inscrierii in concret a motivelor de fapt si de drept. Nulitatea absoluta a deciziei de concediere Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 3581/2019
Nelegalitatea proceselor-verbale de constatare si sanctionare a contraventiilor aplicate conform O.U.G. nr. 129/2021 Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati
Ce se intampla cu sumele achitate in temeiul unui act administrativ fiscal anulat. Poate instanta dispune direct restituirea lor? Sursa: Alex Slujitoru si Cristiana Ionescu, Avocati, Radu si Asociatii SPRL
Despagubirile datorate de institutiile publice ca urmare a concedierilor abuzive. Plata integrala sau esalonare pe 5 ani? Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati
Conditiile in care se poate construi pe un teren privat cu functiunea de spatiu verde, dupa suspendarea PUZ-urilor coordonatoare de sector Sursa: Roxana Dudau, Partener Asociat si coordonator al practicii de drept imobiliar din cadrul Radu si Asociatii SPRL
Dialogurile MCP � Oportunitatea reorganizarii angajatorului vs. Legalitarea concedierii salariatilor Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut
Un salariat are dreptul, pentru perioada cuprinsa intre concedierea sa nelegala si reintegrarea sa in functia detinuta anterior, la concediu anual platit Sursa: EuroAvocatura.ro
Legalitatea sanctiunilor contraventionale/amenzilor aplicate pe durata starii de urgenta, conform OUG 1/1999 Sursa: avocat Gales Iulian | MCP Cabinet avocati