Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Decizii ale Curtii Constitutionale in materie Penala » Decizia nr. 696/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 209 alin. (16) din Codul de procedura penala

Decizia nr. 696/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 209 alin. (16) din Codul de procedura penala

  Publicat: 26 Mar 2019       319 citiri        Secţiunea: Decizii ale Curtii Constitutionale in materie Penala  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Publicata in Monitorul Oficial nr. 119 din data de 26.03.2019.

A fost promulgat la 11.09.1865
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act procedural prin care organul de urmarire penala, instanta de judecata, in procese penale sau civile, ori alt organ de jurisdictie dispune ca o persoana sa se prezinte in fata sa la o data determinata, in legatura cu un proces.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
A fost promulgat la 11.09.1865
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act procedural prin care organul de urmarire penala, instanta de judecata, in procese penale sau civile, ori alt organ de jurisdictie dispune ca o persoana sa se prezinte in fata sa la o data determinata, in legatura cu un proces.
Cauza care inlatura raspunderea penala, reglementata in cap. III, t. VII, art. 131, C. pen., partea generala.
Unirea a doua sau mai multe cauze aflate in curs de cercetare si urmarire penala,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Unirea a doua sau mai multe cauze aflate in curs de cercetare si urmarire penala,
Unirea a doua sau mai multe cauze aflate in curs de cercetare si urmarire penala,
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
A fost promulgat la 11.09.1865
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
A fost promulgat la 11.09.1865
Privare de libertate a unei persoane prin arestarea sa.Arestare preventiva,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
In dreptul comunitar, recomandarea este un act juridic care ii incurajeaza pe cei carora i se adreseaza sa actioneze intr-un anumit mod, fara sa aiba caracter obligatoriu.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Persoana fizica sau juridica care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si nu participa ca parte in procesul penal.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Pierdere a unor drepturi, ca urmare a unei condamnari sau a neexercitarii unui drept.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Expresie prin care se desemneaza, in mod generic, mijloacele juridice, recunoscute tuturor creditorilor, in scopul realizarii drepturilor lor de creanta si care se fundeaza pe dreptul de gaj general al creditorilor chirografari.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Principiu de baza al procesului penal, prevazut in cap. I, t. I, C. porc. pen., partea generala, consta in prerogativele
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
A fost promulgat la 11.09.1865
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
A fost promulgat la 11.09.1865
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
A fost promulgat la 11.09.1865
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
A fost promulgat la 11.09.1865
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
A fost promulgat la 11.09.1865
Privare de libertate a unei persoane prin arestarea sa.Arestare preventiva,
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Privare de libertate a unei persoane prin arestarea sa.Arestare preventiva,
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
A fost promulgat la 11.09.1865
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Tabel statistico-economic folosit in analiza si planificare, prin care se compara si se raporteaza
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 209 alin. (16) din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Malvina Ioana Galis, Ioana Galis si Ioan Huluban in Dosarul nr. 234/33/2016 al Curtii de Apel Cluj - Sectia penala si pentru cauze cu minori - Judecatorul de drepturi si libertati. Exceptia formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 2.052D/2017.


La apelul nominal se constata lipsa partilor. Procedura de citare este legal indeplinita.


Presedintele dispune a se face apelul si in Dosarul nr. 45D/2018, avand ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 209 alin. (16) din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Ioan Petre Crisan in Dosarul nr. 3.399/83/P/2017 al Curtii de Apel Oradea - Sectia penala si pentru cauze cu minori - Judecatorul de drepturi si libertati. La apelul nominal se constata lipsa partilor. Procedura de citare este legal indeplinita. Magistratul-asistent refera asupra cererii depuse la dosar de catre autorul exceptiei, prin care acesta solicita judecarea in lipsa .


Curtea, din oficiu, pune in discutie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, avand in vedere obiectul cauzelor, in temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, dispune conexarea Dosarului nr. 45D/2018 la Dosarul nr. 2.052D/2017, care a fost primul inregistrat.


Cauza fiind in stare de judecata, presedintele acorda cuvantul reprezentantului Ministerului Public, care solicita mentinerea jurisprudentei Curtii in materie si respingerea, ca neintemeiata, a exceptiei de neconstitutionalitate. In acest sens, invoca Decizia nr. 54 din 2 februarie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 353 din 12 mai 2017.


C U R T E A,


avand in vedere actele si lucrarile dosarelor, retine urmatoarele:


Prin Incheierea penala din 28 februarie 2016, pronuntata in Dosarul nr. 234/33/2016, Curtea de Apel Cluj - Sectia penala si pentru cauze cu minori - Judecatorul de drepturi si libertati a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 209 alin. (16) din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Malvina Ioana Galis, Ioana Galis si Ioan Huluban. Exceptia a fost ridicata cu ocazia solutionarii unei propuneri de arestare preventiva pentru o perioada de 30 de zile .


Prin Incheierea penala nr. 25/CJDL/2017 din 29 august 2017, pronuntata in Dosarul nr. 3.399/83/P/2017, Curtea de Apel Oradea - Sectia penala si pentru cauze cu minori - Judecatorul de drepturi si libertati a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 209 alin. (16) din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Ioan Petre Crisan. Exceptia a fost ridicata cu ocazia solutionarii contestatiei impotriva incheierii penale prin care s-a dispus arestarea preventiva a autorului exceptiei.


In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorii acesteia sustin, in esenta, ca dispozitia criticata este neconstitutionala in masura in care se interpreteaza ca termenul de 6 ore prevazut de aceasta este un termen de recomandare . A sustine o interpretare in sens contrar ar insemna sa se admita ca termenele procesuale pot fi termene de recomandare, iar nerespectarea acestora sa nu aiba nicio repercusiune asupra situatiei sau drepturilor participantilor din procesul penal. O asemenea interpretare este vadit neconstitutionala, incalcand flagrant dreptul la un proces echitabil si principiul egalitatii armelor consacrat cu precadere in materia penala.


Se sustine ca termenele procedurale sunt prin natura lor termene imperative, indiferent cine este persoana care trebuie sa le respecte, respectiv inculpat, persoana vatamata sau procuror. Astfel, de vreme ce in sarcina inculpatului sunt stabilite termene procesuale imperative a caror nerespectare atrage decaderea din exercitarea dreptului, si in sarcina parchetului ar trebui instituite termene imperative, iar nu termene de recomandare a caror nerespectare sa nu atraga nicio sanctiune.


In continuare, invoca Decizia Curtii Constitutionale nr. 336 din 30 aprilie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 342 din 19 mai 2015, prin care s-a constatat ca dispozitiile art. 235 alin. (1) din Codul de procedura penala sunt constitutionale in masura in care nerespectarea termenului "cu cel putin 5 zile inainte de expirarea duratei arestarii preventive" atrage incidenta art. 268 alin. (1) din Codul de procedura penala. Apreciaza ca scopul dispozitiilor art. 235 alin. (1) din Codul de procedura penala este identic cu cel al dispozitiilor art. 209 alin. (16) din acelasi act normativ, adica asigurarea posibilitatii inculpatului si a avocatului acestuia de a beneficia, respectiv a formula o aparare efectiva, nu iluzorie, in conditiile unei evidente vulnerabilitati a inculpatului privat de libertate.


Cu privire la incalcarea art. 124 din Constitutie, autorii exceptiei arata ca aceste dispozitii reprezinta un corolar al tuturor garantiilor recunoscute de Legea fundamentala, astfel ca obligatia legiuitorului nu rezida numai in reglementarea si consacrarea unor garantii precise, ci este imperios necesar ca acesta sa puna la dispozitia justitiabilului si cadrul procedural prin care sa se asigure respectarea acestor garantii .


Curtea de Apel Cluj - Sectia penala si pentru cauze cu minori - Judecatorul de drepturi si libertati, facand referire la Decizia nr. 336 din 30 aprilie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 342 din 19 mai 2015, Decizia nr. 513 din 5 iulie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 956 din 28 noiembrie 2016, si Decizia nr. 83 din 23 februarie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 347 din 6 mai 2016, apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibila.


Curtea de Apel Oradea - Sectia penala si pentru cauze cu minori - Judecatorul de drepturi si libertati arata ca exceptia de neconstitutionalitate indeplineste conditiile de admisibilitate.


14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.


Guvernul apreciaza ca cele retinute in Decizia nr. 54 din 2 februarie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 353 din 12 mai 2017, sunt valabile mutatis mutandis si in prezenta cauza.


Avocatul Poporului arata ca punctul sau de vedere a fost retinut in Decizia nr. 513 din 5 iulie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 956 din 28 noiembrie 2016, si Decizia nr. 83 din 23 februarie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 347 din 6 mai 2016, in sensul ca dispozitiile criticate sunt constitutionale.


Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.


C U R T E A,


examinand actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:


Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.


Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 209 alin. (16) din Codul de procedura penala, cu urmatorul continut: "Procurorul sesizeaza judecatorul de drepturi si libertati de la instanta competenta, in vederea luarii masurii arestarii preventive fata de inculpatul retinut, cu cel putin 6 ore inainte de expirarea duratei retinerii acestuia."


Autorii exceptiei de neconstitutionalitate sustin ca textul criticat contravine prevederilor constitutionale cuprinse in art. 1 alin. (5), potrivit caruia, in Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie, art. 16 referitor la egalitatea in drepturi, art. 20 referitor la tratatele internationale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3), potrivit caruia partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil, art. 23 alin. (2), potrivit caruia perchezitionarea, retinerea sau arestarea unei persoane sunt permise numai in cazurile si cu procedura prevazute de lege, art. 24 referitor la dreptul la aparare si art. 124 alin. (1) si alin. (2) referitor la infaptuirea justitiei.


Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca autorii acesteia critica faptul ca dispozitiile legale contestate sunt neconstitutionale in masura in care sunt interpretate in sensul ca termenul de 6 ore prevazut in cuprinsul acestora este unul de recomandare, facand trimitere la ratiunile avute in vedere de Curtea Constitutionala cu prilejul pronuntarii Deciziei nr. 336 din 30 aprilie 2015, prin care instanta de contencios constitutional a constatat ca dispozitiile art. 235 alin. (1) din Codul de procedura penala sunt constitutionale in masura in care nerespectarea termenului "cu cel putin 5 zile inainte de expirarea duratei arestarii preventive" atrage incidenta art. 268 alin. (1) din Codul de procedura penala.


In acest context, Curtea constata ca s-a mai pronuntat asupra unor critici similare, prin Decizia nr. 83 din 23 februarie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 347 din 6 mai 2016, Decizia nr. 316 din 17 mai 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 608 din 9 august 2016 si Decizia nr. 54 din 2 februarie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 353 din 12 mai 2017. Astfel, Curtea a aratat ca prin Decizia nr. 336 din 30 aprilie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 342 din 19 mai 2015, a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile art. 235 alin. (1) din Codul de procedura penala sunt constitutionale in masura in care nerespectarea termenului "cu cel putin 5 zile inainte de expirarea duratei arestarii preventive" atrage incidenta art. 268 alin. (1) din Codul de procedura penala. Pentru a ajunge la aceasta concluzie, Curtea a observat ca, potrivit normelor procesual penale cuprinse in art. 235 alin. (1) din Codul de procedura penala, propunerea de prelungire a arestarii preventive impreuna cu dosarul cauzei se depun la judecatorul de drepturi si libertati cu cel putin 5 zile inainte de expirarea duratei acesteia, alin. (2) al aceluiasi articol, in prima si ultima teza, stabilind ca judecatorul de drepturi si libertati fixeaza termen pentru solutionarea propunerii de prelungire a arestarii preventive inainte de expirarea duratei masurii, avocatul inculpatului este incunostintat si i se acorda, la cerere, posibilitatea de a studia dosarul cauzei. Reglementarea acestui termen are drept scop acordarea unui interval de timp suficient pentru ca atat propunerea de prelungire a arestarii preventive, cat si, eventual, contestatia formulata de procuror in temeiul art. 204 alin. (5) din Codul de procedura penala, in caz de respingere a propunerii de prelungire a arestarii preventive, sa fie solutionate cu respectarea dreptului la aparare si garantarea libertatii individuale a inculpatului arestat, inainte de expirarea duratei masurii preventive (a se vedea paragraful 19 din decizia precitata). Plecand de la premisa potrivit careia atat propunerea de prelungire a arestarii preventive, cat si contestatia formulata de procuror in temeiul art. 204 alin. (5) din Codul de procedura penala trebuie solutionate inainte de expirarea duratei masurii preventive dispuse anterior, Curtea a statuat ca, prin calificarea termenului "cu cel putin 5 zile inainte de expirarea duratei arestarii preventive" ca fiind un termen de recomandare a carui nerespectare nu atrage incidenta art. 268 alin. (1) din Codul de procedura penala, se ajunge la incalcarea art. 24 din Constitutie si art. 6 paragraful 3 lit. c) din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.


In ceea ce priveste retinerea si solutionarea propunerii luarii masurii arestarii preventive fata de inculpatul retinut, Curtea, prin Decizia nr. 83 din 23 februarie 2016, a constatat ca masura retinerii este reglementata in cuprinsul art. 209-210 din Codul de procedura penala, fiind o masura privativa de libertate ce se caracterizeaza, printre altele, prin faptul ca poate fi dispusa exclusiv in cursul urmaririi penale. Din aceasta perspectiva, Curtea a constatat ca in analiza criticilor de neconstitutionalitate formulate trebuie pornit de la coroborarea dispozitiilor art. 209-210 din Codul de procedura penala cu cele ale art. 203-204 si art. 223-227 din acelasi act normativ. Astfel, potrivit art. 209 alin. (1) si alin. (3) din Codul de procedura penala, organul de cercetare penala sau procurorul poate dispune retinerea, pentru cel mult 24 de ore, daca sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 202 din acelasi cod. Totodata, conform art. 209 alin. (16) din Codul de procedura penala, procurorul sesizeaza judecatorul de drepturi si libertati de la instanta competenta, in vederea luarii masurii arestarii preventive fata de inculpatul retinut, cu cel putin 6 ore inainte de expirarea duratei retinerii acestuia.


Asa fiind, Curtea a constatat ca procurorul, daca apreciaza ca sunt intrunite conditiile prevazute de lege, intocmeste o propunere motivata de luare a masurii arestarii preventive fata de inculpat, cu indicarea temeiului de drept, propunere care, impreuna cu dosarul cauzei, se prezinta judecatorului de drepturi si libertati de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta sau de la instanta corespunzatoare in grad acesteia, in a carei circumscriptie se afla locul de retinere, locul unde s-a constatat savarsirea infractiunii ori sediul parchetului din care face parte procurorul care a intocmit propunerea. Potrivit art. 225 alin. (1) si alin. (2) din Codul de procedura penala, judecatorul de drepturi si libertati sesizat stabileste termenul de solutionare a propunerii de arestare preventiva, fixand data si ora la care solutionarea va avea loc, in cazul inculpatului aflat in stare de retinere, termenul de solutionare a propunerii de arestare preventiva trebuind fixat inainte de expirarea duratei retinerii. Judecatorul de drepturi si libertati, daca apreciaza ca sunt intrunite conditiile prevazute de lege, admite propunerea procurorului si dispune arestarea preventiva a inculpatului, prin incheiere motivata, iar daca apreciaza ca nu sunt intrunite conditiile prevazute de lege pentru arestarea preventiva a inculpatului, respinge, prin incheiere motivata, propunerea procurorului, dispunand punerea in libertate a inculpatului retinut [a se vedea art. 226 alin. (1) si art. 227 alin. (1) din Codul de procedura penala]. Impotriva acestor incheieri, inculpatul si procurorul pot formula contestatie, in termen de 48 de ore de la pronuntare sau, dupa caz, de la comunicare, potrivit art. 204 alin. (1) din Codul de procedura penala.


In ceea ce priveste solutionarea contestatiei, Curtea a constatat ca prevederile art. 204 alin. (5) din Codul de procedura penala dispun in sensul in care contestatia formulata de procuror impotriva incheierii prin care s-a dispus respingerea propunerii de prelungire a arestarii preventive, revocarea unei masuri preventive sau inlocuirea unei masuri preventive cu o alta masura preventiva se solutioneaza inainte de expirarea duratei masurii preventive dispuse anterior. Astfel, din continutul acestui articol reiese ca, spre deosebire de situatia respingerii propunerii de prelungire a arestarii preventive, in situatia respingerii propunerii luarii masurii arestarii preventive, solutionarea contestatiei formulate de procuror nu este tinuta sa se realizeze inainte de expirarea duratei masurii preventive dispuse anterior, adica inainte de expirarea masurii retinerii.


Avand in vedere argumentele invocate, Curtea a retinut ca, din punct de vedere temporal, in cazul solutionarii propunerii luarii masurii arestarii preventive fata de inculpatul retinut, obligatiile ce incumba procurorului si instantei judecatoresti, din perspectiva criticilor de neconstitutionalitate, sunt cele referitoare la sesizarea instantei judecatoresti si la fixarea termenului de solutionare a propunerii inainte de expirarea duratei retinerii. Astfel, pronuntarea efectiva asupra propunerii luarii masurii arestarii preventive fata de inculpatul retinut, prin admiterea sau respingerea acesteia, precum si solutionarea contestatiei formulate de procuror impotriva respingerii acestei propuneri pot interveni, in functie de circumstantele cauzei, si dupa incetarea duratei retinerii.


Prin urmare, avocatul inculpatului poate solicita el insusi un termen pentru studierea dosarului si formularea apararii, in cazul in care considera ca timpul scurs intre momentul la care a luat cunostinta de data si ora la care solutionarea propunerii va avea loc si solutionarea acesteia nu este suficient pentru realizarea unei aparari eficiente si adecvate. Totodata, instanta de judecata, daca apreciaza ca este necesar, poate amana pronuntarea in scopul studierii dosarului cauzei, pentru a putea delibera si dispune in cunostinta de cauza cu privire la propunerea luarii masurii privative de libertate, astfel incat sa fie inlaturat arbitrariul din solutia sa.


De asemenea, Curtea a mai retinut ca solutionarea propunerii luarii masurii arestului preventiv trebuie realizata in acord cu prevederile art. 5 paragraful 4 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, prin pronuntarea asupra masurii "in termen scurt". Astfel, judecatorul de drepturi si libertati investit cu solutionarea propunerii luarii masurii arestului preventiv, in functie de circumstantele fiecarei cauze, trebuie sa puna in balanta toate elementele specifice cauzei, pentru satisfacerea atat a dreptului la aparare, cat si a dreptului de solutionare a cauzei intr-un termen rezonabil.


Intrucat nu au intervenit elemente noi, de natura a determina modificarea acestei jurisprudente, atat solutia, cat si considerentele deciziilor anterior analizate isi pastreaza valabilitatea si in prezenta cauza.


Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,


CURTEA CONSTITUTIONALA


In numele legii


D E C I D E:


Respinge exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Malvina Ioana Galis, Ioana Galis si Ioan Huluban in Dosarul nr. 234/33/2016 al Curtii de Apel Cluj - Sectia penala si pentru cauze penale cu minori - Judecatorul de drepturi si libertati si de Ioan Petre Crisan in Dosarul nr. 3.399/83/P/2017 al Curtii de Apel Oradea - Sectia penala si pentru cauze cu minori - Judecatorul de drepturi si libertati si constata ca dispozitiile art. 209 alin. (16) din Codul de procedura penala sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.


Definitiva si general obligatorie.


Pronuntata in sedinta din data de 8 noiembrie 2018.


Pronuntata de: Curtea Constitutionala


Citeşte mai multe despre:    CCR    Neconstitutionalitate    Codul de Procedura Penala    Arest preventiv



Comentează: Decizia nr. 696/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 209 alin. (16) din Codul de procedura penala
Alte Speţe

Decizia CCR nr. 635/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 263 alin. (2) pct. 4 din Codul fiscal
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 4/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unei parti din art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 828/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedura civila
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 29/2019 - respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 42 alin. (2) din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia Curtii Constitutionale nr. 738/2018 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 167 alin. (4) din Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Situatia de neacordare a indemnizatiilor de pensionare la care sunt indreptatiti magistratii
Pronuntaţă de: Tribunalul Gorj Sectia C.M.A.S., Sentinta civila nr. 262/2017, in sedinta publica din 23 februarie 2017

Decizia nr. 146/2019 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a unor prevederi din Legea privind alegerea Presedintelui Romaniei, Legea privind organizarea si desfasurarea alegerilor pentru Parlamentul European si din din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative in materie electorala.
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala

Decizia nr. 750/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala

Decizia Curtii Constitutionale nr. 868/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 90 si art. 719 alin. (2) din Codul de procedura civila, precum si ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala

Decizia Curtii Constitutionale nr. 813/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din Codul de procedura civila
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala



Articole Juridice

Consideratii asupra constitutionalitatii scutirii autoritatilor publice de taxa judiciara de timbru in actiunile care au ca obiect venituri publice
Sursa: EuroAvocatura.ro

Revizuirea hotararilor judecatoresti definitive atunci cand exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata in cauza – decizie C.C.R.
Sursa: Irina Maria Diculescu

C.C.R.: decaderea paratului din dreptul de a mai propune probe si de a invoca exceptii, deoarece nu a depus intampinarea in termenul prevazut de Codul de procedura civila, nu echivaleaza cu suprimarea dreptului la aparare
Sursa: Irina Maria Diculescu

Constitutionalitatea dispozitiilor privind salarizarea la acelasi nivel pentru activitate desfasurata in aceleasi conditii a personalului platit din fonduri publice
Sursa: Irina Maria Diculescu

C.C.R: Respingerea motivata a probelor nu aduce atingere oralitatii, nemijlocirii si contradictorialitatii.
Sursa: Irina Maria Diculescu

Constitutionalitatea suspendarii contractului individual de munca la initiativa angajatorului atunci cand salariatul a fost trimis in judecata pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta
Sursa: Irina Maria Diculescu

Codul de procedura civila aplicabil din 2019, conform modificarilor aduse prin Legea 310/2018
Sursa: MCP Cabinet avocati