Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Decizia nr. 750/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania

Decizia nr. 750/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania

  Publicat: 26 Mar 2019       509 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Publicata in Monitorul Oficial nr. 230 din 26.03.2019

Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Prevazute in sectiunea II, cap.II, t.IX, C. proc. pen., partea generala;
Act procedural prin care organul de urmarire penala, instanta de judecata, in procese penale sau civile, ori alt organ de jurisdictie dispune ca o persoana sa se prezinte in fata sa la o data determinata, in legatura cu un proces.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Diferenta intre pretul de vanzare al unui produs/serviciu si costul acestuia; diferenta intre dobanda platita la depozite si dobanda perceputa la creditele acordate de catre o banca.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa constând in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, pâna la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
Situatia in care o lege, o reglementare, o politica sau o practica aparent neutra are un impact disproportionat negativ asupra persoanelor de un anumit sex, fara ca diferentele de tratament sa poata fi justificate in mod obiectiv.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Acte juridice si operatiuni prevazute de Codul Comercial si calificate ca atare. Prin savarsirea de fapte de comert se nasc raporturi juridice specifice, de comert, reglementate tot de Codul Comercial
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
(comunitate de bunuri) Regim stabilit de lege sau prin invoiala partilor cu privire la bunurile lor.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Diferenta intre pretul de vanzare al unui produs/serviciu si costul acestuia; diferenta intre dobanda platita la depozite si dobanda perceputa la creditele acordate de catre o banca.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Ceea ce este ingaduit de lege,
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Legea 10 din 2001. Reconstituirea dreptului de proprietate asupra aceluiasi imobil care a fost preluat in mod abuziv in perioada de referinta a legii;
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa constând in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, pâna la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Transmitere cu titlu oneros sau cu titlu gratuit de catre o persoana (cedent)
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Diferenta intre pretul de vanzare al unui produs/serviciu si costul acestuia; diferenta intre dobanda platita la depozite si dobanda perceputa la creditele acordate de catre o banca.
Diferenta intre pretul de vanzare al unui produs/serviciu si costul acestuia; diferenta intre dobanda platita la depozite si dobanda perceputa la creditele acordate de catre o banca.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.
Persoana care beneficiaza de un contract de cesiune.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
(termen CNA) Drepturile obtinute de catre un radiodifuzor, în temeiul unui contract, de la organizatorul unui eveniment si/sau de la proprietarul ori, dupa caz, administratorul locului unde se desfasoara evenimentul, de la autori si de la alti detinatori de drepturi vizati,
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Trecerea unui imobil din proprietatea titularului de drept in proprietatea statului, in fapt sau in baza unui titlu valabil/nevalabil, prin nationalizare, expropriere, confiscare sau in alt mod;
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania, exceptie ridicata de Mihaela-Carmen Finis si Daniel-Bartolomeu Finis in Dosarul nr. 39.313/3/2016 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a IV-a civila si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 15D/2018.


La apelul nominal lipsesc partile . Procedura de citare este legal indeplinita.


Cauza fiind in stare de judecata, presedintele acorda cuvantul reprezentantului Ministerului Public, care solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata, invocand in acest sens Decizia Curtii Constitutionale nr. 622 din 17 octombrie 2017.


C U R T E A,


avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:


Prin Decizia civila nr. 1.100A din 29 noiembrie 2017, pronuntata in Dosarul nr. 39.313/3/2016, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IV-a civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania. Exceptia a fost ridicata de Mihaela-Carmen Finis si Daniel-Bartolomeu Finis intr-o cauza avand ca obiect solutionarea contestatiei formulate impotriva unei decizii a Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor.


In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se arata ca textul de lege criticat instituie o discriminare intre titularii unui drept de proprietate, respectiv intre fostii proprietari ai bunurilor preluate in mod abuziv in perioada comunista sau mostenitorii acestora, pe de o parte, si cesionarii drepturilor la despagubire, pe de alta parte, dat fiind faptul ca modalitatea de despagubire este diferita. Se mai arata ca tratamentul juridic diferit nu are o justificare obiectiva si rezonabila. Or, potrivit jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, precum si a Curtii Constitutionale, nu orice diferenta de tratament semnifica incalcarea dispozitiilor constitutionale sau conventionale referitoare la interzicerea discriminarii, iar statul parte la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale beneficiaza de o ampla marja de apreciere in a aprecia daca diferentele in situatii similare justifica un tratament diferit. Se mai arata ca tratamentul juridic diferit este discriminatoriu daca nu are o justificare obiectiva sau rezonabila, insa aceste argumente nu au fost avute in vedere de catre legiuitor in privinta textului de lege criticat.


Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IV-a civila apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. In acest sens, arata ca, in acord cu jurisprudenta Curtii Constitutionale in materie, este admisibila o masura legislativa de compensare partiala, in privinta bunurilor preluate in mod abuziv, in perioada regimului comunist, daca aceasta se realizeaza in raport cu un criteriu obiectiv si rezonabil, iar succesiunea legilor in timp, precum si aplicabilitatea noii reglementari si situatiilor juridice neepuizate nu sunt de natura a institui o discriminare . Invoca in acest sens si Hotararea Curtii Europene a Drepturilor Omului din 12 octombrie 2010, pronuntata in Cauza Maria Atanasiu si altii impotriva Romaniei.


Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate invocate.


Avocatul Poporului apreciaza ca dispozitiile legale criticate sunt constitutionale. In acest sens, arata ca legiuitorul a acordat o atentie deosebita reglementarilor referitoare la reparatiile pentru suferintele cauzate de regimul comunist din perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, avand in vedere vointa noului stat democratic instaurat in decembrie 1989, de a recunoaste si de a condamna aceste fapte . Astfel, au fost adoptate mai multe acte normative, printre care si Legea nr. 165/2013, ce au ca scop finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist. Invoca cele statuate in acelasi sens prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 179 din 1 aprilie 2014, paragraful 31.


Se mai apreciaza ca dispozitiile legale criticate nu sunt de natura a nesocoti dreptul legiuitorului de a decide asupra modului de reparare a injustitiilor si abuzurilor din legislatia trecuta. In sensul jurisprudentei Curtii Constitutionale, respectiv Decizia nr. 321 din 10 iunie 2014, paragraful 27, masura legislativa criticata pastreaza un raport rezonabil de proportionalitate intre scopul urmarit - despagubirea integrala doar a titularilor originari ai masurilor reparatorii sau a mostenitorilor acestora - si mijloacele folosite, cesionarul urmand a obtine atat pretul platit fostului proprietar sau mostenitorilor legali ori testamentari ai acestuia, cat si un procent de 15% din diferenta pana la valoarea imobilului.


De asemenea, se mai apreciaza, in ceea ce priveste modalitatea prin care se realizeaza repararea prejudiciului suferit de titularii dreptului de proprietate sau modalitatea de despagubire a cesionarilor drepturilor izvorate din actele normative adoptate in materia restituirii proprietatilor, ca legiuitorul este liber sa opteze atat in privinta sferei bunurilor pentru care stabileste masurile reparatorii, cat si a intinderii si a modalitatii de acordare a acestora, in functie de situatia concreta a respectivelor bunuri . In aplicarea prevederilor art. 44 alin. (1) teza a doua din Constitutie, dreptul de proprietate nu are caracter absolut, continutul si limitele sale fiind stabilite de lege, statul roman avand o larga marja de apreciere in privinta mijloacelor prin care sa indeplineasca obligatiile juridice impuse de Curtea Europeana a Drepturilor Omului, garantarea respectarii drepturilor patrimoniale sau reglementarea raporturilor de proprietate avute in vedere.


Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.


C U R T E A,


examinand actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, republicata, retine urmatoarele:


Curtea Constitutionala a fost sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.


Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il reprezinta prevederile art. 1 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, potrivit carora: " (3) In situatia in care titularul a instrainat drepturile care i se cuvin potrivit legilor de restituire a proprietatii, singura masura reparatorie care se acorda este compensarea prin puncte potrivit art. 24 alin. (2), (3) si (4). "


In opinia autorilor exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor din Constitutie cuprinse in art. 1 alin. (5) privind principiul legalitatii, art. 4 alin. (2) referitoare la criteriile discriminarii, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile, art. 16 - Egalitatea in drepturi, art. 20 - Tratatele internationale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1) si (2) referitoare la accesul liber la justitie si alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil, art. 44 alin. (1) referitoare la garantarea dreptului de proprietate, alin. (2) teza intai privind garantarea si ocrotirea proprietatii private, indiferent de titular, alin. (3) referitoare la expropriere, alin. (4) privind nationalizarea sau orice alte masuri de trecere silita a unor bunuri in proprietate publica, alin. (6), alin. (8) referitoare la averea dobandita licit din Constitutie si art. 53 - Restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 1 - Interzicerea generala a discriminarii din Protocolul nr. 12 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si ale art. 1 - Protectia proprietatii cuprins in Primul Protocol aditional la aceeasi conventie .


Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca, potrivit textului de lege criticat, in situatia in care titularul a instrainat drepturile care i se cuvin potrivit legilor de restituire a proprietatii, singura masura reparatorie care se acorda este compensarea prin puncte, potrivit art. 24 alin. (2), (3) si (4) din Legea nr. 165/2013. Potrivit art. 24 alin. (2) din acelasi act normativ, in acest caz, numarul de puncte care se acorda este egal cu suma dintre pretul platit fostului proprietar sau mostenitorilor legali ori testamentari ai acestuia pentru tranzactionarea dreptului de proprietate si un procent de 15% din diferenta pana la valoarea imobilului, stabilita potrivit art. 21 alin. (6) din lege.


Prin Decizia nr. 179 din 1 aprilie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 409 din 3 iunie 2014, paragrafele 31, 32 si 38, Curtea a retinut ca prevederile art. 1 alin. (3) si art. 24 din Legea nr. 165/2013 reglementeaza proceduri rectificative, si anume politicile de restituire in natura sau prin compensatii a imobilelor preluate abuziv. Privite dintr-o perspectiva de ansamblu, politicile de restituire imbina doua componente: o componenta reparatorie/morala si una patrimoniala ce priveste dreptul de proprietate . Cele doua aspecte ale politicii de restituire sunt strans legate intre ele si ii privesc, in realitate, numai pe titularii initiali ai dreptului de proprietate, fosti proprietari, si pe mostenitorii legali ori testamentari ai acestora. Tocmai de aceea, plecand de la aceste aspecte, legiuitorul a stabilit ca unul dintre principiile care sta la baza acordarii masurilor reparatorii prevazute de Legea nr. 165/2013 este acela al prevalentei restituirii in natura, iar in ceea ce priveste punctele stabilite prin decizia de compensare emisa pe numele titularului dreptului de proprietate, fost proprietar, sau a mostenitorilor legali ori testamentari ai acestuia, stabileste ca acestea nu pot fi afectate prin masuri de plafonare. Alta este solutia legislativa din Legea nr. 165/2013 in situatia in care persoanele care se considerau indreptatite si care au depus notificari potrivit Legii nr. 10/2001 au cesionat dreptul de creanta asupra statului roman unor terte persoane, incheindu-se cu aceste ocazii contracte de cesiune . In aceste situatii legea a plafonat masurile reparatorii ce pot fi acordate cesionarului. Prin dispozitiile de lege criticate, intentia legiuitorului a fost aceea de a limita operatiunile speculative cu drepturi litigioase prin plafonarea platilor catre cesionar, adica limitarea veniturilor incasate de acestia. Scopul masurilor reparatorii adoptate de catre legiuitor a fost acela de atenuare a consecintelor incalcarilor masive ale drepturilor de proprietate din trecut, si nicidecum crearea de noi drepturi sau surse de venit pentru terte persoane, plafonarea cuantumului despagubirilor acordate cesionarilor aparand ca fiind in concordanta atat cu Legea fundamentala, cat si cu jurisprudenta instantei europene. De altfel, potrivit art. 24 alin. (2) din Legea nr. 165/2013, in cazul in care s-a stabilit dreptul la despagubiri, cesionarul dreptului de creanta primeste un numar de puncte egal cu suma dintre pretul platit fostului proprietar sau mostenitorilor legali ori testamentari ai acestuia pentru tranzactionarea dreptului de proprietate si un procent de 15% din diferenta pana la valoarea imobilului stabilita conform art. 21 alin. (6) din lege.


In ceea ce priveste pretinsa incalcare a principiului constitutional al egalitatii in drepturi, prin aceeasi decizie, paragrafele 42-45, Curtea a retinut ca, in acord cu propria jurisprudenta sau cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului (spre exemplu, Decizia Curtii Constitutionale nr. 164 din 12 martie 2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 296 din 23 mai 2013, si Decizia Curtii Europene a Drepturilor Omului din 20 martie 2012, pronuntata in Cauza Panfile impotriva Romaniei, paragraful 27), nu orice diferenta de tratament semnifica, in mod automat, incalcarea dispozitiilor constitutionale sau conventionale relative la interzicerea discriminarii. De asemenea, cu aceeasi ocazie, instanta europeana a statuat ca art. 14 nu interzice unui stat membru sa trateze unele grupuri diferit pentru a indrepta "inegalitatile de fapt" dintre acestea, deoarece statul contractant beneficiaza de o ampla marja de apreciere cand evalueaza daca si in ce masura diferentele in situatii similare justifica un tratament diferit. De regula, conventia lasa statului o ampla marja de apreciere in domeniul masurilor economice sau de strategie sociala. Referitor la evaluarea existentei sau nu a discriminarii in cazul aplicarii unui tratament diferit la situatii analoage, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca "[...] tratamentul diferentiat al persoanelor aflate in situatii similare [...] este discriminatoriu daca nu are o justificare obiectiva si rezonabila; cu alte cuvinte, daca nu urmareste un obiectiv legitim sau daca nu exista o relatie rezonabila de proportionalitate intre mijloacele intrebuintate si obiectivul avut in vedere" (Hotararea din 29 aprilie 2008, pronuntata in Cauza Burden impotriva Regatului Unit, paragraful 60).


Prin aceeasi decizie, Curtea a mai retinut ca, in contextul politicii de restituire, scopul urmarit de legiuitorul roman, in cazul dispozitiilor de lege criticate, este reglementarea unor masuri reparatorii in interesul fostilor proprietari ale caror imobile au fost preluate in mod abuziv de stat sau de alte persoane juridice, iar nu crearea de noi drepturi sau surse de venit pentru terte persoane . Prin urmare, scopul urmarit de legiuitor prin reglementarea cuprinsa in art. 1 alin. (3) si art. 24 din Legea nr. 165/2013 reprezinta un scop legitim. Totodata, Curtea a constatat ca dispozitiile Legii nr. 165/2013 nu se rezuma la stabilirea unui cuantum al despagubirilor egal cu pretul platit de cesionar cedentului, ci la pretul platit fostului proprietar sau mostenitorilor legali ori testamentari ai acestuia pentru tranzactionarea dreptului de proprietate se adauga si un procent de 15% din diferenta pana la valoarea imobilului stabilita conform art. 21 alin. (6) din lege. Prin urmare, exista un raport de proportionalitate rezonabil intre scopul urmarit si mijloacele utilizate pentru atingerea acestuia, iar tratamentul juridic diferentiat instituit de textul de lege criticat are o justificare obiectiva si rezonabila si nu se constituie intr-o incalcare a dispozitiilor constitutionale invocate.


De asemenea, prin Decizia nr. 197 din 3 aprilie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 448 din 19 iunie 2014, paragrafele 17-20, Curtea a retinut ca aceasta solutie legislativa nu contravine dispozitiilor art. 16 alin. (1) si (2) din Constitutie referitoare la egalitatea in drepturi . Astfel, Curtea a statuat ca, avand in vedere domeniul special de reglementare al Legii nr. 165/2013, constand in acordarea de masuri reparatorii, in considerarea abuzurilor savarsite in perioada comunista in materia preluarilor de catre stat a imobilelor proprietate privata a persoanelor fizice sau juridice private, optiunea legiuitorului de a exclude de la masura reparatorie a restituirii in natura, precum si de la cea a compensarii integrale prin puncte persoanele in patrimoniul carora a fost transmis, prin intermediul unor contracte cu titlu oneros, dreptul de a obtine masurile reparatorii apare ca fiind justificata in mod obiectiv si rezonabil, dat fiind faptul ca asupra acestora din urma nu s-au rasfrant direct sau indirect masurile de preluare abuziva . Mai mult, avand in vedere ca, in ipoteza supusa controlului de constitutionalitate, legiuitorul a acordat cesionarilor dreptului la despagubire un numar de puncte egal cu suma dintre pretul platit pentru tranzactionarea dreptului de proprietate si un procent de 15% din diferenta pana la valoarea imobilului, Curtea a retinut ca masura legislativa criticata pastreaza un raport rezonabil de proportionalitate intre scopul urmarit - despagubirea integrala doar a titularilor originari ai masurilor reparatorii sau a mostenitorilor acestora - si mijloacele folosite.


Cele statuate in deciziile mentionate isi mentin valabilitatea si in prezenta cauza, dat fiind faptul ca nu au intervenit elemente noi, de natura a determina o reconsiderare a jurisprudentei Curtii Constitutionale.


In prezenta cauza, autorii exceptiei de neconstitutionalitate mai invoca in mod generic si incalcarea prevederilor art. 1 alin. (5), art. 4 alin. (2), art. 15 alin. (2), art. 21 alin. (1) si (2) si alin. (3), art. 44 alin. (1), alin. (2) teza intai, alin. (3), alin. (4), alin. (6), alin. (8) si art. 53, precum si prevederile art. 1 cuprins in Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, fara a arata in ce consta contrarietatea textelor de lege criticate cu dispozitiile constitutionale si conventionale invocate. Or, Curtea retine ca simpla enumerare a unor dispozitii constitutionale sau conventionale nu poate fi considerata o veritabila critica de neconstitutionalitate, cu atat mai mult cu cat instanta de contencios constitutional nu se poate substitui autorilor exceptiei de neconstitutionalitate in formularea unor critici de neconstitutionalitate, deoarece acest demers ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil insa, in temeiul prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, care precizeaza ca "Sesizarea Curtii Constitutionale se dispune de catre instanta in fata careia s-a ridicat exceptia de neconstitutionalitate, printr-o incheiere care va cuprinde punctele de vedere ale partilor, opinia instantei asupra exceptiei, si va fi insotita de dovezile depuse de parti" (a se vedea, in acest sens, si deciziile nr. 198 din 12 februarie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 151 din 11 martie 2009, nr. 919 din 6 iulie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 504 din 15 iulie 2011, sau nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012).


Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,



CURTEA CONSTITUTIONALA


In numele legii


D E C I D E:


Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Mihaela-Carmen Finis si Daniel-Bartolomeu Finis in Dosarul nr. 39.313/3/2016 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a IV-a civila si constata ca prevederile art. 1 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.


Definitiva si general obligatorie.


Pronuntata in sedinta din data de 22 noiembrie 2018.


Pronuntata de: Curtea Constitutionala


Citeşte mai multe despre:    CCR    Exceptie de neconstitutionalitate    Discriminare    Restituire bunuri preluate abuziv



Comentează: Decizia nr. 750/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania
Alte Speţe

Decizia CCR nr. 635/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 263 alin. (2) pct. 4 din Codul fiscal
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 4/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unei parti din art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 828/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedura civila
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 29/2019 - respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 42 alin. (2) din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 146/2019 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a unor prevederi din Legea privind alegerea Presedintelui Romaniei, Legea privind organizarea si desfasurarea alegerilor pentru Parlamentul European si din din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative in materie electorala.
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala

Decizia Curtii Constitutionale nr. 868/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 90 si art. 719 alin. (2) din Codul de procedura civila, precum si ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala

Decizia Curtii Constitutionale nr. 813/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din Codul de procedura civila
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala

Decizia nr. 698/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 298 din Codul penal
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala

Decizia nr. 696/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 209 alin. (16) din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala



Articole Juridice

Consideratii asupra constitutionalitatii scutirii autoritatilor publice de taxa judiciara de timbru in actiunile care au ca obiect venituri publice
Sursa: EuroAvocatura.ro

Revizuirea hotararilor judecatoresti definitive atunci cand exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata in cauza – decizie C.C.R.
Sursa: Irina Maria Diculescu

C.C.R.: decaderea paratului din dreptul de a mai propune probe si de a invoca exceptii, deoarece nu a depus intampinarea in termenul prevazut de Codul de procedura civila, nu echivaleaza cu suprimarea dreptului la aparare
Sursa: Irina Maria Diculescu

Constitutionalitatea dispozitiilor privind salarizarea la acelasi nivel pentru activitate desfasurata in aceleasi conditii a personalului platit din fonduri publice
Sursa: Irina Maria Diculescu

Constitutionalitatea suspendarii contractului individual de munca la initiativa angajatorului atunci cand salariatul a fost trimis in judecata pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta
Sursa: Irina Maria Diculescu

A fost modificat Codul muncii
Sursa:

Controverse jurisprudentiale in aplicarea Deciziei CCR nr. 405/2016 privind abuzul in serviciu
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim