Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Recursuri in Interesul Legii » RIL Admis - Decizia ICCJ nr. 7/2019 - Majorarile prevazute in art. 1 alin. (1) din OG 10/2007 au fost si raman incluse in indemnizatia bruta de incadrare si dupa data intrarii in vigoare a Legii 330/2009

RIL Admis - Decizia ICCJ nr. 7/2019 - Majorarile prevazute in art. 1 alin. (1) din OG 10/2007 au fost si raman incluse in indemnizatia bruta de incadrare si dupa data intrarii in vigoare a Legii 330/2009

  Publicat: 06 May 2019       1088 citiri        Secţiunea: Recursuri in Interesul Legii  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Decizia nr. 7/2019 privind examinarea sesizarii formulate de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Oradea referitor la o problema de drept a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 343 din 06.05.2019

Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Anii de domnie: 1688-1714. A incercat sa intareasca autoritatea domniei in tara Romaneasca si a realizat o importanta reforma fiscala. S-a amestecat si in Moldova, unde l-a sustinut, in anul 1693, pe Constantin Duca in preluarea tronului, iar in Transilvania a sustinut Biserica Ortodoxa din punct de vedere material
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Reglementate in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea generala,
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Partea finala a hotararii pronuntata de catre un organ de jurisdictie,care cuprinde solutia data cauzei.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
In contabilitate, ca parte a capitalurilor proprii din cadrul pasivului bilantier, sunt constituite prin modalitati precis explicitate si pentru un scop precizat.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este extinderea competentei unui organ judiciar prin posibilitatea acordata de lege, de a solutiona anumite cauze, care in mod obisnuit nu intra in competenta sa.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este extinderea competentei unui organ judiciar prin posibilitatea acordata de lege, de a solutiona anumite cauze, care in mod obisnuit nu intra in competenta sa.
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Componentele structurale ale actului juridic civil, adica elementele sale constitutive, care pot fi comune tuturor actelor civile
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Categorie de fapte juridice, care se produc independent de vointa omului si de care legea leaga anumite efecte juridice.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este extinderea competentei unui organ judiciar prin posibilitatea acordata de lege, de a solutiona anumite cauze, care in mod obisnuit nu intra in competenta sa.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este extinderea competentei unui organ judiciar prin posibilitatea acordata de lege, de a solutiona anumite cauze, care in mod obisnuit nu intra in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Act adoptat de organele de stat,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial (numit delegant) sau in locul acestuia sa execute obligatia pe care delegantul o are fata de creditorul delegatar.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Puterile publice existente in stat. Potrivit Constitutiei Romaniei autoritatile publice sunt:
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
(in prima instanta). Reglementat in cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala, s elimiteaza la fapta si persoana (persoanele) aratata in actul de sesizare a instantei, chiar si in cazul de extindere a procesului penal.
Puteti depune o plangere la Curte daca va considerati victima directa a unei incalcari a drepturilor sau garantiilor prevazute in Conventie sau in protocoalele acesteia.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Balanta veniturilor si cheltuielilor dintr-o anumita perioada
Clasificare a creditelor pentru determinarea necesarului de provizioane specifice de risc.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
In contabilitate, ca parte a capitalurilor proprii din cadrul pasivului bilantier, sunt constituite prin modalitati precis explicitate si pentru un scop precizat.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este extinderea competentei unui organ judiciar prin posibilitatea acordata de lege, de a solutiona anumite cauze, care in mod obisnuit nu intra in competenta sa.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
In contabilitate, ca parte a capitalurilor proprii din cadrul pasivului bilantier, sunt constituite prin modalitati precis explicitate si pentru un scop precizat.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
In contabilitate, ca parte a capitalurilor proprii din cadrul pasivului bilantier, sunt constituite prin modalitati precis explicitate si pentru un scop precizat.
Este extinderea competentei unui organ judiciar prin posibilitatea acordata de lege, de a solutiona anumite cauze, care in mod obisnuit nu intra in competenta sa.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este extinderea competentei unui organ judiciar prin posibilitatea acordata de lege, de a solutiona anumite cauze, care in mod obisnuit nu intra in competenta sa.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Componentele structurale ale actului juridic civil, adica elementele sale constitutive, care pot fi comune tuturor actelor civile
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Componentele structurale ale actului juridic civil, adica elementele sale constitutive, care pot fi comune tuturor actelor civile
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este extinderea competentei unui organ judiciar prin posibilitatea acordata de lege, de a solutiona anumite cauze, care in mod obisnuit nu intra in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial (numit delegant) sau in locul acestuia sa execute obligatia pe care delegantul o are fata de creditorul delegatar.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este extinderea competentei unui organ judiciar prin posibilitatea acordata de lege, de a solutiona anumite cauze, care in mod obisnuit nu intra in competenta sa.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Ceea ce poate fi realizat cu usurinta.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Puterile publice existente in stat. Potrivit Constitutiei Romaniei autoritatile publice sunt:
Ansamblul drepturilor si obligatiilor avand valoare economica, apartinand unei persoane fizice sau unei persoane juridice.
Balanta veniturilor si cheltuielilor dintr-o anumita perioada
Principala forma a evidentei economice. Contabilitatea inregistreaza, urmareste si controleaza numai acele laturi ale activitatii care pot fi exprimate valoric cu ajutorul etalonului banesc (rareori etaloane cantitative).
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
A fost promulgat la 11.09.1865
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.

Completul competent sa judece recursul in interesul legii este constituit conform art. 516 alin. (2) din Codul de procedura civila si art. 272 alin. (2) lit. b) din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare (Regulamentul I.C.C.J.).


Sedinta este prezidata de doamna judecator Gabriela Elena Bogasiu, vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este reprezentat de doamna procuror Antonia Eleonora Constantin .
La sedinta de judecata participa domnul Aurel Segarceanu, magistrat-asistent desemnat in conformitate cu dispozitiile art. 273 din Regulamentul I.C.C.J.
Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii a luat in examinare sesizarea formulata de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Oradea referitor la urmatoarea problema de drept:
"In interpretarea prevederilor art. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 10/2007 privind cresterile salariale ce se vor acorda in anul 2007 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza pentru personalul contractual din sectorul bugetar si personalului salarizat potrivit anexelor nr. II si III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoane care ocupa functii de demnitate publica, aprobata cu modificari prin Legea nr. 231/2007 (Ordonanta Guvernului nr. 10/2007), si art. 1 alin. (2) din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, cu modificarile ulterioare (Legea-cadru nr. 330/2009), sa se stabileasca momentul pana la care reclamantii - magistrati sunt indreptatiti sa beneficieze de plata drepturilor banesti majorate cu indexarile in procent de 18%, prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 10/2007, respectiv daca aceste indexari puteau fi acordate numai pana la intrarea in vigoare a Legii-cadru nr. 330/2009 sau, dimpotriva, acestea ar fi trebuit acordate si platite reclamantilor si dupa intrarea in vigoare a Legii-cadru nr. 330/2009."
Magistratul-asistent prezinta referatul privind obiectul recursului in interesul legii, aratand ca la dosar a fost depus raportul intocmit de judecatorii-raportori, precum si punctul de vedere formulat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Presedintele completului de judecata, constatand ca nu exista chestiuni prealabile sau exceptii, acorda cuvantul reprezentantului procurorului general.
Doamna procuror pune concluzii pentru admiterea recursului in interesul legii si pronuntarea unei decizii prin care sa se asigure interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor legale vizate, in sensul ca sunt neintemeiate cererile de lamurire a intelesului, intinderii sau aplicarii dispozitivului hotararilor judecatoresti irevocabile prin care s-au acordat magistratilor indexarile in procent de 18%, prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 10/2007, in sensul de a se stabili daca aceste indexari puteau fi acordate numai pana la intrarea in vigoare a Legii-cadru nr. 330/2009 sau si dupa intrarea in vigoare a acestei legi; in sustinerea acestei interpretari a facut referire la argumentele expuse in punctul de vedere exprimat in scris, aflat la dosar.
Presedintele completului de judecata declara dezbaterile inchise, iar completul de judecata ramane in pronuntare asupra recursului in interesul legii.
INALTA CURTE,
deliberand asupra recursului in interesul legii, constata urmatoarele:
I. Problema de drept care a generat practica neunitara
1. Recursul in interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Oradea vizeaza stabilirea momentului pana la care reclamantii - magistrati, care au obtinut prin hotarari judecatoresti definitive si irevocabile acordarea drepturilor banesti majorate cu procentele de 18% (5% + 2% + 11%), prevazute de art. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 10/2007, sunt indreptatiti sa beneficieze de plata acestor drepturi, mai exact, daca aceste majorari puteau fi acordate numai pana la intrarea in vigoare a Legii-cadru nr. 330/2009 sau, dimpotriva, ar fi trebuit acordate si platite reclamantilor si dupa intrarea in vigoare a acestei legi.
II. Dispozitiile legale supuse interpretarii
2. Ordonanta Guvernului nr. 10/2007:
"Articolul 1
In anul 2007, salariile de baza ale personalului contractual din sectorul bugetar, stabilite potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza pentru personalul contractual din sectorul bugetar, aprobata prin Legea nr. 383/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si indemnizatiile personalului care ocupa functii de demnitate publica, stabilite potrivit anexelor nr. II si III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoane care ocupa functii de demnitate publica, cu modificarile si completarile ulterioare, astfel cum au fost majorate potrivit Ordonantei Guvernului nr. 3/2006, aprobata cu modificari prin Legea nr. 323/2006, avute la data de 31 decembrie 2006, se majoreaza in 3 etape, astfel:


a) cu 5% incepand cu data de 1 ianuarie 2007, fata de nivelul din luna decembrie 2006;
b) cu 2% incepand cu data de 1 aprilie 2007, fata de nivelul din luna martie 2007;
c) cu 11% incepand cu data de 1 octombrie 2007, fata de nivelul din luna septembrie 2007."
3. Legea-cadru nr. 330/2009:
"Art.icolul 1
(1) Prezenta lege are ca obiect de reglementare stabilirea unui sistem unitar de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar platit din bugetul general consolidat al statului.
(2) Incepand cu data intrarii in vigoare, in tot sau in parte, a prezentei legi, drepturile salariale ale personalului prevazut la alin. (1) sunt si raman in mod exclusiv cele prevazute in prezenta lege.
(3) Partea a II-a a prezentei legi reglementeaza sistemul unitar de salarizare pentru o perioada tranzitorie, pana cand sistemul va fi simplificat si imbunatatit in conformitate cu partea a III-a a prezentei legi."
III. Examen jurisprudential - principalele coordonate ale divergentelor de jurisprudenta
4. Autorul sesizarii arata ca problema de drept supusa dezlegarii a aparut in cadrul procesual al unor cereri de lamurire a dispozitivului unor hotarari judecatoresti prin care reclamantilor, magistrati, li s-au acordat majorarile prevazute de dispozitiile art. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 10/2007, cereri avand ca obiect stabilirea in concret a momentului pana la care beneficiarii sunt indreptatiti la acordarea respectivelor majorari, in conditiile in care in marea majoritate a cazurilor dispozitivul hotararilor judecatoresti indica exclusiv momentul de la care se acorda cresterea salariala, fara nicio alta limitare temporala.
5. In raport cu jurisprudenta care a stat la baza promovarii recursului in interesul legii, autorul sesizarii a aratat ca examinarea jurisprudentei la nivel national releva faptul ca instantele de judecata nu au un punct de vedere unitar in ceea ce priveste problema de drept supusa dezlegarii, dupa cum urmeaza:
A) Intr-o prima orientare, majoritara, au fost admise cererile de lamurire a dispozitivului, stabilindu-se ca majorarile salariale acordate in baza Ordonantei Guvernului nr. 10/2007 au fost si raman incluse in indemnizatia lunara bruta de incadrare a reclamantilor; in sprijinul acestei solutii, au fost invocate urmatoarele argumente:
6. Potrivit legilor de salarizare a magistratilor, astfel cum acestea s-au succedat in timp, indemnizatia de incadrare a judecatorilor este rezultatul valorii de referinta sectoriala inmultite cu coeficientul de multiplicare specific nivelului instantei la care acestia functioneaza si functiei pe care o ocupa.
7. In acest sens, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea si alte drepturi ale magistratilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 347/2003, cu modificarile ulterioare (Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 177/2002), prevedea, in art. 2, ca "Indemnizatiile pentru magistrati se stabilesc pe baza valorii de referinta sectoriala, prevazuta in anexa nr. 1 la prezenta ordonanta de urgenta" [alin. (1)], ca "Valoarea de referinta sectoriala prevazuta la alin. (1) constituie baza de calcul pentru stabilirea cuantumului indemnizatiei lunare a magistratilor" [alin. (2)] si ca "Ordonatorii principali de credite calculeaza nivelurile indemnizatiilor lunare ce corespund coeficientilor de multiplicare prevazuti in anexa nr. 1 si valorii de referinta sectoriala stabilite potrivit alin. (1), rotunjite din mie in mie de lei in favoarea personalului" [alin. (3)].
8. Ulterior, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea si alte drepturi ale judecatorilor, procurorilor si altor categorii de personal din sistemul justitiei, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 45/2007, cu modificarile si completarile ulterioare (Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2006), a prevazut, in art. 3 alin. (1), ca "Judecatorii, procurorii, personalul asimilat acestora si magistratii-asistenti au dreptul pentru activitatea desfasurata la o indemnizatie de incadrare bruta lunara stabilita in raport cu nivelul instantelor sau parchetelor, cu functia detinuta si cu vechimea in magistratura prevazuta de art. 86 din Legea nr. 303/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pe baza valorii de referinta sectoriala si a coeficientilor de multiplicare prevazuti in anexa care face parte integranta din prezenta ordonanta de urgenta".
9. S-a apreciat ca majorarile salariale acordate in baza Ordonantei Guvernului nr. 10/2007 pot rezulta numai din majorarea valorii de referinta sectoriala, raportat la prevederile art. 39 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2006, astfel cum au fost modificate prin pct. 18 din Legea nr. 45/2007 pentru aprobarea acestei ordonante de urgenta, potrivit carora "Valoarea de referinta sectoriala prevazuta in anexele nr. 2, 4 si 5 la Legea nr. 50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autoritatii judecatoresti, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, cu majorarile si indexarile ulterioare, se majoreaza cu 4% incepand cu data de 1 aprilie 2006, fata de nivelul din luna martie 2006 si cu 5% incepand cu data de 1 septembrie 2006, fata de nivelul din luna august 2006".
10. Or, de vreme ce coeficientul de multiplicare este variabil in functie de nivelul instantei la care functioneaza judecatorul, in raport cu algoritmul de calcul al indemnizatiei cuvenite judecatorilor potrivit legilor succesive de salarizare a acestora, s-a retinut ca ceea ce ramane constanta este valoarea de referinta sectoriala, astfel incat apare evident faptul ca procentele prevazute de art. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 10/2007 cu titlu de majorari salariale se aplica la aceasta valoare de referinta sectoriala.
11. Instantele de judecata au apreciat, asadar, ca majorarea salariala acordata in baza Ordonantei Guvernului nr. 10/2007 nu constituie un venit salarial cu acordare temporara, ci reprezinta un sistem de referinta pentru toate cresterile salariale ulterioare, cum au fost ele prevazute in acte normative, acest drept existand neintrerupt.
B) Intr-o alta orientare jurisprudentiala s-a stabilit ca reclamantii - posesori ai titlurilor executorii sunt indreptatiti sa beneficieze de plata indexarilor salariale acordate in baza Ordonantei Guvernului nr. 10/2007 pana la intrarea in vigoare a Legii-cadru nr. 330/2009.


12. S-a sustinut in sprijinul acestei solutii ca drepturile banesti s-au acordat in aplicarea principiului egalitatii de tratament in domeniul salarizarii magistratilor, prin raportare la salarizarea celorlalte categorii de personal bugetar, si ca discriminarea a incetat la data intrarii in vigoare a Legii-cadru nr. 330/2009, respectiv la 1.01.2010, data de la care drepturile salariale ale intregului personal din sistemul bugetar, inclusiv ale magistratilor salarizati anterior potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 27/2006, "sunt si raman in mod exclusiv" cele prevazute in aceasta lege [art. 1 alin. (2) din Legea-cadru nr. 330/2009].
C) Intr-o a treia orientare, instantele de judecata au respins cererile de lamurire a dispozitivului, retinand, in esenta, ca dispozitivul unei hotarari judecatoresti nu poate fi lamurit decat in raport cu elemente existente la momentul pronuntarii acesteia, iar invocarea de catre reclamanti a legilor ulterioare privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice sunt aspecte noi, care nu existau la data pronuntarii hotararilor, astfel ca raportarea la acestea excedeaza limitelor cu care a fost investit judecatorul in litigiul in care s-a pronuntat hotararea al carei dispozitiv se solicita a fi lamurit.
13. In cadrul acestei orientari, unele instante de judecata au retinut si caracterul clar si lipsit de echivoc al dispozitivului hotararilor judecatoresti prin care au fost acordate drepturile salariale prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 10/2007, apreciind ca nu se impune nicio lamurire sub aspectul momentului pana la care au fost acordate cresterile salariale.
IV. Opinia autorului sesizarii
14. Autorul sesizarii, Colegiul de conducere al Curtii de Apel Oradea, nu a formulat un punct de vedere si nici nu si-a exprimat opinia cu privire la problema de drept supusa dezlegarii.
V. Punctul de vedere al procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie
15. Prin Adresa nr. 2.725/C/3.939/III-5/2018 din 20 decembrie 2018, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a apreciat ca cea de-a treia orientare jurisprudentiala este in litera si spiritul legii, in sensul ca sunt neintemeiate cererile de lamurire a intelesului, intinderii sau aplicarii dispozitivului hotararilor judecatoresti irevocabile prin care s-au acordat magistratilor majorarile in procent de 18%, prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 10/2007, in sensul de a se stabili daca aceste indexari puteau fi acordate numai pana la intrarea in vigoare a Legiicadru nr. 330/2009 sau, dimpotriva, acestea ar fi trebuit acordate si platite reclamantilor si dupa intrarea in vigoare a acestei legi.
16. In sprijinul acestei opinii au fost prezentate urmatoarele argumente principale:
17. Scopul si limitele cererii de lamurire, dar si ale contestatiei la titlu se rezuma la explicitarea necesara in legatura cu ceea ce s-a judecat si se reflecta in dispozitivul titlului executoriu; aceste proceduri nu pot viza ceea ce nu s-a solutionat (omisiune care deschide alte mijloace de actiune) si nici ceea ce a fost invocat si transat in orice fel, aspecte care intra in puterea lucrului judecat.
18. Reclamantii din cauzele analizate detin hotarari judecatoresti irevocabile, anterioare publicarii Deciziei nr. 25 din 14 noiembrie 2011, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 916 din 22 decembrie 2011.
19. In contextul schimbarii sistemului de salarizare a personalului platit din fondurile publice, incepand cu data de 1 ianuarie 2010 si ulterior publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a Deciziei nr. 23 din 29 iunie 2015, pronuntata de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al instantei supreme, precum si a Deciziei Curtii Constitutionale nr. 794 din 15 decembrie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.029 din 21 decembrie 2016, reclamantii au investit instantele cu cereri pentru lamurirea intelesului, intinderii sau aplicarii dispozitivelor acestor titluri executorii, solicitand instantelor care le-au pronuntat sa stabileasca fie ca aceste indexari au fost incluse in indemnizatia de incadrare, incepand cu datele din sentinte si pe viitor, pana la interventia unei norme legale exprese de modificare sau de inlaturare, fie ca acestea au fost si raman incluse in indemnizatia bruta de incadrare lunara ori ca trebuiau incluse si pastrate in aceasta indemnizatie, fiind datorate luna de luna.
20. Prin Decizia nr. 36 din 4 iunie 2018, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 606 din 16 iulie 2018, in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 1 alin. (51) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 83/2014, s-a stabilit ca solutia egalizarii indemnizatiilor la nivel maxim are in vedere si majorarile, si indexarile recunoscute prin hotarari judecatoresti unor magistrati sau membri ai personalului auxiliar, indiferent daca ordonatorul de credite a emis sau nu ordine de salarizare corespunzatoare.
21. De asemenea, prin Decizia nr. 56 din 17 septembrie 2018, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 985 din 21 noiembrie 2018, prin care a fost respinsa ca inadmisibila sesizarea privind interpretarea dispozitiilor art. 5 alin. (11) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2015, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 71/2015, cu modificarile si completarile ulterioare, si art. 31 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2016, prorogarea unor termene, precum si unele masuri fiscal-bugetare, cu modificarile si completarile ulterioare, in forma indicata de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2016, prorogarea unor termene, precum si unele masuri fiscal-bugetare si pentru modificarea si completarea unor acte normative, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 250/2016, cu modificarile ulterioare, in ceea ce priveste acordarea aceleiasi valori de referinta sectoriala pentru toti angajatii din cadrul familiei ocupationale de functii bugetare "Justitie", de la data punerii acesteia in plata pentru salariati facand parte din aceeasi familie ocupationala.
22. Instanta suprema a concluzionat cu acest prilej in sensul ca practica judiciara inregistrata la nivelul instantelor nationale denota o interpretare unitara a dispozitiilor legale in discutie, fiind valorificate, totodata, deciziile relevante ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie si Curtii Constitutionale. In acest context, instanta suprema a aratat ca, in concret, stabilirea legii aplicabile unui raport juridic, incidenta si analizarea prescriptiei dreptului la actiune, inclusiv stabilirea inceputului cursului prescriptiei, sunt atributele completului de judecata, nefiind circumscrise domeniului de interes al dezlegarii chestiunilor de drept de catre instanta suprema.
23. In aplicarea actelor normative de salarizare unitara a personalului bugetar ce s-au succedat in perioada 2010-2016, pe calea jurisprudentei constitutionale si de unificare evolutiva, s-a statuat in sensul egalizarii indemnizatiilor la un nivel maxim, ce are in vedere si majorarile, si indexarile prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 10/2007, recunoscute prin hotarari judecatoresti unor magistrati sau membri ai personalului auxiliar din cadrul familiei ocupationale de functii bugetare "Justitie", incepand cu data de 9 aprilie 2015, cand au intrat in vigoare prevederile Legii nr. 71/2015 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2015, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice (Legea nr. 71/2015) si, la art. 1 din actul normativ aprobat, s-a introdus alin. (51), potrivit caruia: "Prin exceptie de la prevederile alin. (1) si (2), personalul din aparatul de lucru al Parlamentului si din celelalte institutii si autoritati publice, salarizat la acelasi nivel, precum si personalul din cadrul Consiliului Concurentei si al Curtii de Conturi, inclusiv personalul prevazut la art. 5 din aceste institutii, care beneficiaza de un cuantum al salariilor de baza si al sporurilor mai mici decat cele stabilite la nivel maxim in cadrul aceleiasi institutii sau autoritati publice pentru fiecare functie/grad/treapta si gradatie, va fi salarizat la nivelul maxim daca isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii ."
24. In aceasta jurisprudenta unificata s-a recunoscut ca personalul din familia ocupationala de functii bugetare "Justitie", caruia, prin hotarari judecatoresti irevocabile, i-au fost acordate majorarile salariale prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 10/2007, poate beneficia de aplicarea unei valori de referinta sectoriala majorate care sa includa procentele de 2%, 5% si 11%, de la data punerii acesteia in plata, inclusiv pentru perioada anterioara datei de 9 aprilie 2015, cu respectarea termenului de prescriptie a actiunii.
25. Se observa astfel ca, in jurisprudenta, dreptul reclamantilor de a beneficia de majorarile salariale prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 10/2007, recunoscut prin hotararile judecatoresti irevocabile, anterioare publicarii Deciziei nr. 25/2011 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii, nu este negat.
26. In masura in care, dupa data de 1 ianuarie 2010, ordonatorii de credite au procedat la stabilirea drepturilor salariale ale reclamantilor fara luarea in considerare a acestor majorari, pentru perioadele anterioare intrarii in vigoare a Legii nr. 71/2015, acestia aveau posibilitatea de a solicita, in cadrul termenului de prescriptie, obligarea angajatorilor la plata, in temeiul legii, a unor drepturi salariale care nu au fost recunoscute prin acte ale ordonatorilor de credite (Decizia nr. 9 din 29 mai 2017, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 988 din 13 decembrie 2017).
27. Astfel, cauza cererilor de lamurire nu este data de eventuale neclaritati sau ambiguitati ale redactarii dispozitivelor hotararilor judecatoresti ce constituie titluri executorii, prin raportare la cauza juridica dedusa judecatii in epoca pronuntarii lor, deci cu privire la ceea ce instantele au dezbatut in considerente, ci a fost determinata de evenimente juridice ulterioare - interventii legislative si conduite juridice ale ordonatorilor principali de credite in aplicarea cadrului normativ de salarizare a personalului din justitie.
28. Lamurirea unei hotarari judecatoresti se face prin raportare la cererile formulate de parti in litigiul initial, la considerentele hotararii, situatia de fapt si normele legale avute in vedere de instanta, iar limitele in care a avut loc judecata in cauza in care s-a pronuntat hotararea ce se cere a fi lamurita se impun si instantei investite cu cererea formulata in temeiul art. 2811 din Codul de procedura civila din 1865 sau, dupa caz, art. 400 alin. 2 si art. 401 alin. 11 din acelasi act normativ. Pe aceasta cale nu pot fi formulate cereri noi, nu pot fi modificate obiectul si cauza cererii principale, initial dedusa judecatii, intrucat s-ar aduce atingere autoritatii de lucru judecat.


VI. Jurisprudenta Curtii Constitutionale
29. In jurisprudenta Curtii Constitutionale a fost identificata Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 31 alin. (11)-(14) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2016, prorogarea unor termene, precum si unele masuri fiscalbugetare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.029 din 21 decembrie 2016, care, prin considerentele pe care le contine, poate prezenta relevanta in dezlegarea problemei de drept ce face obiectul sesizarii supuse analizei de fata.
30. Astfel, prin decizia sus-mentionata, instanta de contencios constitutional a admis exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 31 alin. (12) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2016, prorogarea unor termene, precum si unele masuri fiscal-bugetare si a constatat ca acestea sunt neconstitutionale.
31. Urmatoarele considerente ale deciziei pronuntate de instanta de contencios constitutional apreciem ca sunt relevante pentru dezlegarea problemei de drept ce face obiectul recursului in interesul legii analizat:
"26. Curtea retine ca hotararea judecatoreasca, chiar daca are efecte inter partes, interpreteaza norme de lege cu aplicabilitate generala. In procesul de aplicare a legii, scopul interpretarii unei norme juridice consta in a stabili care este sfera situatiilor de fapt concrete, la care norma juridica respectiva se refera, si in a se asigura astfel corecta aplicare a acelei norme, interpretarea fiind necesara pentru a clarifica si a limpezi sensul exact al normei, si pentru a defini, cu toata precizia, vointa legiuitorului. Or, Curtea constata ca hotararile judecatoresti prin care s-a recunoscut majorarea indemnizatiei de incadrare, cum sunt cele prin care s-au stabilit majorarile de 2%, 5% si respectiv 11% acordate magistratilor si personalului asimilat, au aplicabilitate generala si se deosebesc de ipotezele in care, tot prin hotarare judecatoreasca, ar fi fost recunoscute anumite drepturi in baza unor situatii de fapt particulare, fara aplicabilitate generala (cum ar fi, spre exemplu, ipoteza in care o persoana a avut recunoscut sporul de doctorat).
27. Intrucat hotararile judecatoresti invocate de autoarea exceptiei de neconstitutionalitate se refera la majorarea indemnizatiilor de incadrare, vizand, de fapt, si intreaga Familie ocupationala a A«JustitieiA», aceste majorari salariale trebuie avute in vedere la stabilirea nivelului maxim de salarizare corespunzator fiecarei functii, grad, treapta, gradatie, vechime in munca si in specialitate. Insa, dispozitiile de lege criticate exclud recunoasterea drepturilor stabilite sau recunoscute prin hotarari judecatoresti, fara a le lua in calcul la stabilirea nivelului maxim al salariului de baza/indemnizatiei de incadrare din cadrul autoritatii publice. Or, aplicand considerentele de principiu rezultate din jurisprudenta constitutionala precitata, Curtea constata ca excluderea majorarilor salariale stabilite sau recunoscute prin hotarari judecatoresti, de la calculul nivelului maxim al salariului de baza/indemnizatiei de incadrare din cadrul autoritatii publice, afecteaza art. 124 si art. 126 din Constitutie .
28. De asemenea, dispozitiile art. 31 alin. (12) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2015, introdus prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2016, afecteaza principiul fundamental al separatiei si echilibrului puterilor - legislativa, executiva si judecatoreasca - in cadrul democratiei constitutionale, consacrat de art. 1 alin. (4) din Legea fundamentala, deoarece, printr-un act normativ emis de Guvern, ca legiuitor delegat potrivit art. 115 alin. (4)-(6) din Constitutie, se consacra, pe cale legislativa, nerecunoasterea hotararilor judecatoresti definitive, respectiv definitive si irevocabile, emise de puterea judecatoreasca.
29. Cu privire la critica de neconstitutionalitate raportata la art. 16 din Constitutie, Curtea retine ca, asa cum a statuat in mod constant in jurisprudenta sa, principiul constitutional al egalitatii in fata legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situatii care, in functie de scopul urmarit, nu sunt diferite (a se vedea Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Or, din moment ce situatia juridica a personalului bugetar de acelasi grad, gradatie, vechime in functie sau in specialitate si aceleasi studii este identica, atunci si tratamentul juridic aplicabil - salariul de baza/indemnizatia de incadrare - trebuie sa fie acelasi, nefiind permis, spre exemplu, ca magistrati de acelasi grad, gradatie, vechime in functie sau in specialitate si aceleasi studii, sa aiba indemnizatii de incadrare diferite.
30. Prin urmare, Curtea constata ca dispozitiile art. 31 alin. (12) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2015, introdus prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2016, contravin principiului egalitatii in fata legii, consacrat prin art. 16 din Constitutie, deoarece stabilesc ca persoanele aflate in situatii profesionale identice, dar care nu au obtinut hotarari judecatoresti prin care sa li se fi recunoscut majorari salariale, au indemnizatii de incadrare diferite (mai mici) fata de cei carora li s-au recunoscut astfel de drepturi salariale, prin hotarari judecatoresti, generand diferente in stabilirea salariului de baza/indemnizatiei de incadrare. Or, tratamentul juridic diferit instituit de legiuitor nu are nicio justificare obiectiva si rezonabila. De altfel, dispozitiile de lege criticate lipsesc de sens si, practic, anuleaza vointa legiuitorului si ratiunea esentiala a edictarii actului normativ respectiv, astfel cum sunt precizate in Preambulul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 20/2016, anume acelea de a egaliza veniturile personalului bugetar cu aceeasi functie, grad/treapta, gradatie, vechime in functie sau in specialitate, prin raportate la nivelul maxim, si de a elimina inechitatile existente. Asadar, dispozitiile art. 31 alin. (12) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2015, introdus prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2016, genereaza inegalitati in ceea ce priveste calculul indemnizatiei/salariului de baza al magistratilor, respectiv personalului asimilat, cu acelasi grad, gradatie, conditii de vechime si de studii, si, prin urmare, contravin art. 16 din Constitutie .
31. Astfel, Curtea constata ca, pentru respectarea principiului constitutional al egalitatii in fata legii, nivelul maxim al salariului de baza/indemnizatiei de incadrare, prevazut de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2015, corespunzator fiecarei functii, grad/treapta, gradatie, vechime in functie sau in specialitate, trebuie sa includa majorarile (indexarile) stabilite prin hotarari judecatoresti si sa fie acelasi pentru tot personalul salarizat potrivit dispozitiilor de lege aplicabile in cadrul aceleiasi categorii profesionale, respectiv familii ocupationale prevazute de Legeacadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice.
32. In consecinta, ca efect al neconstitutionalitatii art. 31 alin. (12) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2015 (introdus prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2016), A«nivelul maxim al salariului de baza/indemnizatiei de incadrareA», la care se face egalizarea prevazuta de art. 31 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2015 (introdus prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 20/2016), trebuie sa includa si drepturile stabilite sau recunoscute prin hotarari judecatoresti. Asadar, personalul care beneficiaza de aceleasi conditii trebuie sa fie salarizat la nivelul maxim al salariului de baza/indemnizatiei de incadrare din cadrul aceleiasi categorii profesionale si familii ocupationale, indiferent de institutie sau autoritate publica."
VII. Jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie
32. Instanta suprema s-a pronuntat cu privire la dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 10/2007 prin Decizia nr. 23 din 29 iunie 2015 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept), publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 797 din 27 octombrie 2015, prin care a fost admisa sesizarea formulata de Curtea de Apel Alba Iulia, stabilindu-se ca:
"In interpretarea dispozitiilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si art. 7 alin. (1), (2) si (3) din Hotararea Guvernului nr. 1.275/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, si ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, referitoare la pensiile de serviciu si la acordarea indemnizatiilor pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani, drepturile acordate prin hotarari judecatoresti irevocabile privind cresterile salariale de 2%, 5% si 11% prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 10/2007 privind cresterile salariale ce se vor acorda in anul 2007 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza pentru personalul contractual din sectorul bugetar si personalului salarizat potrivit anexelor nr. II si III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoane care ocupa functii de demnitate publica, aprobata cu modificari prin Legea nr. 231/2007, cu modificarile ulterioare, se incadreaza in sintagma de A«indemnizatie avutaA» si vor fi luate in considerare la stabilirea pensiei de serviciu a magistratilor."
33. S-a retinut in considerentele acestei decizii ca:
"74. Majorarile salariale, sub forma indexarilor prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 10/2007, aprobata cu modificari prin Legea nr. 231/2007, cu modificarile ulterioare, sunt considerate facta praeterita, ca urmare a recunoasterii si acordarii lor printr-o hotarare judecatoreasca irevocabila, adica drepturi definitiv castigate, care sunt protejate de principiul neretroactivitatii efectelor deciziilor pronuntate in interesul legii.
75. Deciziile pronuntate in interesul legii produc efecte numai pentru viitor, ca si deciziile Curtii Constitutionale, care sunt, la randul lor, obligatorii pentru instante, pentru a da eficienta principiului constitutional al neretroactivitatii, ceea ce inseamna ca efectele lor nu pot aduce atingere unor drepturi definitiv castigate sau situatiilor juridice deja constituite, cum sunt in cauza drepturile acordate magistratilor prin hotarari judecatoresti irevocabile privind cresterile salariale de 2%, 5% si 11% prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 10/2007, aprobata cu modificari prin Legea nr. 231/2007, cu modificarile ulterioare."


34. De asemenea, recent, prin Decizia nr. 36 din 4 iunie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 606 din 16 iulie 2018, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a admis sesizarea formulata de Curtea de Apel Bucuresti, stabilind ca:
"In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 1 alin. (51) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2015, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 71/2015, cu modificarile si completarile ulterioare, solutia egalizarii indemnizatiilor la nivel maxim are in vedere si majorarile si indexarile recunoscute prin hotarari judecatoresti unor magistrati sau membri ai personalului auxiliar, indiferent daca ordonatorul de credite a emis sau nu ordine de salarizare corespunzatoare."
VIII. Raportul asupra recursului in interesul legii
35. Raportul analizeaza sesizarea, apreciind ca, in conformitate cu dispozitiile art. 515 din Codul de procedura civila, s-a facut dovada existentei unei jurisprudente neunitare referitoare la problema de drept ce constituie obiectul recursului in interesul legii si ca autorul sesizarii este legitimat procesual, potrivit prevederilor art. 514 din acelasi cod.
36. In ceea ce priveste fondul problemei de drept supuse dezbaterii, prin raport se apreciaza ca, in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 1 alin. (2) din Legea-cadru nr. 330/2009, indexarile in procent de 18%, prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 10/2007, au fost si raman incluse in indemnizatia bruta de incadrare.
IX. Inalta Curte de Casatie si Justitie
A) Cu privire la admisibilitatea recursului in interesul legii
37. Verificarea regularitatii investirii Inaltei Curti de Casatie si Justitie impune analizarea conditiilor de admisibilitate a recursului in interesul legii, in conformitate cu dispozitiile art. 515 din Codul de procedura civila, potrivit carora "Recursul in interesul legii este admisibil numai daca se face dovada ca problemele de drept care formeaza obiectul judecatii au fost solutionate in mod diferit prin hotarari judecatoresti definitive, care se anexeaza cererii", precum si ale art. 514 din acelasi cod, referitoare la obiectul recursului si la titularul dreptului de sesizare .
38. Analiza implica, asadar, mai multe aspecte:
- cel al cerintei de ordin formal prevazute de dispozitiile art. 515 din Codul de procedura civila - dovada ca problemele de drept care formeaza obiectul sesizarii au fost solutionate in mod diferit prin hotarari judecatoresti definitive, care se anexeaza cererii; aceasta cerinta de admisibilitate se constata a fi indeplinita, avand in vedere jurisprudenta anexata sesizarii, ilustrata prin hotarari judecatoresti definitive, din care rezulta ca practica neunitara se identifica la nivelul mai multor curti de apel din tara;
- sub aspectul obiectului recursului in interesul legii, in sensul ca acesta trebuie sa se circumscrie dispozitiilor art. 514 din Codul de procedura civila, respectiv sa priveasca probleme de drept solutionate diferit de instantele judecatoresti, intrucat finalitatea acestei institutii juridice o constituie asigurarea interpretarii si aplicarii unitare a legii, conditie care se constata a fi indeplinita, de asemenea;
- sub aspectul titularului dreptului de a formula recursul in interesul legii se constata ca autorul sesizarii, Colegiul de conducere al Curtii de Apel Oradea, se regaseste printre titularii dreptului de sesizare prevazuti de art. 514 din Codul de procedura civila.
B) Analiza problemei de drept solutionate in mod neunitar de instantele judecatoresti
39. Problema de drept ce se solicita a fi dezlegata este aceea a momentului pana la care reclamantii - magistrati, care au obtinut prin hotarari judecatoresti definitive si irevocabile acordarea drepturilor majorate cu procentele prevazute de art. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 10/2007, sunt indreptatiti sa beneficieze de plata acestor drepturi, avand in vedere intrarea in vigoare a Legii-cadru nr. 330/2009.
40. Prin Legea-cadru nr. 330/2009 s-a stabilit un sistem unitar de salarizare pentru personalul bugetar platit din bugetul general consolidat [art. 1 alin. (1) din lege].
41. Cu exceptiile indicate in art. 2 alin. (2) din Legea-cadru nr. 330/2009, sistemul de salarizare instituit prin acest act normativ a vizat categoriile de personal (salariati, functionari publici, magistrati, demnitari de nivel central sau local) care lucreaza in autoritati sau institutii finantate de la buget - total sau partial - ori finantate integral din venituri publice, sistem care cuprinde, potrivit art. 11 alin. (2) din lege, urmatoarele elemente de baza: salariile de baza, soldele functiilor de baza, indemnizatiile lunare de incadrare, sporurile, primele, stimulentele si alte drepturi corespunzator fiecarei categorii .
42. Capitolul IV din partea a II-a din Legea-cadru nr. 330/2009 cuprinde reguli de stabilire a salariilor in primul an de aplicare.
43. Reincadrarea in noile functii, grade, trepte si gradatii nu a fost insotita insa si de o calculare a salariilor prin utilizarea coeficientilor de ierarhizare prevazuti in anexele la Legea-cadru nr. 330/2009.
44. In acest scop, prin art. 30 alin. (5) s-a prevazut ca: "In anul 2010, personalul aflat in functie la 31 decembrie 2009 isi va pastra salariul avut . . .".


45. Pentru primul an de aplicare a Legii-cadru nr. 330/2009, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/2010 privind unele masuri de reincadrare in functii a unor categorii de personal din sectorul bugetar si stabilirea salariilor acestora, precum si alte masuri in domeniul bugetar (Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/2010) s-a prevazut obligativitatea reincadrarii in functie a unor categorii de personal din sectorul bugetar, salariile fiind insa stabilite potrivit regulilor precizate in capitolul IV partea a II-a din Legea-cadru nr. 330/2009.
46. Legea-cadru nr. 330/2009 si Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/2010 au fost abrogate prin art. 39 lit. w) si x) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare (Legea-cadru nr. 284/2010), care are ca obiect, de asemenea, stabilirea unui sistem unitar de salarizare pentru personalul platit din bugetul consolidat.
47. Potrivit art. 7 alin. (2) din Legea-cadru nr. 284/2010, "Valoarea salariilor de baza, soldelor functiilor de baza/salariilor functiilor de baza si a indemnizatiilor lunare de incadrare utilizata la reincadrarea pe functie a personalului in anul 2011 se stabileste prin legea privind salarizarea in anul 2011 a personalului platit din fondurile publice."
48. Legea-cadru nr. 284/2010 a fost succedata, in perioada 2011-2016, de legi anuale de salarizare, astfel: Legea nr. 285/2010 privind salarizarea in anul 2011 a personalului platit din fonduri publice, cu modificarile ulterioare (Legea nr. 285/2010); Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor masuri financiare in domeniul bugetar, prin care s-a stabilit salarizarea in anul 2012 a personalului platit din fonduri publice; Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar in anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum si unele masuri fiscal-bugetare, aprobata prin Legea nr. 36/2014, cu modificarile ulterioare; Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2014, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice, aprobata cu completari prin Legea nr. 28/2014, cu modificarile si completarile ulterioare; Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fondurile publice in anul 2015, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 71/2015, cu modificarile si completarile ulterioare; Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului platit din fondurile publice in anul 2016, prorogarea unor termene, precum si unele masuri fiscal-bugetare, modificata si completata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 20/2016, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 250/2016.
49. Legile de salarizare anterioare - Legea-cadru nr. 330/2009 si Legea-cadru nr. 284/2010 si, implicit, Legea nr. 285/2010 - au prevazut ca se vor aplica tuturor categoriilor de personal platit din bugetul general consolidat al statului, prin urmare inclusiv sistemului judiciar.
50. Atat Legea nr. 71/2015 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2015, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice, cat si Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2016, prorogarea unor termene, precum si unele masuri fiscal-bugetare si pentru modificarea si completarea unor acte normative, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 250/2016, cu modificarile ulterioare (Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 20/2016), sunt legi anuale de salarizare aplicabile personalului bugetar, inclusiv celui din sistemul judiciar.
51. Desi salarizarea personalului bugetar apare ca fiind reglementata prin Legea-cadru nr. 284/2010, de la data aprobarii acesteia nu au fost aplicate nici valoarea de referinta si nici coeficientii de ierarhizare corespunzatori claselor de salarizare prevazuti in anexele legii-cadru, fiind adoptate, in mod succesiv, amanari ale aplicarii Legii-cadru nr. 284/2010, pe motivul constrangerilor financiare, imprejurari ce au determinat ca salarizarea personalului bugetar sa se realizeze la nivelul anului 2009.
52. In nota de fundamentare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 20/2016 a fost mentionata necesitatea adoptarii in regim de urgenta a actului normativ pentru a elimina discrepantele existente in materie de salarizare intre persoanele care isi desfasoara activitatea in conditii identice, avand acelasi nivel de pregatire profesionala, vechime in munca si in functie, dar un nivel diferit de salarizare.
53. Potrivit art. 31 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 20/2016: "Prin exceptie de la prevederile art. 1 alin. (1), incepand cu luna august 2016, personalul platit din fonduri publice care beneficiaza de un cuantum al salariilor de baza/indemnizatiilor de incadrare mai mic decat cel stabilit la nivel maxim pentru fiecare functie, grad/treapta, gradatie, vechime in functie sau in specialitate, dupa caz, va fi salarizat la nivelul maxim al salariului de baza/indemnizatiei de incadrare din cadrul institutiei sau autoritatii publice respective, daca isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii ."
54. Anterior, aceleasi prevederi se regaseau transpuse in continutul art. 1 alin. (51) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 83/2014, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 71/2015, care stabilea ca: "Prin exceptie de la prevederile alin. (1) si (2), personalul din aparatul de lucru al Parlamentului si din celelalte institutii si autoritati publice, salarizat la acelasi nivel, precum si personalul din cadrul Consiliului Concurentei si al Curtii de Conturi, inclusiv personalul prevazut la art. 5 din aceste institutii, care beneficiaza de un cuantum al salariilor de baza si al sporurilor mai mici decat cele stabilite la nivel maxim in cadrul aceleiasi institutii sau autoritati publice pentru fiecare functie/grad/treapta si gradatie, va fi salarizat la nivelul maxim daca isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii ."
55. Curtea Constitutionala, prin Decizia nr. 794/2016, a constatat ca dispozitiile art. 31 alin. (12) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2016, prorogarea unor termene, precum si unele masuri fiscal-bugetare sunt neconstitutionale.
56. Prin aceeasi decizie, instanta de contencios constitutional a respins, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca sunt constitutionale, in raport cu criticile formulate, dispozitiile art. 31 alin. (11) si (13) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2015.
57. Curtea Constitutionala a retinut ca, "prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 20/2016 (care se aplica intregului personal bugetar, inclusiv magistratilor), s-au eliminat si diferentele provenite din faptul ca o parte dintre magistratii si personalul asimilat, incadrati in aceeasi functie, grad/treapta, gradatie, vechime in functie sau in specialitate au obtinut hotarari judecatoresti definitive si irevocabile (in temeiul Codului de procedura civila din 1865) sau definitive (in temeiul Codului de procedura civila), prin care le-au fost recunoscute majorari salariale, in timp ce altii nu obtinusera asemenea hotarari judecatoresti. Astfel, urmarea intrarii in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 20/2016 este aceea ca, pentru fiecare functie, grad/treapta, gradatie, vechime in functie sau in specialitate, indemnizatia de incadrare a magistratilor si a personalului asimilat este aceeasi, stabilita la nivel maxim. De altfel, chiar inainte de intrarea in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 20/2016, prin art. 1 alin. (51) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2015, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice, introdus prin legea sa de aprobare, Legea nr. 71/2015, s-a prevazut aceeasi solutie legislativa, a egalizarii indemnizatiilor la nivel maxim".
58. De asemenea, instanta de contencios constitutional a constatat ca excluderea majorarilor salariale stabilite sau recunoscute prin hotarari judecatoresti de la calculul nivelului maxim al salariului de baza/indemnizatiei de incadrare din cadrul autoritatii publice afecteaza art. 124 si art. 126 din Constitutie, precum si principiul fundamental al separatiei si echilibrului puterilor - legislativa, executiva si judecatoreasca - in cadrul democratiei constitutionale, consacrat de art. 1 alin. (4) din Legea fundamentala, deoarece, printr-un act normativ emis de Guvern, ca legiuitor delegat potrivit art. 115 alin. (4)-(6) din Constitutie, se consacra, pe cale legislativa, nerecunoasterea hotararilor judecatoresti definitive, respectiv definitive si irevocabile, emise de puterea judecatoreasca.
59. In plus, s-a aratat ca, din moment ce situatia juridica a personalului bugetar de acelasi grad, gradatie, vechime in functie sau in specialitate si aceleasi studii este identica, atunci si tratamentul juridic aplicabil - salariul de baza/indemnizatia de incadrare - trebuie sa fie acelasi, nefiind permis, spre exemplu, ca magistrati de acelasi grad, gradatie, vechime in functie sau in specialitate si aceleasi studii sa aiba indemnizatii de incadrare diferite.
60. Totodata, a retinut Curtea Constitutionala, dispozitiile art. 31 alin. (12) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2015, introdus prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2016 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2016, prorogarea unor termene, precum si unele masuri fiscal-bugetare, pentru modificarea si completarea unor acte normative si pentru aplicarea unitara a dispozitiilor legale, cu modificarile ulterioare (Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2016), contravin principiului egalitatii in fata legii, consacrat prin art. 16 din Constitutie, deoarece stabilesc ca persoanele aflate in situatii profesionale identice, dar care nu au obtinut hotarari judecatoresti prin care sa li se fi recunoscut majorari salariale, au indemnizatii de incadrare diferite (mai mici) fata de cei carora li s-au recunoscut astfel de drepturi salariale, prin hotarari judecatoresti, generand diferente in stabilirea salariului de baza/indemnizatiei de incadrare. Or, tratamentul juridic diferit instituit de legiuitor nu are nicio justificare obiectiva si rezonabila; dimpotriva, prevederile legale criticate lipsesc de sens si chiar anuleaza vointa legiuitorului si ratiunea esentiala a edictarii actului normativ respectiv, astfel cum sunt precizate in preambulul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 20/2016, anume acelea de a egaliza veniturile personalului bugetar cu aceeasi functie, grad/treapta, gradatie, vechime in functie sau in specialitate, prin raportare la nivelul maxim, si de a elimina inechitatile existente.
61. In concluzie, a retinut Curtea Constitutionala, "Ca efect al neconstitutionalitatii art. 31 alin. (12) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2015 (introdus prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2016), A«nivelul maxim al salariului de baza/indemnizatiei de incadrareA», la care se face egalizarea prevazuta de art. 31 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2015 (introdus prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 20/2016), trebuie sa includa si drepturile stabilite sau recunoscute prin hotarari judecatoresti. Asadar, personalul care beneficiaza de aceleasi conditii trebuie sa fie salarizat la nivelul maxim al salariului de baza/indemnizatiei de incadrare din cadrul aceleiasi categorii profesionale si familii ocupationale, indiferent de institutie sau autoritate publica".
62. In privinta dispozitiilor art. 31 alin. (11) si (13) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2015, Curtea Constitutionala a aratat ca acestea stabilesc definitia sintagmei "fiecare functie" ca fiind "functiile prevazute in aceeasi anexa, capitol, litera, numar si numar curent in Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare" si definitia "institutiei sau autoritatii publice" ca fiind "acea institutie sau autoritate publica cu personalitate juridica care are patrimoniu propriu, buget propriu de venituri si cheltuieli, conduce contabilitate proprie, iar conducatorul acesteia are calitatea de ordonator de credite". Totodata, in cazul institutiilor sau autoritatilor publice aflate in subordinea aceluiasi ordonator de credite, avand acelasi scop, indeplinind aceleasi functii si atributii, aflate la acelasi nivel de subordonare din punct de vedere financiar, nivelul maxim al salariului de baza/indemnizatiei de incadrare se va stabili la nivelul maxim aflat in plata din cadrul tuturor acestor institutii sau autoritati publice subordonate.
63. In concluzie, Curtea Constitutionala a constatat ca, "in vederea egalizarii prevazute de art. 31 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2015 A«nivelul maxim al salariului de baza/indemnizatiei de incadrareA», care trebuie sa includa si drepturile stabilite sau recunoscute prin hotarari judecatoresti definitive, urmeaza sa se stabileasca prin raportare la aceeasi functie, grad, gradatie, vechime in munca si in specialitate, aceleasi conditii de studii, din cadrul intregii categorii profesionale, respectiv familii ocupationale, indiferent de institutie sau autoritate publica".
64. Prin Decizia nr. 23 din 26 septembrie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 899 din 9 noiembrie 2016, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit ca:


"In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 1 alin. (51) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2015, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 71/2015, cu modificarile si completarile ulterioare, sintagma A«salarizat la acelasi nivelA» are in vedere personalul din cadrul aparatului de lucru al Parlamentului, personalul din cadrul Consiliului Concurentei, al Curtii de Conturi, precum si din cadrul celorlalte autoritati si institutii publice enumerate de art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare; nivelul de salarizare ce va fi avut in vedere in interpretarea si aplicarea aceleiasi norme este cel determinat prin aplicarea prevederilor art. 1 alin. (1) si (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 83/2014, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 71/2015, cu modificarile si completarile ulterioare, in cadrul aceleiasi autoritati sau institutii publice."
65. S-a retinut, in considerentele deciziei sus-mentionate, ca "(...) personalul din A«celelalte autoritati si institutii publiceA» la care se refera textul supus interpretarii sunt: Administratia Prezidentiala, autoritatea judecatoreasca, Guvernul, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, autoritati ale administratiei publice locale, alte autoritati publice, autoritati administrative autonome (altele decat Consiliul Concurentei si Curtea de Conturi), precum si institutiile din subordinea acestora, finantate integral din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale."
66. Nu in ultimul rand, prin Decizia nr. 36 din 4 iunie 2018, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit ca:
"
In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 1 alin. (51) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2015, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 71/2015, cu modificarile si completarile ulterioare, solutia egalizarii indemnizatiilor la nivel maxim are in vedere si majorarile si indexarile recunoscute prin hotarari judecatoresti unor magistrati sau membri ai personalului auxiliar, indiferent daca ordonatorul de credite a emis sau nu ordine de salarizare corespunzatoare."
67. Forta obligatorie a deciziilor Curtii Constitutionale, prevazuta de art. 147 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata, se ataseaza dispozitivului si considerentelor pe care se intemeiaza rationamentul din punct de vedere juridic. In acest sens este relevant faptul ca, potrivit Deciziei Plenului Curtii Constitutionale nr. 1/1995 privind obligativitatea deciziilor sale pronuntate in cadrul controlului de constitutionalitate, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 16 din 26 ianuarie 1995, puterea de lucru judecat ce insoteste actele jurisdictionale, deci si deciziile Curtii Constitutionale, se ataseaza nu numai dispozitivului, ci si considerentelor pe care se sprijina solutia adoptata, in verificarea conformitatii textelor legale analizate cu prevederile Constitutiei Romaniei. Astfel, Curtea Constitutionala retine ca atat considerentele, cat si dispozitivul deciziilor sale sunt general obligatorii, potrivit dispozitiilor art. 147 alin. (4) din Constitutie, si se impun cu aceeasi forta tuturor subiectelor de drept .
68. Desi in decizia prezentata mai sus Curtea Constitutionala a interpretat un alt text de lege decat cel supus interpretarii prin sesizarea ce formeaza obiectul prezentei analize, totusi se observa ca solutia legislativa a egalizarii indemnizatiilor la nivel maxim a fost adoptata de legiuitor, prin introducerea art. 1 alin. (51) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 83/2014, astfel ca toate considerentele expuse de instanta constitutionala se verifica si in privinta acestui text de lege.
69. Prin urmare, a accepta o interpretare contrara ar insemna sa fie golit de continut rationamentul avut in vedere in decizia mai sus citata si sa fie negat rolul Curtii Constitutionale de asezare a interpretarilor legale in acord cu Legea fundamentala.
70. Din acest motiv, opinia exprimata de unele instante in sensul ca majorarea salariala a avut un caracter temporar nu poate fi impartasita. A aprecia ca nivelul maxim al salarizarii nu poate include drepturile obtinute prin hotarari judecatoresti definitive decat pana la intrarea in vigoare a Legii-cadru nr. 330/2008 este gresit si goleste de continut reglementarile in materie de salarizare si indemnizare.
71. Chiar daca hotararile judecatoresti pronuntate pentru obtinerea unor drepturi salariale au efecte doar intre partile care au luat parte la judecata, totusi se observa ca hotararile judecatoresti prin care s-a recunoscut majorarea indemnizatiei de incadrare, cum sunt cele prin care s-au stabilit majorarile de 2%, 5% si, respectiv, 11% acordate magistratilor si personalului asimilat, in temeiul Ordonantei Guvernului nr. 10/2007, nu vizeaza situatii de fapt particulare, ci aplicarea unor prevederi legale cuprinse in acte normative, care au aplicabilitate generala.
72. Prin urmare, aceste majorari salariale trebuie avute in vedere la stabilirea nivelului maxim de salarizare corespunzator fiecarei functii, grad/treapta, gradatie, vechime in munca si in specialitate, aceasta fiind logica egalizarii drepturilor salariale avute in vedere de legiuitor la edictarea textului legal a carui interpretare se solicita.
73. O alta interpretare ar fi contrara scopului si substantei normei juridice, mentinand inechitatile salariale in cadrul aceleiasi categorii de personal si, implicit, discriminarea pe care legiuitorul a intentionat sa o elimine prin edictarea acestei reglementari.
74. Hotararile judecatoresti pronuntate, constitutive de drepturi salariale (conform paragrafului 55 din Decizia nr. 23 din 29 iunie 2015, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept), au fost puse in executare in mod diferit de ordonatorii principali de credite, fara majorarile stabilite prin hotarari judecatoresti si fara sa se efectueze cuvenitele mentiuni in carnetele de munca ale reclamantilor.
75. Practica neuniforma si contradictorie a ordonatorilor principali de credite a determinat interventia legislativa pentru inlaturarea inechitatilor de salarizare si lamurirea notiunii de "indemnizatie", fiind astfel adoptata Legea nr. 71/2015.
76. Este evident ca au existat neclaritati si ambiguitati in redactarea dispozitivelor hotararilor judecatoresti ce constituie titluri executorii, prin raportare la cauza juridica dedusa judecatii, ce au fost constatate chiar de catre legiuitor si statuate chiar de catre instanta de control constitutional.
77. Evenimentele juridice ulterioare - interventii legislative si conduite juridice ale ordonatorilor de credite principali - nu pot fi apreciate ca fiind straine cauzei juridice de la momentul judecatii, fiind intr-o stransa legatura, evidentiata de interventiile legislative si statuarile instantei de control constitutional.
78. Pentru considerentele aratate, in temeiul art. 517 alin. (1) din Codul de procedura civila, cu referire la art. 514 din acelasi cod,


INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
In numele legii


D E C I D E:


Admite recursul in interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Oradea si, in consecinta, stabileste ca:
In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 1 alin. (2) din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, cu modificarile ulterioare, majorarile prevazute in art. 1 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 10/2007 privind cresterile salariale ce se vor acorda in anul 2007 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza pentru personalul contractual din sectorul bugetar si personalului salarizat potrivit anexelor nr. II si III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoane care ocupa functii de demnitate publica, aprobata cu modificari prin Legea nr. 231/2007, au fost si raman incluse in indemnizatia bruta de incadrare si dupa data intrarii in vigoare a Legii-cadru nr. 330/2009.
Obligatorie potrivit dispozitiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedura civila.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 11 februarie 2019.


Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie


Citeşte mai multe despre:    ICCJ    Decizia 7/2019    Recurs in interesul legii    Legea 154/1998    Legea 231/2007    Legea 330/2009    OUG 24/2000    Indemnizatia bruta de incadrare



Comentează: RIL Admis - Decizia ICCJ nr. 7/2019 - Majorarile prevazute in art. 1 alin. (1) din OG 10/2007 au fost si raman incluse in indemnizatia bruta de incadrare si dupa data intrarii in vigoare a Legii 330/2009
Alte Speţe

ICCJ - Decizia 16/2019: in cadrul procedurii de revocare a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, serviciul de probatiune este un subiect procesual la care hotararea atacata se refera
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

RIL - Decizia ICCJ 2/2019 - tribunalele specializate sunt competente sa solutioneze apelurile in cererile formulate in procedura executarii silite in materiile ce fac obiectul specializarii lor.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ - Actul de control efectuat de Curtea de Conturi nu marcheaza inceputul termenului de prescriptie a actiunii pentru raspunderea patrimoniala a salariatului
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ - Hotararile pronuntate in procedura filtrarii nu pot fi atacate cu contestatie in anulare sau cu revizuire
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia nr. 417/2019 - conflict juridic constitutional intre Parlament si ICCJ
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

ICCJ: In ipoteza renuntarii la urmarirea penala fata de un minor care a implinit varsta de 16 ani poate fi dispusa fata de acesta obligatia prestarii unei munci neremunerate in folosul comunitatii.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ - Stipularea clauzei penale in CIM prin care este evaluata paguba produsa de salariat angajatorului este nula
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ - Magistrat. Abatere disciplinara. Manifestari care aduc atingere prestigiului justitiei savarsite in afara exercitarii atributiilor de serivici. Obligatia de rezerva.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ: Art. 21 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 - entitatea notificata va inainta dispozitia, la emiterea careia a fost obligata de instanta, impreuna cu dosarul administrativ, direct catre Secretariatul Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ: Situatia in care hotararea redactata de unul dintre membrii completului de recurs semnata pentru ceilalti membri de presedintele completului/instantei nu constituie motiv de contestatie in anulare
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie



Articole Juridice

Acoperirea prejudiciilor morale si materiale ca urmare a nerespectarii regulilor de sanatate si securitate in munca. Criterii si conditii de acordare a daunelor-interese
Sursa: Irina Maria Diculescu

Raspunderea comitentului (angajatorului) pentru fapta prepusului (salariatului) in cazul accidentelor de munca. Jurisprudenta si doctrina relevante
Sursa: Irina Maria Diculescu

Constitutionalitatea dispozitiilor privind salarizarea la acelasi nivel pentru activitate desfasurata in aceleasi conditii a personalului platit din fonduri publice
Sursa: Irina Maria Diculescu

Momentul pana la care poate fi emisa decizia de sanctionare disciplinara. Doctrina si practica relevante
Sursa: Irina Maria Diculescu

ICCJ. Contestatie decizie incetare contract individual de munca. Insolventa. Suspendare de drept
Sursa: Avocat Lacatus Igor

RIL. In procesul penal Fondul de garantare a asiguratilor nu poatea avea calitate de parte responsabila civilmente
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

ICCJ. Dezlegare chestiune de drept – scutirea de la plata taxei de timbru in calea de atac
Sursa: Av. Gherasim Andrei-Gheorghe