Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Decizii ale Curtii Constitutionale in materie Penala » Decizia C.C.R. nr. 53/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 273 alin. (1) din Codul penal

Decizia C.C.R. nr. 53/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 273 alin. (1) din Codul penal

  Publicat: 06 May 2019       81 citiri        Secţiunea: Decizii ale Curtii Constitutionale in materie Penala  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Publicata in Monitorul Oficial nr. 347 din 06.05.2019

A fost promulgat la 11.09.1865
Act procedural prin care organul de urmarire penala, instanta de judecata, in procese penale sau civile, ori alt organ de jurisdictie dispune ca o persoana sa se prezinte in fata sa la o data determinata, in legatura cu un proces.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
A fost promulgat la 11.09.1865
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Prevederea in legea penala a unei fapte ca infractiune si sanctiunea ce se aplica in cazul savarsirii ei.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Prevederea in legea penala a unei fapte ca infractiune si sanctiunea ce se aplica in cazul savarsirii ei.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Operatiune mintala care consta in evaluarea si compararea probelor administrate si formularea concluziilor cu privire la puterea probanta si valoarea lor intr-o cauza penala.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Institutie constituita cu scopul de a apara drepturile si libertatile cetatenilor
Prevederea in legea penala a unei fapte ca infractiune si sanctiunea ce se aplica in cazul savarsirii ei.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Infractiune care face parte din grupul infractiunilor care impiedica infaptuirea justitiei, alcatuind continutul cap. II, t. VI, art. 260, C. pen., partea speciala.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Prevederea in legea penala a unei fapte ca infractiune si sanctiunea ce se aplica in cazul savarsirii ei.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Prevederea in legea penala a unei fapte ca infractiune si sanctiunea ce se aplica in cazul savarsirii ei.
In cazul in care legislatia unei anumite ramuri de drept nu acopera toate situatiile posibile din practica, acestora din urma li se aplica legislatia dreptului comun.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,

1. Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 273 alin. (1) din Codul penal, exceptie ridicata de M. G. I. in Dosarul nr. YYYYY/281/2016 al Judecatoriei Ploiesti - Sectia penala si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. ZZZZD/2017.


2. La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
3. Autorul exceptiei a depus la dosar concluzii scrise, prin care solicita admiterea acesteia.
4. Cauza fiind in stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvantul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata. Astfel, critica autorului exceptiei, potrivit careia sintagmele "a face afirmatii mincinoase" si "imprejurari esentiale" din cuprinsul textului criticat nu sunt previzibile, nu poate fi primita, deoarece sintagma "a face afirmatii" trebuie privita in coroborare cu art. 114 din Codul de procedura penala. De asemenea, sintagma "imprejurari esentiale" este lamurita de doctrina, care califica imprejurarile esentiale ca fiind orice fapte/date/situatii/circumstante care, avand legatura cu fondul cauzei, au importanta in ceea ce priveste solutia ce se da in procesul respectiv. In jurisprudenta se arata acelasi lucru, ca imprejurarea are caracter esential daca este concludenta in raport cu invinuirea adusa. Asa fiind, fata de aceste argumente nu se poate sustine ca textul criticat nu ar fi previzibil si ca destinatarii sai nu si-ar putea adapta conduita in mod corespunzator.
C U R T E A,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
5. Prin Incheierea din 19 aprilie 2017, pronuntata in Dosarul nr. YYYYY/281/2016, Judecatoria Ploiesti - Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 273 alin. (1) din Codul penal, exceptie ridicata de M. G. I. in dosarul cu numarul de mai sus avand ca obiect solutionarea unei cauze penale in care se fac cercetari cu privire la savarsirea infractiunii de marturie mincinoasa.
6. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca prevederile legale mentionate incalca dispozitiile constitutionale referitoare la accesul liber la justitie si la libertatea individuala. Astfel, sintagmele "a face afirmatii mincinoase" si "imprejurari esentiale" sunt lipsite de previzibilitate si claritate, deoarece fiecare individ uman percepe si recepteaza diferit ceea ce vede si aude, in functie de caracterul si psihologia sa, nivelul de instructie si cunostinte, sex, varsta, experienta de viata, acelasi eveniment nefiind redat identic de catre persoanele care au asistat la producerea sa. Prin modul in care a fost conceputa si definita infractiunea, legiuitorul a stabilit o incriminare ce are un caracter general, putand fi asimilata, in cazul unei afirmatii considerate pro causa, infractiunii de favorizare a faptuitorului, deoarece se poate interpreta ca un ajutor pentru a ingreuna sau zadarnici urmarirea penala, judecata sau executarea pedepsei.
7. Judecatoria Ploiesti - Sectia penala constata ca inculpatul a invocat aspecte care au relevanta in ceea ce priveste indeplinirea conditiilor de tipicitate ale infractiunii de marturie mincinoasa, respectiv a cerintei esentiale a normei de incriminare cuprinse in textul art. 273 alin. (1) din Codul penal (declaratia mincinoasa sau omisiunea martorului de a spune tot ce stie trebuie sa vizeze fapte sau imprejurari esentiale ale cauzei, cum sunt cele vizand obiectul probei, elementul material al infractiunii, situatia premisa, cerintele esentiale etc.), aspecte care urmeaza sa fie supuse analizei pe fond a cauzei, intrucat aprecierea probelor este de esenta activitatii organului judiciar, care trebuie sa supuna unui control extrem de circumspect toate aprecierile ce se fac in cauza, caracterul mincinos al marturiei trebuind dovedit.
8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
9. Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Astfel, Curtea Constitutionala a statuat in mod constant ca, de principiu, orice act normativ trebuie sa indeplineasca anumite conditii calitative, printre acestea numarandu-se previzibilitatea, ceea ce presupune ca acesta trebuie sa fie suficient de precis si clar pentru a putea fi aplicat. Formularea cu o precizie suficienta a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - sa prevada intr-o masura rezonabila, in circumstantele spetei, consecintele care pot rezulta dintr-un act determinat (Decizia Curtii Constitutionale nr. 146 din 12 martie 2015).
10. Guvernul a observat ca norma incriminatoare la care se refera exceptia de neconstitutionalitate sanctioneaza fapta martorului care face afirmatii mincinoase ori nu spune tot ce stie in legatura cu faptele sau imprejurarile esentiale cu privire la care este intrebat. Or, aprecierea atitudinii subiective a martorului fata de afirmatiile neconforme cu realitatea se face insa de organele judiciare de la caz la caz, acest aspect fiind valabil pentru orice fapta prevazuta de legea penala adusa in atentia organelor judiciare. Astfel, conform regulilor generale ale Codului penal, infractiunea este prevazuta de legea penala, savarsita cu vinovatie, nejustificata si imputabila persoanei care a savarsit-o.
11. Asa fiind, sustinerile autorului exceptiei privind caracterul subiectiv si imprevizibil al sintagmelor invocate nu sunt intemeiate, formularea textului de lege nefiind de natura a genera dificultati de interpretare. Sintagmele "afirmatii mincinoase" si "imprejurari esentiale" nu sunt susceptibile de interpretari diferite, orice destinatar al acestei norme fiind de asteptat a cunoaste intelesul incriminarii si a-si putea adapta conduita exigentelor legale.
12. Dispozitiile legale criticate sunt formulate clar, fluent si inteligibil, fara dificultati sintactice si pasaje obscure sau neechivoce si reglementeaza cu claritate conduita de urmat pentru destinatarul normei penale, astfel incat si sub acest aspect exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
13. Avocatul Poporului apreciaza ca dispozitiile legale criticate sunt constitutionale si sustine ca intrunesc exigentele de claritate, precizie si previzibilitate ale legii, intrucat sunt redactate cu suficienta precizie astfel incat destinatarii normei penale de incriminare sa aiba posibilitatea sa prevada consecintele ce decurg din nerespectarea normei si sa isi adapteze conduita potrivit acesteia.
14. Avand in vedere ca, datorita caracterului de generalitate al legilor, redactarea acestora nu poate avea o precizie absoluta, cerinta de previzibilitate a normei se poate complini printr-o interpretare judiciara coerenta si previzibila. Asa fiind, in cauza de fata, elementele infractiunii nu necesita alte interventii din partea legiuitorului, fiind indeplinite cerintele calitative ale legii, inclusiv previzibilitatea.
15. Textul de lege criticat este suficient de precis si de clar pentru a se observa cu usurinta ca sanctiunea se aplica doar in conditiile in care fapta se realizeaza, din punctul de vedere al elementului material, prin actiunea martorului de a face afirmatii mincinoase sau de a nu spune tot ce stie cu privire la aspectele esentiale pentru cauza in care este ascultat si asupra carora a fost intrebat.
16. In ceea ce priveste incalcarea dispozitiilor art. 21 din Constitutie si art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale se arata ca nu poate fi retinuta, deoarece cerinta procesului echitabil vizeaza numai procedura de desfasurare a procesului, si nu cadrul juridic sanctionator al faptelor, adica materia dreptului substantial.
17. Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
C U R T E A,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile scrise depuse, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
18. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
19. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 273 alin. (1) din Codul penal, cu denumirea marginala Marturia mincinoasa, care au urmatorul continut: "Fapta martorului care, intr-o cauza penala, civila sau in orice alta procedura in care se asculta martori, face afirmatii mincinoase ori nu spune tot ce stie in legatura cu faptele sau imprejurarile esentiale cu privire la care este intrebat se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda."
20. Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca dispozitiile legale criticate incalca prevederile constitutionale ale art. 21 referitor la Accesul liber la justitie si art. 23 referitor la Libertatea individuala, precum si dispozitiile art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale referitor la Dreptul la un proces echitabil.
21. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca autorul acesteia critica sintagmele "a face afirmatii mincinoase" si "imprejurari esentiale" din cuprinsul art. 273 alin. (1) din Codul penal, sustinand ca sunt lipsite de previzibilitate si claritate, motiv pentru care apreciaza ca sunt incalcate dispozitiile constitutionale ale art. 21, art. 23, precum si dispozitiile art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
22. In ceea ce priveste sustinerea potrivit careia sintagmele "a face afirmatii mincinoase" si "imprejurari esentiale" sunt lipsite de claritate si previzibilitate, Curtea constata ca o notiune legala poate avea un continut si inteles autonom diferit de la o lege la alta, cu conditia ca legea care utilizeaza termenul respectiv sa il si defineasca [Decizia nr. 390 din 2 iulie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 532 din 17 iulie 2014, paragraful 31]. Prin urmare, daca notiunea nu are inteles autonom inseamna ca se aplica intelesul/semnificatia sau/sa din limbajul comun/curent/uzual, care trebuie aplicat(a) prin corelare cu intreg ansamblul legislativ aplicabil cauzei. De aceea, nu se poate aduce in discutie o obligatie absurda impusa legiuitorului - sa defineasca prin lege fiecare notiune folosita in definirea altei notiuni. Revine instantelor judecatoresti competenta de a interpreta legea in mod corespunzator, prin apelarea la metodele de interpretare.
23. Astfel, examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca, intr-adevar, sintagmele "a face afirmatii mincinoase" si "imprejurari esentiale" nu au fost definite in legislatia penala sau in cea procesual penala, aspect ce denota intentia legiuitorului de a conferi acestora sensul lor uzual. In limbajul curent, "a face afirmatii mincinoase" presupune a spune altceva decat cele stiute, a declara ca fiind adevarat ceva ce nu corespunde cu cele cunoscute. Esential este sa existe o nepotrivire intre cele declarate ca martor si cele stiute de el. Elementul material al laturii obiective se realizeaza fie printr-o actiune, fie printr-o inactiune si consta in fapta martorului care face afirmatii mincinoase ori nu spune tot ce stie in legatura cu faptele sau imprejurarile esentiale cu privire la care este intrebat. Nu are importanta daca afirmatiile mincinoase sunt pozitive, adica martorul afirma ca existente imprejurari despre care stie ca nu exista in realitate, sau negative, adica afirma ca inexistente imprejurari despre care stie ca exista in realitate. Tot astfel, cand marturia mincinoasa se savarseste in modalitatea omisiva, este necesar ca martorul sa fi fost intrebat asupra imprejurarilor esentiale. Numai in masura in care martorului i se atrage atentia, printr-o intrebare, asupra unei anumite imprejurari, acesta isi poate da seama ca acea imprejurare este esentiala si, prin urmare, ca orice alterare a adevarului aduce atingere activitatii de infaptuire a justitiei. Intrebarea expresa adresata martorului asupra imprejurarilor esentiale constituie o conditie pentru realizarea laturii obiective a infractiunii de marturie mincinoasa.
24. De asemenea, cerinta privitoare la "imprejurarile esentiale" determina continutul declaratiei care poate constitui o marturie mincinoasa, limitandu-l la obiectul probei, la ceea ce intereseaza a fi probat in cercetarea sau solutionarea cauzei. Conceptul de "imprejurari" vizeaza atat faptele principale ale cauzei, cat si circumstantele in care au avut loc acestea, precum si orice alte date de natura a servi la solutionarea cauzei (de exemplu, identificarea autorului, un alibi). Caracterul de imprejurare "esentiala" este dat de eficienta probatorie a acesteia, de pertinenta si concludenta sa in cercetarea si solutionarea cauzei respective, fiind indiferent daca instanta care a solutionat cauza a inlaturat din ansamblul probator administrat declaratiile date de martor ca fiind nesincere, intrucat infractiunea de marturie mincinoasa se consuma in momentul in care s-au facut afirmatiile mincinoase cu privire la imprejurarile esentiale, neavand relevanta daca au influentat sau nu solutia pronuntata (a se vedea si Decizia nr. 1.319/2016, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala).
25. Asa fiind, Curtea constata ca, in concordanta cu prevederile art. 1 alin. (5) din Constitutie in componenta privind calitatea legilor, dispozitiile legale criticate sunt clare si neechivoce, intrucat destinatarul normei penale de incriminare are posibilitatea sa prevada consecintele ce decurg din nerespectarea ei, sens in care isi poate adapta conduita in mod corespunzator. In acest sens, Curtea Constitutionala a statuat in jurisprudenta sa (de exemplu, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012) ca, de principiu, orice act normativ trebuie sa indeplineasca anumite conditii calitative, printre acestea numarandu-se previzibilitatea, ceea ce presupune ca acesta trebuie sa fie suficient de precis si clar pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficienta a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - sa prevada intr-o masura rezonabila, in circumstantele spetei, consecintele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate sa fie dificil sa se redacteze legi de o precizie totala si o anumita suplete poate chiar sa se dovedeasca de dorit, suplete care nu trebuie sa afecteze insa previzibilitatea legii (a se vedea in acest sens Decizia Curtii Constitutionale nr. 903 din 6 iulie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, si Decizia Curtii Constitutionale nr. 743 din 2 iunie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011).
26. De asemenea, in privinta variantei comisive de realizare a elementului material al laturii obiective a infractiunii de marturie mincinoasa, sintagma "face afirmatii mincinoase" nu este de natura a incalca prezumtia de nevinovatie, prevazuta la art. 23 alin. (11) din Constitutie, deoarece, la fel ca si in cazul celorlalte infractiuni, constatarea savarsirii infractiunii de marturie mincinoasa si sanctionarea ei urmeaza a fi facute de catre instanta de judecata competenta, in urma cercetarii judecatoresti, atunci cand se constata ca fapta exista, ca ea a fost savarsita de catre inculpat si ca aceasta constituie infractiune, iar pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti de condamnare, persoana in cauza este prezumata a fi nevinovata. Aceleasi ratiuni sunt valabile si cu privire la sintagma "imprejurari esentiale".
27. Totodata, referitor la critica potrivit careia "legiuitorul a stabilit o incriminare ce are un caracter general, putand fi asimilata in cazul unei afirmatii considerate pro causa, infractiunii de favorizarea faptuitorului", Curtea constata ca aceasta se circumscrie efectiv in zona de competenta a instantelor de drept comun care, in acord cu art. 126 alin. (1) si (3) din Legea fundamentala, sunt singurele in drept sa asigure interpretarea si aplicarea legii, iar, in masura in care se contureaza o practica neunitara, revine Inaltei Curti de Casatie si Justitie rolul de a asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii atat cu prilejul solutionarii recursurilor in interesul legii, cat si cu prilejul pronuntarii unor hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept . Cu alte cuvinte, stabilirea caracterului prioritar al infractiunii de marturie mincinoasa fata de norma prevazuta de art. 269 din Codul penal - indiferent daca afirmatiile necorespunzatoare adevarului sau omisiunea declararii sunt destinate si impiedicarii sau ingreunarii efectuarii cercetarilor intr-o cauza si tragerii la raspundere penala, precum si ajutorarii faptuitorului - excedeaza sferei de competenta a Curtii Constitutionale.
28. Cu privire la pretinsa incalcare, prin textele criticate, a prevederilor art. 21 din Constitutie si ale art. 6 din Conventie, Curtea constata ca acestea nu sunt aplicabile in prezenta cauza, intrucat dispozitiile legale criticate au in vedere continutul constitutiv al unei infractiuni, vizand, prin urmare, aplicarea unor norme de drept penal substantial. Or, garantiile specifice dreptului de acces liber la justitie si dreptului la un proces echitabil se asigura prin mijloace juridice specifice dreptului procesual penal (a se vedea in acest sens Decizia nr. 695 din 7 noiembrie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 124 din 8 februarie 2018, paragraful 18).
29. Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,


CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
D E C I D E:


Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de M. G. I. in Dosarul nr. YYYYY/281/2016 al Judecatoriei Ploiesti - Sectia penala si constata ca dispozitiile art. 273 alin. (1) din Codul penal sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta din data de 22 ianuarie 2019.


Pronuntata de: Curtea Constitutionala a Romaniei


Citeşte mai multe despre:    CCR    Exceptie de neconstitutionalitate    Decizia CCR 53/2019    Codul Penal    Accesul liber la justitie    Libertate individuala    Previzibilitatea legii    Marturie mincinoasa



Comentează: Decizia C.C.R. nr. 53/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 273 alin. (1) din Codul penal
Alte Speţe

Decizia C.C.R. nr. 141/2019
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 140/2019 referitoare la admiterea obiectiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii pentru completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2010
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 138/2019 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate unor dispozitii din Legea privind sistemul public de pensii
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 41/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor prevederi din OUG 194/2002 privind regimul strainilor in Romania
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 54/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 336 alin. (1) din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 183/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 339 si art. 340 din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 51/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutI.alitate a unor dispozitii din Codul Silvic
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 52/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 314 si art. 315 din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. Nr. 783/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei



Articole Juridice

Data incetarii de drept a contractului individual de munca atunci cand salariatul nu solicita reintegrarea – aspecte de constitutionalitate si echitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Repunerea partilor in situatia anterioara prin anularea deciziei de concediere – echitate sau discriminare fata de angajator?
Sursa: Irina Maria Diculescu

Termenul de apel in litigiile de munca – constitutionalitate si oportunitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Aplicarea imediata a pedepsei dupa revocarea amanarii aplicarii pedepsei – intre remediu si discriminare
Sursa: Irina Maria Diculescu

Consideratii asupra constitutionalitatii competentei Curtilor de Apel de a judeca infractiunile savarsite de magistratii ce functioneaza in cadrul acestora
Sursa: Irina Maria Diculescu

Constitutionalitatea derogarii de la principiul aplicarii imediate a legii noi
Sursa: Irina Maria Diculescu

Principiul controlului ierarhic al activitatii procurorului – masura benefica sau permisiva de abuz?
Sursa: Irina Maria Diculescu