Decizia C.C.R. nr. 51/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutI.alitate a unor dispozitii din Codul Silvic

1. Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 107 alin. (1) lit. a) si art. 109 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, exceptie ridicata de I.D. in Dosarul nr. XXXXX/280/2016 al Judecatoriei Pitesti - Sectia penala si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. YYYYD/2017.

2. La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
3. Cauza fiind in stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvantul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, sens in care face trimitere la jurisprudenta in materie a instantei de contencios constitutional care isi pastreaza valabilitatea si in prezenta cauza (a se vedea Decizia nr. 536 din 18 iulie 2018).
C U R T E A,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
4. Prin Incheierea din 3 aprilie 2017, pronuntata in Dosarul nr. XXXXX/280/2016, Judecatoria Pitesti - Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 108 alin. (1) lit. a) si art. 110 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, exceptie ridicata de I.D. in dosarul cu numarul de mai sus avand ca obiect solutionarea unei cauze penale in care se fac cercetari cu privire la savarsirea unor infractiuni referitoare la regimul silvic.
5. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca, din moment ce pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior nu este stabilit prin lege sau prin hotarare a Guvernului, se pune problema daca nu cumva faptelor prevazute de textele legale criticate le lipseste unul dintre elementele constitutive ale laturii obiective, pentru ca intotdeauna criteriul valoric al presupusului prejudiciu este cel care face diferenta dintre raspunderea contraventionala si cea penala. Asa fiind, se apreciaza ca dispozitiile legale criticate sunt constitutionale numai in situatia in care sintagma "daca valoarea prejudiciului produs este de cel putin 50 de ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, la data comiterii faptei" are corespondent in pretul mediu pe metru cub de masa lemnoasa pe picior stabilit prin hotarare a Guvernului, si nu prin ordin de ministru .
6. De asemenea, considera ca dupa adoptarea Legii nr. 187/2012, care in art. 202 pct. 8 a prevazut ca pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa se stabileste prin lege, a intervenit o abrogare implicita a ordinelor anterioare de stabilire a pretului. De aceea, dispozitiile legale criticate sunt constitutionale numai in situatia in care faptele au fost savarsite dupa intrarea in vigoare a dispozitiilor prevazute in art. 202 pct. 8 din Legea nr. 187/2012 (sau ulterior dispozitiilor art. I pct. 94 din Legea nr. 133/2015).
7. In sfarsit, autorul exceptiei considera ca sintagma "fara drept" din cuprinsul art. 108 alin. (1) lit. a) [s.n. art. 107 alin. (1)] din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic nu respecta standardele de calitate a legii, intrucat din modul de definire nu pot fi determinate cu exactitate criteriile in functie de care se poate face diferenta intre o simpla abatere si o sanctiune penala, norma fiind confuza.
8. Judecatoria Pitesti - Sectia penala opineaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Astfel, dupa intrarea in vigoare a Codului penal, legiuitorul a incriminat in continuare faptele de taiere ilegala si furt de arbori din fondul forestier national, dispozitii care se refera in mod explicit la evaluarea prejudiciului in raport cu pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior la data comiterii faptei, limita valorica fiind in continuare un criteriu de incriminare.
9. Prevederile art. 108 si art. 110 din Legea nr. 46/2008 sunt norme penale incomplete, care se completeaza cu prevederile actului normativ emis in conditiile stabilite de art. 123 din Legea nr. 46/2008, respectiv ordin al autoritatii publice centrale ce raspunde de paduri sau lege, la propunerea autoritatii publice care raspunde de paduri.

10. Nu se poate considera ca prin modificarea art. 123 din Legea nr. 46/2008 a intervenit o abrogare implicita a Ordinului ministrului mediului si padurilor nr. 3.283/2012, fapt ce ar conduce la imposibilitatea stabilirii pretului mediu pe metru cub de masa lemnoasa pe picior si, pe cale de consecinta, la dezincriminarea faptelor prevazute de art. 108 si art. 110 din Legea nr. 46/2008, deoarece, in conformitate cu art. 5 alin. (2) din Legea nr. 187/2012, in cazul abrogarii normei completatoare, norma incompleta va pastra elementele preluate de aceasta, in forma existenta la data abrogarii, in afara de cazul in care legea prevede altfel.
11. In ceea ce priveste sintagma "fara drept", instanta apreciaza ca neintemeiata exceptia de neconstitutionalitate invocata in raport cu prevederile art. 23 alin. (12) din Constitutie pe motiv de neclaritate, deoarece legea prevede in mod expres care sunt conditiile de exploatare a masei lemnoase.
12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
13. Guvernul apreciaza ca dispozitiile legale criticate sunt constitutionale. Astfel, din analiza argumentelor autorului exceptiei rezulta ca acesta nu critica textele legale pentru ce contin, ci pentru ceea ce nu contin, solicitand, in fapt, completarea dispozitiilor legale respective.
14. De asemenea, cu privire la continutul concret al art. 107 alin. (1) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, in forma actuala, Guvernul face trimitere la jurisprudenta in materie a Curtii Constitutionale (de exemplu, Decizia nr. 776 din 17 noiembrie 2015 si Decizia nr. 902 din 17 decembrie 2015), prin care s-a statuat ca forma actuala a textului este mult mai clara si confera destinatarilor normei previzibilitate, deoarece orice persoana tentata sa savarseasca o infractiune silvica va putea sti cu precizie ca, la data savarsirii, fapta sa este infractiune sau nu. In acest fel au fost inlaturate situatiile in care fapta putea constitui infractiune la data savarsirii, dar ulterior, din cauza cresterii pretului mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, fapta sa fie scoasa din sfera ilicitului penal, valoarea prejudiciului produs nemaifiind de 5 ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior.
15. In plus, referitor la sintagma "fara drept", Curtea Constitutionala a statuat, cu privire la analiza continutului altor norme, ca aceasta este constitutionala si, prin analogie, rezulta ca activitatea de taiere a arborilor poate fi efectuata in conditiile prevazute de lege, orice activitate contrara fiind prezumata a fi efectuata "fara drept".
16. Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
C U R T E A,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
17. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

18. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie, potrivit dispozitivului incheierii de sesizare, dispozitiile art. 108 alin. (1) lit. a) si art. 110 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic. Analizand prevederile legale criticate, Curtea constata ca solutia legislativa contestata, in vigoare la data sesizarii, se regaseste, incepand cu data republicarii Legii nr. 46/2008 - Codul silvic in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 611 din 12 august 2015, in art. 107 alin. (1) lit. a) si art. 109 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic. Drept urmare, Curtea se va pronunta asupra acestor din urma dispozitii, care au urmatorul continut:
- Art. 107 alin. (1) lit. a):
"Taierea, ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din radacini, fara drept, de arbori, puieti sau lastari din fondul forestier national si din vegetatia forestiera din afara acestuia, indiferent de forma de proprietate, constituie infractiune silvica si se pedepseste dupa cum urmeaza:
a) cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda, daca valoarea prejudiciului produs este de cel putin 5 ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior la data comiterii faptei;";
- Art. 109 alin. (1) lit. a):
"(1) Furtul de arbori doborati sau rupti de fenomene naturale ori de arbori, puieti sau lastari care au fost taiati ori scosi din radacini, din paduri, perdele forestiere de protectie, din terenuri degradate care au fost ameliorate prin lucrari de impadurire si din vegetatia forestiera din afara fondului forestier national, precum si al oricaror altor produse specifice ale fondului forestier national constituie infractiune si se pedepseste dupa cum urmeaza:
a) cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda, daca valoarea materialului lemnos sustras este de cel putin 5 ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior;".
19. Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca dispozitiile legale criticate incalca prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (5) referitor la calitatea legilor si art. 23 alin. (12) referitor la principiul legalitatii pedepsei, precum si dispozitiile art. 7 - Nicio pedeapsa fara lege din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.

20. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca dispozitiile art. 107 alin. (1) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic au mai fost supuse controlului Curtii Constitutionale din perspectiva unor critici similare, prin Decizia nr. 776 din 17 noiembrie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 91 din 8 februarie 2016, paragrafele 19-21, si Decizia nr. 536 din 18 iulie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 837 din 2 octombrie 2018. Cu acele ocazii, instanta de contencios constitutional a retinut ca, drept urmare a modificarilor legislative operate, conditia referitoare la existenta infractiunii in raport cu valoarea prejudiciului produs la data constatarii faptei a fost inlocuita cu cea care face trimitere la pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior la data comiterii faptei . Din perspectiva constitutionala, Curtea a constatat ca aceasta din urma modalitate este mult mai clara si confera destinatarilor normei previzibilitate, deoarece orice persoana tentata sa comita o infractiune silvica va putea sti cu precizie, la data savarsirii, ca fapta sa este infractiune sau nu. In acest fel au fost inlaturate situatiile in care fapta putea constitui infractiune la data savarsirii, dar ulterior, din cauza cresterii pretului mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, fapta putea sa fie scoasa din sfera ilicitului penal, valoarea prejudiciului produs nemaifiind de 5 ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior. In plus, varianta anterioara referitoare la prejudiciul calculat in functie de pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior la data constatarii faptei a comportat interpretari diferite, care au impus pronuntarea in recurs in interesul legii a Deciziei Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectiile Unite nr. 12 din 18 februarie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 866 din 22 decembrie 2008, deoarece data constatarii unei fapte penale este, cu exceptia infractiunilor flagrante, ulterioara datei savarsirii.
21. Asa fiind, instanta de contencios constitutional a considerat ca ultima varianta aleasa de legiuitor nu face altceva decat sa dea eficienta principiului activitatii legii penale, situatie care nu inlatura insa posibilitatea aplicarii legii penale mai favorabile.
22. La o concluzie identica a ajuns si Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala prin Decizia nr. 6 din 20 martie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 257 din 17 aprilie 2015 - cand, avand de pronuntat o hotarare prealabila pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept daca succesiunea de acte normative cu privire la pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior a avut sau nu ca efect imposibilitatea stabilirii acestui pret, cu consecinta dezincriminarii, in concret, a infractiunilor prevazute de art. 108 si art. 110 din Legea nr. 46/2008 (Codul silvic) -, a statuat urmatoarele: "Avand insa in vedere ca prin Legea nr. 4/2015 pentru aprobarea pretului mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 18 din 9 ianuarie 2015, s-a modificat valoarea unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, de la 85 lei la 115 lei, suntem in ipoteza intervenirii mai multor dispozitii cu caracter normativ, prin care s-a modificat criteriul de stabilire a valorii pagubei, ce determina prin cuantum incriminarea faptei sau agravarea incadrarii juridice pentru faptele aflate in curs de judecata, se pune problema aplicarii legii penale mai favorabile. Ca atare, majorarea valorii acestuia poate atrage, pentru cauzele aflate in curs de judecata, ce au ca obiect infractiunile prevazute de art. 110 din Legea nr. 46/2008, fie incidenta dispozitiilor art. 4 din Codul penal si ale art. 3 alin. (1) din Legea nr. 187/2012, fie incidenta dispozitiilor art. 5 din Codul penal, dupa caz".
23. Curtea a mai constatat ca, in ceea ce priveste sintagma "fara drept" din cuprinsul dispozitiilor art. 107 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, aceasta este foarte clara, nu lasa loc de interpretare, iar destinatarii sai pot identifica cu usurinta situatiile in care se aplica si consecintele acestora. Mai mult, sintagma "fara drept", desi nu este definita, nu are un nivel ridicat de complexitate, intelesul sau putand fi decelat potrivit limbajului comun. Astfel, intregul fond forestier national este supus regimului silvic, iar vegetatia forestiera din afara fondului forestier national este supusa normelor tehnice silvice privind evaluarea masei lemnoase si reglementarilor privind circulatia materialului lemnos (a se vedea art. 6 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic). De asemenea, exploatarea masei lemnoase se face dupa obtinerea autorizatiei de exploatare si predarea parchetului, cu respectarea regulilor silvice si in conformitate cu instructiunile privind termenele, modalitatile si perioadele de colectare, scoatere si transport al materialului lemnos, aprobate prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura. In zonele de deal si de munte se da prioritate tehnologiilor bazate pe funiculare. Exploatarea masei lemnoase se face doar de operatori economici atestati de catre comisia de atestare, care functioneaza in cadrul asociatiei patronale si profesionale din domeniul forestier, recunoscuta la nivel national. Prin exceptie, proprietarii de fond forestier, persoane juridice si fizice, pot exploata, fara atestare, din proprietatea lor un volum de pana la 20 m3/an, in conditiile legii. Totodata, arborii destinati taierii se inventariaza si, dupa caz, in functie de natura taierii, se marcheaza cu dispozitive speciale de marcat de catre personalul silvic imputernicit, in conformitate cu normele tehnice. Forma si modul de utilizare a dispozitivelor speciale de marcat, precum si modul de marcare a arborilor sau a unor loturi de arbori se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura. Dispozitivele speciale de marcat au regimul marcilor si al sigiliilor, iar tiparele lor se inregistreaza si se pastreaza la birourile notariale. In sfarsit, materialele lemnoase, indiferent de provenienta lor, se transporta numai insotite de documente specifice de transport, din care sa rezulte cu certitudine legalitatea provenientei acestora, fiind interzise primirea spre incarcare si transportul cu orice mijloace de transport al materialelor lemnoase neinsotite de documentele de transport (a se vedea art. 62-68 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic).
24. Asa fiind, legiuitorul a reglementat in detaliu modalitatea de exploatare a masei lemnoase in asa fel incat orice taiere, rupere, distrugere, degradare ori scoatere din radacini, de arbori, puieti sau lastari din fondul forestier national si din vegetatia forestiera din afara acestuia, indiferent de forma de proprietate, sa se realizeze cu drept, adica cu respectarea exigentelor prevazute de Legea nr. 46/2008 - Codul silvic.
25. In acest sens, Curtea a facut trimitere la Decizia nr. 902 din 17 decembrie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 189 din 14 martie 2016, paragrafele 23-25, prin care a statuat ca exploatarea masei lemnoase de catre proprietari se poate face dupa obtinerea autorizatiei si cu respectarea instructiunilor privind termenele, modalitatile si perioadele de colectare, scoatere si transport de material lemnos aprobate prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura. Totodata, legiuitorul a prevazut in art. 62 alin. (3) si (4) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic o exceptie potrivit careia persoanele fizice, precum si cele care au facilitatile prevazute de Legea nr. 33/1996 privind repunerea in unele drepturi economice a locuitorilor Muntilor Apuseni si membrii formelor de proprietate asociative prevazute de lege pot exploata, fara atestare, un volum maxim de 20 m3 /an din padurile pe care le au in proprietate .
26. Prin urmare, Curtea a constatat ca obiectul juridic multiplu al infractiunilor silvice consta in relatiile sociale menite sa protejeze fondul forestier, ca factor esential in mentinerea calitatii mediului la un nivel optim. In acest sens, prin Decizia nr. 293 din 28 aprilie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 436 din 18 iunie 2015, paragraful 20, Curtea Constitutionala a statuat ca, in limita atributiilor sale constitutionale prevazute la art. 61 alin. (1) din Legea fundamentala, dar si potrivit politicii penale a statului, legiuitorul poate decide cu privire la reglementarea infractiunilor silvice, in considerarea importantei valorilor sociale ocrotite prin normele penale adoptate si a raporturilor sociale ce se nasc in urma anumitor incriminari. Or, responsabil pentru atingerea principiilor continuitatii recoltelor de lemn, eficacitatii functionale, asigurarii conservarii si ameliorarii biodiversitatii este, in principal, statul, fapt care este de natura sa legitimeze si calitatea sa de subiect pasiv principal al unor astfel de infractiuni .
27. Toate acestea sunt ratiuni evidente ce justifica interesul material si moral al statului roman pentru intreprinderea tuturor demersurilor necesare care asigura protectia vegetatiei forestiere fata de actele necontrolate de taiere, rupere, distrugere, degradare sau scoatere din radacini de arbori, puieti ori lastari apartinand acestui fond, motiv pentru care sintagma "fara drept" vizeaza lipsa autorizatiei de taiere sau neindeplinirea oricaror conditii legale ori imprejurarea ca, in anumite situatii expres reglementate, se impun taieri si curatiri pentru igienizarea padurilor publice sau private, precum si faptul ca proprietarii de paduri particulare sau detinatorii de terenuri cu vegetatie forestiera pot exploata pentru nevoi personale, in regim silvic, pana la 20 m3/an de material lemnos din padurile pe care le au in proprietate . In toate cazurile, indiferent de forma de proprietate asupra padurilor, taierea arborilor fara indeplinirea cumulativa a tuturor conditiilor necesare recoltarii materialului lemnos, respectiv obtinerea autorizatiei de exploatare, inventarierea si marcarea arborilor de catre organele silvice autorizate si predarea-primirea parchetelor sau suprafetelor in exploatare, constituie fapta savarsita "fara drept", indiferent de persoana care o savarseste, inclusiv proprietarul padurii private.
28. Cu privire la celelalte critici, Curtea a constatat ca, in intervalul 2008-31 ianuarie 2014, potrivit art. 123 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior se stabilea anual, prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, fiind emise asemenea ordine, ultimele fiind Ordinul ministrului mediului si padurilor nr. 3.283/2012, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 667 din 24 septembrie 2012, prin care s-a aprobat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, in valoare de 85 lei, si Ordinul ministrului delegat pentru ape, paduri si piscicultura nr. 76/2014, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 121 din 18 februarie 2014, prin care s-a aprobat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, in valoare de 101 lei. Prin Ordinul ministrului delegat pentru ape, paduri si piscicultura nr. 118/2014, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 154 din 4 martie 2014, s-a abrogat Ordinul ministrului delegat pentru ape, paduri si piscicultura nr. 76/2014, deoarece, potrivit art. 202 pct. 8 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012, cu modificarile ulterioare, si care, potrivit art. 247, a intrat in vigoare la data de 1 februarie 2014, "Pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior se stabileste anual, prin lege, la propunerea autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura".
29. Ulterior, prin art. I pct. 94 din Legea nr. 133/2015 pentru modificarea si completarea Legii nr. 46/2008 - Codul silvic, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 411 din 10 iunie 2015, "Pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior se stabileste anual, prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura".

30. Prin urmare, in intervalul 1 februarie 2014-10 iunie 2015, potrivit Legii nr. 46/2008 - Codul silvic, astfel cum a fost modificata prin art. 202 pct. 8 din Legea nr. 187/2012, pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior a fost stabilit anual, prin lege. In acest sens, prin Legea nr. 4/2015 pentru aprobarea pretului mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 18 din 9 ianuarie 2015, s-a aprobat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, in valoare de 115 lei. Prin art. IV din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 51/2016 pentru modificarea si completarea Legii nr. 171/2010 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor silvice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 726 din 20 septembrie 2016, Legea nr. 4/2015 a fost insa abrogata in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a actului abrogator, abrogare care a fost prorogata pana la data de 15 august 2017 (a se vedea art. I din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2017 privind prorogarea termenului prevazut la art. IV din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 51/2016 pentru modificarea si completarea Legii nr. 171/2010 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor silvice, precum si pentru stabilirea de masuri in acordarea unor beneficii de asistenta sociala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 41 din 16 ianuarie 2017) si, ulterior, pana la data de 31 decembrie 2017 (a se vedea Ordonanta Guvernului nr. 9/2017 privind prorogarea termenului prevazut la art. IV din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 51/2016 pentru modificarea si completarea Legii nr. 171/2010 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor silvice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 660 din 10 august 2017).

31. Prin art. II din Legea nr. 265/2017 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 9/2017 privind prorogarea termenului prevazut la art. IV din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 51/2016 pentru modificarea si completarea Legii nr. 171/2010 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor silvice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.021 din 22 decembrie 2017, s-a reglementat ca "De la data de 1 ianuarie 2018 se stabileste pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, la valoarea de 164 lei".
32. Cu toate ca, in fapt, incepand cu 1 februarie 2014 si pana in prezent, pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior a fost de 115 lei si, respectiv, 164 lei, stabilit prin lege, dispozitiile legale criticate accepta posibilitatea ca incepand cu 13 iunie 2015, ca urmare a Legii nr. 133/2015 prin care s-a modificat continutul art. 123 din Legea nr. 46/2008, pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior sa se stabileasca anual, prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, norma care a fost mentinuta si dupa republicarea Legii nr. 46/2008, in art. 116 criticat.
33. In acea cauza, asemeni celei prezente, autorii exceptiei de neconstitutionalitate au considerat ca sunt afectate dispozitiile constitutionale referitoare la principiul legalitatii pedepsei, deoarece, la momentul comiterii faptelor prevazute de art. 107 alin. (1) lit. d) si de art. 109 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, criteriul de stabilire a valorii pagubei, ce determina prin cuantum incriminarea faptei, s-a materializat prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspundea de silvicultura.
34. Curtea a constatat ca imprejurarea ca valoarea unui metru cub de masa lemnoasa pe picior poate fi determinata prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale are, din perspectiva constitutionala, aceleasi valente cu posibilitatea determinarii aceleiasi valori prin hotarare a Guvernului. Cu privire la o critica similara, Curtea Constitutionala s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 326 din 29 martie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 419 din 22 iunie 2012, statuand ca solutia aleasa a fost confirmata de puterea legiuitoare, care a delegat Guvernului prerogativa de a actualiza permanent anumite liste si nicidecum de a incrimina. Aceleasi ratiuni sunt valabile si cu privire la dreptul puterii legiuitoare de a delega conducatorului autoritatii publice centrale dreptul de a stabili anual pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior.
35. De altfel, modalitatea de reglementare nu este inedita, sens in care prin Decizia nr. 670 din 12 iunie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 559 din 24 iulie 2008, Curtea Constitutionala a statuat ca nu este incalcat principiul legalitatii incriminarii, prin aceea ca se stabilesc limite de pedeapsa diferentiate in functie de pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, la data savarsirii faptei .
36. Art. 123 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic prevede ca pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior se stabileste anual, prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
37. De asemenea, a mai aratat Curtea, prin Decizia nr. 326 din 29 martie 2012, precitata, ca solutii legislative similare se regasesc si in cuprinsul altor acte normative, cum ar fi art. 1 alin. (2) si (3) din Legea nr. 104/2008 privind prevenirea si combaterea producerii si traficului ilicit de substante dopante cu grad mare de risc .
38. In plus, art. 114 din Codul silvic mentioneaza ca "Prevederile prezentului titlu se completeaza cu dispozitiile Codului penal si ale Codului de procedura penala". Fata de aceste dispozitii nu se poate sustine ca in lege nu sunt prevazute toate conditiile cerute pentru ca faptele respective sa constituie infractiune . Dimpotriva, examinarea textelor de lege criticate prin exceptia de neconstitutionalitate scoate in evidenta ca acestea definesc in masura suficienta infractiunile pe care le prevad, descriind comportamentul ilegal incriminat si stabilind in mod expres pedepsele aplicabile. Este adevarat ca pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior este stabilit, in baza art. 2-6 din Ordonanta de urgenta nr. 85/2006 privind stabilirea modalitatilor de evaluare a pagubelor produse vegetatiei forestiere din paduri si din afara acestora, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 926 din 15 noiembrie 2006, de catre autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura, dar aceasta determinare se face in baza unei imputerniciri date prin lege organica, iar evaluarea pagubelor are la baza criterii stabilite de lege, prin care evaluarea pagubelor se realizeaza, in mod unitar, indiferent de natura proprietatii ori de proprietar sau de modul in care acestea au fost produse (a se vedea in acest sens Decizia nr. 1.593 din 9 decembrie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 73 din 28 ianuarie 2011, pct. 2, Decizia nr. 1.110 din 23 septembrie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 747 din 9 noiembrie 2010, Decizia nr. 166 din 28 februarie 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 282 din 29 martie 2006, si Decizia nr. 670 din 12 iunie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 559 din 24 iulie 2008).
39. De asemenea, in ceea ce priveste atributia autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura de a stabili pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, Curtea retine ca acesta este stabilit si calculat in raport cu parametrii prevazuti de lege, deci in baza unui criteriu obiectiv si legal, cu inlaturarea oricaror elemente subiective sau discretionare ce ar putea conduce la incalcarea principiului legalitatii incriminarii si suprematiei legii. Deci textul de lege nu confera ministerului atributia de a stabili pretul in mod subiectiv, discretionar, exclusiv in functie de aprecierea sa. In acest sens, Curtea mai constata ca, potrivit pct. 39 din anexa nr. 1 la Codul silvic, care face parte integranta din legea criticata, pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, la nivel national, se determina pe baza datelor statistice din anul anterior, comunicate de Institutul National de Statistica.

40. In concluzie, Curtea a constatat ca - la nivelul legii - sunt satisfacute exigentele minimale ale principiului constitutional al legalitatii incriminarii, atat timp cat autoritatea de reglementare stabileste pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior pe baza unor parametri de natura legala ce impun operatiuni obiective, nediscretionare si fara adaugiri la vointa legiuitorului. Chiar daca, din punctul de vedere al tehnicii legislative, este preferabila indicarea concreta, prin lege, a cuantumului valorii minime a pagubei produse prin infractiune, Curtea constata ca aceasta optiune legislativa poate fi determinata de dinamica preturilor in cadrul unei economii de piata .
41. Toate aceste argumente constituie motive suficiente de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata, iar, intrucat, pana in prezent, nu au intervenit elemente noi, de natura sa determine schimbarea acestei jurisprudente, considerentele si solutia care au fundamentat deciziile mai sus mentionate isi pastreaza valabilitatea si in cauza de fata.
42. Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
D E C I D E:

Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de I.D. in Dosarul nr. XXXXX/280/2016 al Judecatoriei Pitesti - Sectia penala si constata ca dispozitiile art. 107 alin. (1) lit. a) si art. 109 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.
Definitiva si general obligatorie.
Decizia se comunica Judecatoriei Pitesti - Sectia penala si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Pronuntata in sedinta din data de 22 ianuarie 2019.