Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Decizia C.C.R. nr. 80/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 67 din Codul de Procedura Civila

Decizia C.C.R. nr. 80/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 67 din Codul de Procedura Civila

  Publicat: 24 May 2019       133 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Decizia nr. 80/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 67 alin. (4) teza intai din Codul de procedura civila a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 407 din 24.05.2019.

A fost promulgat la 11.09.1865
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act procedural prin care organul de urmarire penala, instanta de judecata, in procese penale sau civile, ori alt organ de jurisdictie dispune ca o persoana sa se prezinte in fata sa la o data determinata, in legatura cu un proces.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
A fost promulgat la 11.09.1865
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act adoptat de organele de stat,
A fost promulgat la 11.09.1865
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Institutie constituita cu scopul de a apara drepturile si libertatile cetatenilor
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Dispozitie cuprinsa in testament prin care testatorul dispune ca dupa decesul sau ca o anumita persoana sa primeasca intreaga mostenire (legat universal),
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
A fost promulgat la 11.09.1865
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Bunuri materiale, activitati sau actiuni, proiecte, pe care o banca accepta sa le crediteze
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.

1. Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 67 alin. (4) din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Casa Judeteana de Pensii Caras-Severin in Dosarul nr. XXXX/115/2015 al Curtii de Apel Timisoara - Sectia litigii de munca si asigurari sociale si care constituie obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. YYYD/2017.
2. La apelul nominal se constata lipsa partilor. Procedura de citare este legal indeplinita.
3. Cauza fiind in stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvantul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neintemeiata, a exceptiei de neconstitutionalitate, aratand ca nu i se pot recunoaste intervenientului accesoriu mai multe drepturi decat partii in favoarea careia a intervenit. Precizeaza ca, in opinia sa, isi mentine valabilitatea jurisprudenta Curtii Constitutionale cu privire la prevederea similara existenta in Codul de procedura civila din 1865, respectiv Decizia nr. 10 din 9 ianuarie 2007 sau Decizia nr. 1.024 din 14 iulie 2011.
C U R T E A,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
4. Prin Incheierea din 11 ianuarie 2017, pronuntata in Dosarul nr. XXXX/115/2015, Curtea de Apel Timisoara - Sectia litigii de munca si asigurari sociale a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 67 alin. (4) din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Casa Judeteana de Pensii Caras-Severin intr-o cauza avand ca obiect solutionarea apelului declarat de aceasta, in calitate de intervenient accesoriu, impotriva sentintei prin care Tribunalul Caras-Severin a admis cererea de obligare a Societatii TMK - S.A. Resita, in calitate de fost angajator al reclamantului, la recunoasterea in favoarea acestuia a beneficiului grupei I de munca, pentru anumite perioade de timp, cu rectificarea inscrierilor din carnetul de munca .
5. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autoarea acesteia, intervenient accesoriu in litigiu, invoca pasivitatea si chiar reaua-credinta a paratei in interesul careia a intervenit, care, in calitate de angajator al reclamantului, nu este afectata in niciun fel de probabilitatea admiterii actiunii introduse in vederea reconstituirii vechimii in munca a reclamantului si recunoasterea incadrarii acestuia intr-o grupa superioara de munca, atata vreme cat instanta nu o obliga la plata contributiei la bugetul asigurarilor sociale. Or, toate acestea aduc prejudicii intervenientei, Casa Judeteana de Pensii Caras-Severin, prin incalcarea principiului contributivitatii, consacrat de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In aceste conditii, are loc o ingradire a dreptului de acces liber la justitie si a dreptului la un proces echitabil, intrucat dreptul intervenientului de a formula calea de atac a apelului depinde de disponibilitatea paratei de a declara apel. Arata ca, desi a fost admisa in principiu calitatea de intervenient accesoriu, aceasta ramane fara substanta daca nu poate exercita, in mod independent, dreptul de a supune hotararea instantei de fond unui control judiciar al instantei superioare.
6. Curtea de Apel Timisoara - Sectia litigii de munca si asigurari sociale apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, aratand ca textul legal criticat se raporteaza la pozitia pe care o are intervenientul accesoriu in litigiu, care nu invoca o pretentie proprie, ci tinde ca prin apararea pe care o face sa obtina o hotarare in favoarea partii parate pentru care a intervenit. Arata ca, prin dispozitiile art. 67 alin. (4) din Codul de procedura civila, legiuitorul a inteles sa acorde tertului intervenient aceleasi drepturi pe care le are si partea in favoarea careia intervine, fara ca prin aceasta sa se aduca o incalcare accesului liber la justitie. Interventia nefiind una in interes propriu, ci doar in favoarea unei parti, ii permite tertului intervenient sa isi valorifice dreptul de a exercita calea de atac doar raportat la pozitia adoptata de catre partea in favoarea careia a intervenit, deoarece obligatia stabilita prin hotarare, menita a fi pusa in executare, se instituie doar in sarcina paratei pentru care a intervenit.
7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
8. Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. In acest sens, arata, in esenta, ca sanctiunea consacrata de textul de lege este justificata, de vreme ce intervenientul accesoriu doar sprijina apararea partii in folosul careia intervine. Precizeaza ca si in jurisprudenta instantei supreme s-a retinut ca, intrucat intervenientul accesoriu nu are o pozitie procesuala independenta, ci una subordonata partii in favoarea careia a intervenit, limitata la interesul acesteia, cererea lui nu poate fi conceputa ca o continuare a activitatii procesuale a acesteia in fata instantei de control judiciar, fara ca partea principala sa-si fi manifestat in mod expres vointa in acest sens, prin exercitarea apelului sau recursului de catre ea insasi ori prin staruinta in finalizarea judecarii caii de atac. Face referire si la jurisprudenta in materie a Curtii Constitutionale.
9. Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
C U R T E A,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
10. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
11. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il reprezinta, potrivit dispozitivului incheierii de sesizare, prevederile art. 67 alin. (4) din Codul de procedura civila, sintagma "nu a exercitat calea de atac, a renuntat la calea de atac exercitata", adica tezele intai si a doua din art. 67 alin. (4). Din continutul dosarului rezulta ca, in speta, incidenta este doar teza intai, intrucat autoarea exceptiei este intervenient accesoriu in interesul paratei care a ales sa nu exercite calea de atac a apelului. Asadar, aceasta teza urmeaza sa constituie obiect al exceptiei. Textul de lege criticat are urmatoarea redactare:
- Art. 67 alin. (4) teza intai: "(4) Calea de atac exercitata de intervenientul accesoriu se socoteste neavenita daca partea pentru care a intervenit nu a exercitat calea de atac (...)".
12. In opinia autoarei exceptiei, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor art. 21 din Constitutie privind accesul liber la justitie si dreptul la un proces echitabil.
13. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca legislatia procedural civila permite oricarei persoane care justifica un interes sa intervina intr-un proces in curs de judecata . Art. 61 din Codul de procedura civila reglementeaza interventia voluntara, realizand o dihotomie intre cea principala si cea accesorie. Astfel, interventia este principala cand intervenientul pretinde pentru sine, in tot sau in parte, dreptul dedus judecatii sau un drept strans legat de acesta. In schimb, interventia este accesorie atunci cand sprijina numai apararea uneia dintre parti.
14. Autoarea prezentei exceptii de neconstitutionalitate critica dispozitiile art. 67 alin. (4) din Codul de procedura civila, care prevad ca, in ipoteza in care partea pentru care s-a realizat interventia accesorie nu a exercitat calea de atac, atunci calea de atac exercitata de intervenientul accesoriu se socoteste neavenita. Cu alte cuvinte, aceasta nu va fi analizata de instanta, fiind considerata inexistenta. O astfel de solutie legislativa este fireasca, avand in vedere ca interventia accesorie nu este altceva decat o aparare exercitata in favoarea uneia dintre parti. Ca atare, daca partea originara, in interesul careia s-a realizat interventia accesorie, si-a demonstrat intentia de a nu utiliza beneficiul caii de atac prevazute de lege pentru litigiul in cauza, prin neexercitare sau renuntare, atunci examinarea caii de atac introduse de intervenientul accesoriu in interesul acesteia este inutila, lipsind insusi interesul, care se materializeaza exclusiv in sustinerea demersurilor procesuale intreprinse de partea in favoarea/interesul careia s-a realizat interventia accesorie. Caracterul auxiliar al acestui tip de interventie voluntara ii determina particularitatea imposibilitatii efectuarii altor acte procesuale in afara celora care sunt in indisolubila legatura cu finalitatea sprijinirii interesului partii originare, explicandu-se astfel solutia legislativa inscrisa in textul ce formeaza obiectul prezentei exceptii de neconstitutionalitate. Avand in vedere cele aratate, Curtea constata ca nu se poate sustine incalcarea dispozitiilor art. 21 din Constitutie care consacra dreptul de acces liber la justitie si la un proces echitabil.
15. Curtea observa, totodata, ca prevederile de lege criticate au un continut normativ similar, in esenta, cu cel al art. 56 din Codul de procedura civila din 1865, care stabilea ca "Apelul sau recursul facut de cel care intervine in interesul uneia din parti se socoteste neavenit, daca partea pentru care a intervenit nu a facut ea insasi apel sau recurs". Constitutionalitatea acestor dispozitii legale a mai fost analizata, prin raportare la acelasi reper normativ din Legea fundamentala, Curtea Constitutionala pronuntandu-se in sensul respingerii ca neintemeiata a exceptiei de neconstitutionalitate avand acest obiect . Astfel, prin Decizia nr. 394 din 26 aprilie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 368 din 31 mai 2012, Decizia nr. 1.024 din 14 iulie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 673 din 21 septembrie 2011, si Decizia nr. 628 din 26 iunie 2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 593 din 28 august 2007, Curtea a retinut ca interventia in interesul altei persoane, avand caracter accesoriu in raport cu cererea principala (formulata de partea in interesul careia s-a facut interventia), permite unei persoane sa se alature si sa sustina interesele unei parti aflate intr-un litigiu pentru a intari pozitia acesteia din urma. Prin urmare, interventia in interesul altei persoane este menita sa sprijine reclamarea si realizarea drepturilor unei parti din litigiu, dar nu sa indeplineasca acte si fapte in locul titularului parte in proces. Din acest motiv, textul criticat stabileste ca nu poate fi primit apelul sau recursul facut de catre un intervenient in interesul altuia si introdus in locul apelului sau recursului celui pentru care s-a facut interventia, intrucat intervenientul nu poate invoca un interes propriu.
16. Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,


CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
D E C I D E:


Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Casa Judeteana de Pensii Caras-Severin in Dosarul nr. XXXX/115/2015 al Curtii de Apel Timisoara - Sectia litigii de munca si asigurari sociale si constata ca prevederile art. 67 alin. (4) teza intai din Codul de procedura civila sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta din data de 12 februarie 2019.


Pronuntata de: Curtea Constitutionala a Romaniei


Citeşte mai multe despre:    CCR    Exceptie de neconstitutionalitate    Decizia 80/2019    Codul de Procedura Civila    Principiul contributivitatii    Cale de atac    Interventie accesorie



Comentează: Decizia C.C.R. nr. 80/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 67 din Codul de Procedura Civila
Alte Speţe

Decizia C.C.R. nr. 87/2019 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 174 alin. (1) si art. 282 alin. (1) din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 250/2019 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 386 alin. (1) din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 384/2019 referitoare la admiterea obiectia de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea art. 9 alin. (1) din Legea nr. 213/1998
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 88/2019 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 281 alin. din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 248/2019 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 126 alin. (4)-(6) din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 331/2019 referitoare la admiterea obiectiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii pentru modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 74/2013
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 832/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor unor dispozitii din Codul de procedura fiscala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 778/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 19 alin. (2) din OUG nr. 51/2008
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 833/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (1) din OUG nr. 44/2015
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 788/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea nr. 85/2006
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei



Articole Juridice

Legea anticoruptie: efectuarea de operatiuni financiare incompatibile cu functia ca acte de comert – aspecte de constitutionalitate si previzibilitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Evaluarea imobilelor restituite in natura sau prin echivalent in temeiul Legii 165/2013. Aspecte de constitutionalitate.
Sursa: Irina Maria Diculescu

Obligatia instantei de a stabili contributia lunara la intretinerea copilului pe timpul plasamentului – masura de protectie a drepturilor copilului sau piedica in calea celeritatii
Sursa: Irina Maria Diculescu

Diferentierea termenelor de solutionare a cererilor de restituire a imobilelor preluate abuziv si egalitatea in drepturi
Sursa: Irina Maria Diculescu

Legea contenciosului administrativ: atacarea ordonantelor declarate neconstitutionale – intre disciplinarea justitiabililor si incalcarea principiului neretroactivitatii legii
Sursa: Irina Maria Diculescu

Conditiile liberarii conditionate – consideratii de constitutionalitate
Sursa: EuroAvocatura.ro

Determinarea expertului pentru stabilirea pretului intr-un contract prin incheiere definitiva prin prisma liberului acces la justitie
Sursa: Irina Maria Diculescu