Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Decizia ICCJ 8/2019: ranirea uneia sau mai multor persoane intr-un accident de circulatie inainte de parasirea locului accidentului nu are in vedere si autoranirea, cand singura persoana ranita este insusi conducatorul singurului autovehicul implicat in accident.

Decizia ICCJ 8/2019: ranirea uneia sau mai multor persoane intr-un accident de circulatie inainte de parasirea locului accidentului nu are in vedere si autoranirea, cand singura persoana ranita este insusi conducatorul singurului autovehicul implicat in accident.

  Publicat: 30 May 2019       160 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Publicata in Monitorul Oficial nr. 427 din 30.05.2019.

Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Evenimentul care implica un numar de victime, care necesita declansarea unui plan special de interventie utilizand forte de interventie suplimentare fata de cele aflate de garda la momentul respectiv.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Evenimentul care implica un numar de victime, care necesita declansarea unui plan special de interventie utilizand forte de interventie suplimentare fata de cele aflate de garda la momentul respectiv.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Infractiune ce consta in fapta conducatorului de autovehicol angajat intr-un accident de circulatie de a parasi locul accidentului fara incuviintarea organelor de politie,
A fost promulgat la 11.09.1865
Circumsatnta atenuanta prevazuta in scetiunea II, cap. V, t. III, art. 73, C. pen., partea generala.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
A fost promulgat la 11.09.1865
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Evenimentul care implica un numar de victime, care necesita declansarea unui plan special de interventie utilizand forte de interventie suplimentare fata de cele aflate de garda la momentul respectiv.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Infractiune ce consta in fapta conducatorului de autovehicol angajat intr-un accident de circulatie de a parasi locul accidentului fara incuviintarea organelor de politie,
Intamplare neplacuta care produce ranirea, mutilarea sau moartea cuiva.
Infractiune ce consta in fapta conducatorului de autovehicol angajat intr-un accident de circulatie de a parasi locul accidentului fara incuviintarea organelor de politie,
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Reglementata in cap. IV, t. I, C. proc. pen., partea speciala, consta in inaintarea instantei de judecata competente a doasrului de cercetare penala,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Intamplare neplacuta care produce ranirea, mutilarea sau moartea cuiva.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
A fost promulgat la 11.09.1865
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
A fost promulgat la 11.09.1865
Puterile publice existente in stat.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
A fost promulgat la 11.09.1865
Este un act de clementa a puterii de stat, ce apartine Presedintelui si respectiv Parlamentului Romaniei, prin care se acorda unui condamnat iertarea totala sau partiala a pedepsei sau comutarea acesteia in una mai usoara.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
A fost promulgat la 11.09.1865
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
A fost promulgat la 11.09.1865
Puterile publice existente in stat.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
A fost promulgat la 11.09.1865
Puterile publice existente in stat.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Este un act de clementa a puterii de stat, ce apartine Presedintelui si respectiv Parlamentului Romaniei, prin care se acorda unui condamnat iertarea totala sau partiala a pedepsei sau comutarea acesteia in una mai usoara.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
A fost promulgat la 11.09.1865
Orice actiune a autoritatii vamale pentru asigurarea respectarii reglementarilor vamale si,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consta in descrierea faptei prevazute de lege ca infractiune, stabilirea continutului juridic, a conditiilor obiective si subiective, prevederea pedepselor care se aplica infractorilor si masurile ce se pot lua in cazul comiterii ei.
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Intamplare neplacuta care produce ranirea, mutilarea sau moartea cuiva.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Prevederea in legea penala a unei fapte ca infractiune si sanctiunea ce se aplica in cazul savarsirii ei.
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Evenimentul care implica un numar de victime, care necesita declansarea unui plan special de interventie utilizand forte de interventie suplimentare fata de cele aflate de garda la momentul respectiv.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act adoptat de organele de stat,
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
A fost promulgat la 11.09.1865
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Evenimentul care implica un numar de victime, care necesita declansarea unui plan special de interventie utilizand forte de interventie suplimentare fata de cele aflate de garda la momentul respectiv.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Legea 10 din 2001. Persoana fizica sau juridica, proprietara a unui/unor imobil(e) la data preluarii abuzive, care indeplineste conditiile impuse de lege pentru a beneficia de dispozitiile acesteia;
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
A fost promulgat la 11.09.1865
Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Infractiune ce consta in fapta conducatorului de autovehicol angajat intr-un accident de circulatie de a parasi locul accidentului fara incuviintarea organelor de politie,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
A fost promulgat la 11.09.1865
Concept folosit de legislatia procesuala a unor state,
Consta in descrierea faptei prevazute de lege ca infractiune, stabilirea continutului juridic, a conditiilor obiective si subiective, prevederea pedepselor care se aplica infractorilor si masurile ce se pot lua in cazul comiterii ei.
A fost promulgat la 11.09.1865
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Calificativ care exprima neconcordanta unui fapt sau act, a unei conduite, cu prevederile legii si cu celelalte norme de convietuire sociala.
Prevauzute in cap. I, art. 174-185, ce cuprind: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
A fost promulgat la 11.09.1865
Intamplare neplacuta care produce ranirea, mutilarea sau moartea cuiva.
Intamplare neplacuta care produce ranirea, mutilarea sau moartea cuiva.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
A fost promulgat la 11.09.1865
Intamplare neplacuta care produce ranirea, mutilarea sau moartea cuiva.
Intamplare neplacuta care produce ranirea, mutilarea sau moartea cuiva.
Intamplare neplacuta care produce ranirea, mutilarea sau moartea cuiva.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Infractiune ce consta in fapta conducatorului de autovehicol angajat intr-un accident de circulatie de a parasi locul accidentului fara incuviintarea organelor de politie,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Evenimentul care implica un numar de victime, care necesita declansarea unui plan special de interventie utilizand forte de interventie suplimentare fata de cele aflate de garda la momentul respectiv.
Prevederea in legea penala a unei fapte ca infractiune si sanctiunea ce se aplica in cazul savarsirii ei.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Intamplare neplacuta care produce ranirea, mutilarea sau moartea cuiva.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Stabilirea caracterului penal al unei fapte,
A fost promulgat la 11.09.1865
Prevederea in legea penala a unei fapte ca infractiune si sanctiunea ce se aplica in cazul savarsirii ei.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Consta in descrierea faptei prevazute de lege ca infractiune, stabilirea continutului juridic, a conditiilor obiective si subiective, prevederea pedepselor care se aplica infractorilor si masurile ce se pot lua in cazul comiterii ei.
Intamplare neplacuta care produce ranirea, mutilarea sau moartea cuiva.
Intamplare neplacuta care produce ranirea, mutilarea sau moartea cuiva.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Circumsatnta atenuanta prevazuta in scetiunea II, cap. V, t. III, art. 73, C. pen., partea generala.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Intamplare neplacuta care produce ranirea, mutilarea sau moartea cuiva.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Moment (etapa) al judecatii in prima instanta,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Puteti depune o plangere la Curte daca va considerati victima directa a unei incalcari a drepturilor sau garantiilor prevazute in Conventie sau in protocoalele acesteia.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Evenimentul care implica un numar de victime, care necesita declansarea unui plan special de interventie utilizand forte de interventie suplimentare fata de cele aflate de garda la momentul respectiv.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Evenimentul care implica un numar de victime, care necesita declansarea unui plan special de interventie utilizand forte de interventie suplimentare fata de cele aflate de garda la momentul respectiv.
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Evenimentul care implica un numar de victime, care necesita declansarea unui plan special de interventie utilizand forte de interventie suplimentare fata de cele aflate de garda la momentul respectiv.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Una dintre trasaturile esentiale ale infractiunii prevazuta in cap. I, t. II, art. 18, C. pen., partea generala.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Prevederea in legea penala a unei fapte ca infractiune si sanctiunea ce se aplica in cazul savarsirii ei.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
A fost promulgat la 11.09.1865
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Consta in descrierea faptei prevazute de lege ca infractiune, stabilirea continutului juridic, a conditiilor obiective si subiective, prevederea pedepselor care se aplica infractorilor si masurile ce se pot lua in cazul comiterii ei.
Cauza de impiedicare a punerii in miscare sau exercitarea actiunii penale,
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
1. Modalitate de savarsire a unei fapte ilicite, care consta in neindeplinirea de catre autorul ei a ceea ce era obligat sa faca.
Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Intamplare neplacuta care produce ranirea, mutilarea sau moartea cuiva.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Prevederea in legea penala a unei fapte ca infractiune si sanctiunea ce se aplica in cazul savarsirii ei.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Legea 10 din 2001. Persoana fizica sau juridica, proprietara a unui/unor imobil(e) la data preluarii abuzive, care indeplineste conditiile impuse de lege pentru a beneficia de dispozitiile acesteia;
Asezate in cap. I-IV, t. II, C. pen.,
Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
A fost promulgat la 11.09.1865
Infractiune ce consta in fapta conducatorului de autovehicol angajat intr-un accident de circulatie de a parasi locul accidentului fara incuviintarea organelor de politie,
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Cauza de impiedicare a punerii in miscare sau exercitarea actiunii penale,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Prevederea in legea penala a unei fapte ca infractiune si sanctiunea ce se aplica in cazul savarsirii ei.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
(escrocheria). Infractiune care face parte din grupul infractiunilor contra aptrimoniului (privat sau public), prevazute in t. III, art. 215, C. pen., partea speciala si consta in inducerea in eroare a unei persoane,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Face parte din grupul infractiunilor contra capacitatii de aparare a Romaniei,
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cuprinde regulile care guverneaza organizarea unui stat dat si raporturile dintre acel stat si agentii sai, pe de o parte, si ceilalti participanti la astfel de raporturi juridice, pe de alta.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
A fost promulgat la 11.09.1865
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, alaturi de institutia infractiunii si a pedepsei, reglementata in diferite dispozitii din Codul penal (ex. infractiunea este singurul temei al raspunderii penale, cap. I, t. II, C. pen., partea generala etc).
A fost promulgat la 11.09.1865
Forma a raspunderii juridice care consta in aplicarea unor sanctiuni administrative,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Infractiune ce consta in fapta conducatorului de autovehicol angajat intr-un accident de circulatie de a parasi locul accidentului fara incuviintarea organelor de politie,
A fost promulgat la 11.09.1865
Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Evenimentul care implica un numar de victime, care necesita declansarea unui plan special de interventie utilizand forte de interventie suplimentare fata de cele aflate de garda la momentul respectiv.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Participant la savarsirea unei infractiuni,
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Participant la savarsirea unei infractiuni,
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Infractiune care face parte din grupul de infractiuni contra persoanei,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Infractiune care face parte din grupul infractiunilor contra integritatii corporale sau sanatatii,
Abatere de la regulile de convietuire sociala.Infractiune ce consta in fapta unei persoane de a lovi o alta persoana sau de a savarsi orice acte de violenta cauzatoare de suferinte fizice.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Prevederea in legea penala a unei fapte ca infractiune si sanctiunea ce se aplica in cazul savarsirii ei.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
A fost promulgat la 11.09.1865
Prevederea in legea penala a unei fapte ca infractiune si sanctiunea ce se aplica in cazul savarsirii ei.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
A fost promulgat la 11.09.1865
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Orice persoana fizica sau juridica ori grup de persoane fizice, titulare ale unor drepturi subiective sau interese legitime private vatamate prin acte administrative;
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, alaturi de institutia infractiunii si a pedepsei, reglementata in diferite dispozitii din Codul penal (ex. infractiunea este singurul temei al raspunderii penale, cap. I, t. II, C. pen., partea generala etc).
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Prevederea in legea penala a unei fapte ca infractiune si sanctiunea ce se aplica in cazul savarsirii ei.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
A fost promulgat la 11.09.1865
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Participant la savarsirea unei infractiuni,
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Persoana fizica sau juridica care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si nu participa ca parte in procesul penal.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Infractiune ce consta in fapta conducatorului de autovehicol angajat intr-un accident de circulatie de a parasi locul accidentului fara incuviintarea organelor de politie,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Evenimentul care implica un numar de victime, care necesita declansarea unui plan special de interventie utilizand forte de interventie suplimentare fata de cele aflate de garda la momentul respectiv.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Prevazut in cap. I, t. II, C. proc.en., partea speciala, colectiv de judecatori constituit pentru solutionarea cauzelor care i s-au repartizat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act adoptat de organele de stat,
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act adoptat de organele de stat,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act adoptat de organele de stat,
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
A fost promulgat la 11.09.1865
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Evenimentul care implica un numar de victime, care necesita declansarea unui plan special de interventie utilizand forte de interventie suplimentare fata de cele aflate de garda la momentul respectiv.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
A fost promulgat la 11.09.1865
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Evenimentul care implica un numar de victime, care necesita declansarea unui plan special de interventie utilizand forte de interventie suplimentare fata de cele aflate de garda la momentul respectiv.
A fost promulgat la 11.09.1865
Infractiune ce consta in fapta conducatorului de autovehicol angajat intr-un accident de circulatie de a parasi locul accidentului fara incuviintarea organelor de politie,
Intamplare neplacuta care produce ranirea, mutilarea sau moartea cuiva.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Infractiune ce consta in fapta conducatorului de autovehicol angajat intr-un accident de circulatie de a parasi locul accidentului fara incuviintarea organelor de politie,
Infractiunea se consuma in momentul in care,
A fost promulgat la 11.09.1865
Infractiune ce consta in fapta conducatorului de autovehicol angajat intr-un accident de circulatie de a parasi locul accidentului fara incuviintarea organelor de politie,
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
A fost promulgat la 11.09.1865
Participant la savarsirea unei infractiuni,
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,
A fost promulgat la 11.09.1865
Participant la savarsirea unei infractiuni,
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Participant la savarsirea unei infractiuni,
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
A fost promulgat la 11.09.1865
Intamplare neplacuta care produce ranirea, mutilarea sau moartea cuiva.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Evenimentul care implica un numar de victime, care necesita declansarea unui plan special de interventie utilizand forte de interventie suplimentare fata de cele aflate de garda la momentul respectiv.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Prevederea in legea penala a unei fapte ca infractiune si sanctiunea ce se aplica in cazul savarsirii ei.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
A fost promulgat la 11.09.1865
Prevederea in legea penala a unei fapte ca infractiune si sanctiunea ce se aplica in cazul savarsirii ei.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Prevauzute in cap. I, art. 174-185, ce cuprind: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii,
A fost promulgat la 11.09.1865
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Infractiune ce consta in fapta conducatorului de autovehicol angajat intr-un accident de circulatie de a parasi locul accidentului fara incuviintarea organelor de politie,
Prevederea in legea penala a unei fapte ca infractiune si sanctiunea ce se aplica in cazul savarsirii ei.
Intamplare neplacuta care produce ranirea, mutilarea sau moartea cuiva.
Parte intr-un raport juridic de obligatie, titular de drepturi de creanta, indreptatit sa pretinda subiectului pasiv,
Parte intr-un raport juridic de obligatie, tinuta sa indeplineasca fata de subiectul activ o prestatie determinata,
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.
Viciu de consimtamant. Este amenintarea unei persoane cu un rau care sa-I produca o temere ce o determina sa consimta la incheierea unui act juridic civil, pe care altfel nu l-ar fi incheiat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
(escrocheria). Infractiune care face parte din grupul infractiunilor contra aptrimoniului (privat sau public), prevazute in t. III, art. 215, C. pen., partea speciala si consta in inducerea in eroare a unei persoane,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Face parte din grupul infractiunilor contra capacitatii de aparare a Romaniei,
Prevauzute in cap. I, art. 174-185, ce cuprind: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Intamplare neplacuta care produce ranirea, mutilarea sau moartea cuiva.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Intamplare neplacuta care produce ranirea, mutilarea sau moartea cuiva.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
A fost promulgat la 11.09.1865
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
1. Persoana careia ii apartine un drept sau ii revine o obligatie in mod direct. De exemplu, o persoana poate fi titulara a dreptului de proprietate, a dreptului de autor, a unui drept de creanta etc.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
A fost promulgat la 11.09.1865
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Participant la savarsirea unei infractiuni,
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Persoana fizica sau juridica care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si nu participa ca parte in procesul penal.
A fost promulgat la 11.09.1865
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Evenimentul care implica un numar de victime, care necesita declansarea unui plan special de interventie utilizand forte de interventie suplimentare fata de cele aflate de garda la momentul respectiv.
A fost promulgat la 11.09.1865
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Evenimentul care implica un numar de victime, care necesita declansarea unui plan special de interventie utilizand forte de interventie suplimentare fata de cele aflate de garda la momentul respectiv.
A fost promulgat la 11.09.1865
Evenimentul care implica un numar de victime, care necesita declansarea unui plan special de interventie utilizand forte de interventie suplimentare fata de cele aflate de garda la momentul respectiv.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.

Pe rol solutionarea sesizarii formulate de Curtea de Apel Suceava - Sectia penala si pentru cauze cu minori si de familie, in Dosarul nr. 65/206/2018, prin care se solicita pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea de principiu a chestiunii de drept: "daca notiunea de ranire a uneia sau mai multor persoane prevazuta de art. 75 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice raportat la art. 338 alin. (3) din Codul penal, articol care defineste accidentul de circulatie ca situatie premisa a infractiunii de parasire a locului accidentului prevazuta de art. 338 alin. (1) din Codul penal are in vedere si autoranirea, cand singura persoana ranita este insusi conducatorul singurului autovehicul implicat in accident ."
Completul competent sa judece sesizarea in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile ce formeaza obiectul Dosarului nr. 228/1/2019 este legal constituit conform dispozitiilor art. 476 alin. (6) din Codul de procedura penala si ale art. 275 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.
Sedinta a fost prezidata de catre presedintele Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, domnul judecator Daniel Gradinaru.
La sedinta de judecata a participat doamna Marioara Cioaric, magistrat-asistent in cadrul Sectiei penale, desemnat in conformitate cu dispozitiile art. 276 din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.
Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de doamna procuror Marinela Minca, procuror in cadrul Sectiei judiciare.
Magistratul-asistent a prezentat referatul cauzei, invederand obiectul Dosarului nr. 228/1/2019 aflat pe rolul Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala.
A mentionat ca la dosar au fost transmise puncte de vedere cu privire la chestiunea de drept supusa dezlegarii de catre Directia legislatie a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, facultatile de Drept din cadrul Universitatilor din Cluj, Craiova si Universitatea de Vest din Timisoara, Curtea de Apel Alba Iulia, Curtea de Apel Bacau, Curtea de Apel Constanta, Curtea de Apel Cluj, Curtea de Apel Craiova, Curtea de Apel Galati, Curtea de Apel Iasi, Curtea de Apel Oradea, Curtea de Apel Pitesti, Curtea de Apel Ploiesti, Curtea de Apel Targu Mures si Curtea de Apel Suceava si instantele arondate acestora, opinia majoritara fiind in sensul ca ranirea unei sau a mai multor persoane prevazuta de art. 75 lit. b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare (O.U.G. nr. 195/2002), raportat la art. 338 alin. (1) si (3) din Codul penal nu poate cuprinde si ipoteza autoranirii, cand singura persoana ranita este insusi conducatorul singurului autovehicul implicat in accident .
Totodata, a invederat ca, la data de 13 martie 2019, au fost depuse la dosarul cauzei concluzii scrise formulate de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
In continuare, a aratat ca la dosar a fost depus raportul intocmit de judecatorul-raportor, doamna judecator Ana Hermina Iancu, care a fost inaintat partilor la data de 25 martie 2019, potrivit dispozitiilor art. 476 alin. (9) din Codul de procedura penala.
Presedintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, domnul judecator Daniel Gradinaru, constatand ca nu sunt alte cereri sau exceptii de formulat, a solicitat doamnei procuror Marinela Minca sa sustina punctul de vedere al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie cu privire la problema supusa dezbaterii in Dosarul nr. 228/1/2019.
Reprezentantul Ministerului Public, avand cuvantul, a aratat ca sesizarea formulata de Curtea de Apel Suceava este admisibila, fiind indeplinite conditiile prevazute de art. 475 din Codul de procedura penala.
A apreciat ca dezlegarea ce ar trebui data chestiunii de drept evocate de instanta de trimitere sa fie in sensul ca notiunea de ranire a uneia sau mai multor persoane, prevazuta de art. 75 lit. b) din O.U.G. nr. 195/2002 cu referire la art. 338 alin. (1) si (3) din Codul penal, nu are in vedere si autoranirea atunci cand singura persoana ranita in urma accidentului de circulatie este conducatorul vehiculului intrucat in opinia parchetului trebuie avut in vedere ca dispozitiile art. 338 alin. (1) si alin. (3) lit. b) si d) din Codul penal sunt menite sa asigure punerea in aplicare a art. 77 din O.U.G. nr. 195/2002, referitor la ipoteza in care accidentul de circulatie este soldat cu victime. Alin. (3) lit. a) din acelasi text de lege are in vedere aplicarea dispozitiilor art. 79 din O.U.G. nr. 195/2002, respectiv, cand accidentul de circulatie este urmat doar de pagube materiale.
Prin urmare, a apreciat ca fata de modul de interpretare teleologic al dispozitiilor art. 338 din Codul penal rezulta indubitabil ca notiunea de ranire nu poate avea in vedere si persoana conducatorului auto, cand unica persoana ranita este el insusi si aceasta, pe de o parte, pentru ca legiuitorul nu a prevazut intre cauzele justificative si imprejurarea in care parasirea locului accidentului ar fi justificata de faptul ca el insusi are nevoie de ingrijiri medicale.
De asemenea, un alt argument il constituie faptul ca notiunea de ranire presupune producerea consecintelor prevazute la art. 193 si 194 din Codul penal, texte care exclud autoranirea.
A aratat ca atunci cand legiuitorul a dorit sa dea eficienta unor consecinte juridice produse de autoranire a incriminat faptele in mod expres, ca in cazul faptelor de inselaciune privind asigurarile de sanatate sau provocarea de rani in vederea evitarii incorporarii in caz de razboi, ceea ce nu se poate sustine in cazul dispozitiilor art. 338 din Codul penal.
Fata de argumentele prezentate, in temeiul art. 477 din Codul de procedura penala, reprezentantul Ministerului Public a solicitat admiterea sesizarii si pronuntarea unei hotarari prealabile in sensul ca notiunea de ranire nu se refera si la persoana conducatorului auto atunci cand este vorba de autolezare.
Presedintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala a declarat inchise dezbaterile si a retinut dosarul in pronuntare.


INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE,
asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizata, constata urmatoarele:
I. Titularul si obiectul sesizarii
Prin incheierea din 18 ianuarie 2019, pronuntata de Curtea de Apel Suceava - Sectia penala si pentru cauze cu minori si de familie, in Dosarul nr. 65/206/2018, in baza art. 475 din Codul de procedura penala s-a dispus sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept:
" Daca notiunea de ranire a uneia sau mai multor persoane prevazuta de art. 75 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice raportat la art. 338 alin. (3) din Codul penal, articol care defineste accidentul de circulatie ca situatie premisa a infractiunii de parasire a locului accidentului prevazuta de art. 338 alin. (1) din Codul penal, are in vedere si autoranirea, cand singura persoana ranita este insusi conducatorul singurului autovehicul implicat in accident ."
Cauza a fost inregistrata la Inalta Curte de Casatie si Justitie cu nr. 228/1/2019, cu termen de solutionare fixat la data de 21 martie 2019.
II. Dispozitiile legale incidente
- Art. 338 din Codul penal - Parasirea locului accidentului ori modificarea sau stergerea urmelor acestuia.
" (1) Parasirea locului accidentului, fara incuviintarea politiei sau a procurorului care efectueaza cercetarea locului faptei, de catre conducatorul vehiculului sau de catre instructorul auto, aflat in procesul de instruire, ori de catre examinatorul autoritatii competente, aflat in timpul desfasurarii probelor practice ale examenului pentru obtinerea permisului de conducere, implicat intr-un accident de circulatie, se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani.
(...)
(3) Nu constituie infractiune parasirea locului accidentului cand:
a) in urma accidentului s-au produs doar pagube materiale;
b) conducatorul vehiculului, in lipsa altor mijloace de transport, transporta el insusi persoanele ranite la cea mai apropiata unitate sanitara in masura sa acorde asistenta medicala necesara si la care a declarat datele personale de identitate si numarul de inmatriculare sau inregistrare a vehiculului condus, consemnate intr-un registru special, daca se inapoiaza imediat la locul accidentului;
c) conducatorul autovehiculului cu regim de circulatie prioritara anunta de indata politia, iar dupa terminarea misiunii se prezinta la sediul unitatii de politie pe a carei raza de competenta s-a produs accidentul, in vederea intocmirii documentelor de constatare;
d) victima paraseste locul faptei, iar conducatorul de vehicul anunta imediat evenimentul la cea mai apropiata unitate de politie."
- Art. 75 din O.U.G. nr. 195/2002
"Accidentul de circulatie este evenimentul care intruneste cumulativ urmatoarele conditii:
a) s-a produs pe un drum deschis circulatiei publice ori si-a avut originea intr-un asemenea loc;
b) a avut ca urmare decesul, ranirea uneia sau a mai multor persoane ori avarierea a cel putin unui vehicul sau alte pagube materiale;
c) in eveniment a fost implicat cel putin un vehicul in miscare."
III. Expunerea succinta a cauzei
Prin Rechizitoriul nr. 617/137/P/2016 din data de 4.01.2018 al Parchetului de pe langa Judecatoria Campulung Moldovenesc s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului Costea Stefan Valentin sub acuzatia de savarsire a infractiunii de conducere a unui vehicul fara permis de conducere prevazuta de art. 335 alin. (1) din Codul penal si a infractiunii de parasire a locului accidentului prevazuta de art. 338 alin. (1) din Codul penal, cu aplicarea art. 38 alin. (1) din Codul penal.
S-a retinut in sarcina inculpatului ca, la data de 2.05.2016, in jurul orelor 08,40, a condus autovehiculul marca VW GOLF, inmatriculat in Bulgaria, pe DJ 176 din localitatea Moldovita, judetul Suceava, fara sa posede permis de conducere, imprejurare in care a fost implicat intr-un accident rutier, avand ca urmare vatamarea corporala a celui in cauza, dupa care acesta a parasit locul accidentului fara incuviintarea lucratorilor de politie, fiind identificat ulterior, la data de 3.05.2016.
Prin Sentinta penala nr. 128 din 14.09.2018 a Judecatoriei Campulung Moldovenesc, in Dosarul nr. 65/206/2018, pronuntata in procedura simplificata, in conditiile art. 396 alin. (10) din Codul de procedura penala, pe baza probelor administrate la urmarirea penala, persoana trimisa in judecata declarand ca recunoaste faptele retinute in sarcina sa, astfel cum acestea erau descrise in actul de inculpare, s-a dispus, intre altele, in baza art. 338 alin. (1) din Codul penal cu aplicarea art. 375 si art. 396 alin. (10) din Codul de procedura penala si art. 38 alin. (1) din Codul penal, condamnarea inculpatului Costea Stefan Valentin la pedeapsa de 1 (un) an si 4 (patru) luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de parasire a locului accidentului ori modificarea sau stergerea urmelor infractiunii. In temeiul art. 65 alin. (1) din Codul penal a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevazute de art. 66 alin. (1) lit. a) si b) din Codul penal, si anume dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice si, respectiv, dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat .
In baza art. 67 alin. (1) din Codul penal a aplicat inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii drepturilor prevazute de art. 66 alin. (1) lit. a) si b) din Codul penal, pe o durata de 2 ani, urmand ca acestea sa se execute dupa executarea pedepsei principale, dupa gratierea totala ori a restului de pedeapsa, dupa implinirea termenului de prescriptie a executarii pedepsei sau dupa expirarea termenului de supraveghere a liberarii conditionate.
In baza art. 38 alin. (1) si (2) din Codul penal raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal a fost contopita pedeapsa aplicata pentru infractiunea mai sus mentionata cu pedeapsa de 6 (sase) luni inchisoare aplicata aceluiasi inculpat pentru savarsirea infractiunii de conducere a unui vehicul fara permis de conducere prevazuta de art. 335 alin. (1) din Codul penal, urmand ca acesta sa execute pedeapsa cea mai grea de 1 an si 4 luni inchisoare, la care s-a adaugat un spor de 2 luni inchisoare, reprezentand o treime din totalul pedepsei de 6 luni inchisoare, in final, pedeapsa de 1 an si 6 luni inchisoare.
In baza art. 45 alin. (5) raportat la art. 65 alin. (1) din Codul penal a fost aplicata inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevazute de art. 66 alin. (1) lit. a) si b) din Codul penal, si anume dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice si, respectiv, dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat .
In baza art. 45 alin. (3) din Codul penal raportat la art. 67 alin. (1) din Codul penal a aplicat inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii drepturilor prevazute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) si i) din Codul penal, si anume dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice si, respectiv, dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat, precum si dreptul de a conduce autovehicule, pe o durata de 2 ani, dupa executarea pedepsei principale, dupa gratierea totala ori a restului de pedeapsa, dupa implinirea termenului de prescriptie a executarii pedepsei sau dupa expirarea termenului de supraveghere a liberarii conditionate.
In baza art. 91 din Codul penal s-a dispus suspendarea executarii sub supraveghere a pedepsei de 1 an si 6 luni inchisoare aplicata inculpatului, pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani, conform art. 92 din Codul penal.
Pe durata termenului de supraveghere au fost stabilite in sarcina inculpatului masurile de supraveghere prevazute de art. 93 alin. (1) lit. a -e) din Codul penal.
S-a atras atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 96 din Codul penal, a caror nerespectare atrage revocarea beneficiului suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere .
Cu referire la infractiunea prevazuta de art. 338 alin. (1) din Codul penal, instanta de fond a retinut in fapt ca la data de 2.05.2016, in jurul orelor 08,40, inculpatul Costea Stefan Valentin a condus autoturismul marca VW Golf, cu numar de inmatriculare TX-7326-XK Bulgaria, pe DJ 176 de pe raza localitatii Moldovita, judetul Suceava, fara a poseda permis de conducere, imprejurare in care a pierdut controlul asupra directiei de deplasare a autovehiculului si, parasind partea carosabila a soselei, a intrat in coliziune cu gardul imobilului de la nr. 51, proprietatea familiei Albu. Imediat dupa aceasta, inculpatul a parasit locul accidentului desi prezenta unele leziuni corporale, constatate ulterior cu ocazia examinarii interiorului si exteriorului autoturismului. Conform Raportului de constatare medico-legala nr. 52CM/A2 din data de 4.05.2016 al Spitalului Judetean de Urgenta "Sfantul Ioan cel Nou" Suceava - Cabinetul de Medicina Legala Campulung Moldovenesc, inculpatul a necesitat pentru vindecare un numar de 14-16 zile ingrijiri medicale; leziunile nu i-au pus viata in primejdie.
In drept, instanta de fond a retinut ca prin incriminarea faptei de parasire a locului accidentului, prevazuta de art. 338 alin. (1) din Codul penal, se protejeaza relatiile sociale privitoare la siguranta circulatiei pe drumurile publice, ratiunea impunerii in sarcina conducatorilor auto implicati in accidente rutiere a obligatiei de a nu parasi locul accidentului, fara incuviintarea organelor de politie, fiind aceea a crearii premiselor si asigurarea cadrului necesar pentru stabilirea cu acuratete a imprejurarilor producerii accidentului, identificarea persoanelor suspecte de comiterea acestuia, strangerea probelor concludente in vederea conturarii unei imagini cat mai clare asupra conditiilor cu relevanta in operatiunea de tragere la raspundere penala a celor vinovati.
Asa fiind, s-a aratat de catre instanta ca reglementarea in discutie protejeaza in subsidiar si relatiile sociale privitoare la infaptuirea justitiei, parasirea locul accidentului producand consecinte si impietand asupra stabilirii modului in care a avut loc accidentul de circulatie si tragerea la raspundere penala a persoanelor vinovate de producerea acestuia.
In considerarea acestor argumente si retinand ca in speta a avut loc un accident de circulatie, in acceptiunea art. 75 din O.U.G. nr. 195/2002, precum si faptul necontestat al parasirii locului accidentului fara incuviintarea organelor de politie in conditiile in care inculpatul prezenta unele leziuni medicale, produse prin autoranire, ulterior evaluate ca necesitand pentru vindecare un numar de 14-16 zile ingrijiri medicale, instanta de fond a constatat indeplinite toate cerintele impuse de norma de incriminare de la art. 338 alin. (1) din Codul penal, pentru angajarea raspunderii penale.
In analiza efectuata, instanta de fond a aratat ca pentru existenta infractiunii nu prezinta importanta daca leziunile au fost suferite de conducatorul autoturismului care a provocat accidentul de circulatie sau de un alt pasager al autoturismului, singura cerinta impusa de lege fiind aceea ca din accidentul de circulatie sa rezulte ranirea unei persoane, ceea ce in cauza se intamplase.
Cu alte cuvinte, s-a aratat ca obligatia conducatorului auto, de a nu parasi locul accidentului, subzista si in ipoteza in care din accidentul de circulatie a rezultat numai ranirea persoanei in cauza, el insusi conducatorul singurului autovehicul implicat in accident .
Cu aceasta motivare a fost inlaturata teza avansata in aparare, conform careia nu se putea retine indeplinirea elementelor de tipicitate ale infractiunii prevazute de art. 338 alin. (1) din Codul penal daca din accidentul rutier nu a rezultat ranirea unei altei persoane decat conducatorul auto raspunzator de producerea accidentului de circulatie.
Impotriva sentintei au declarat apel Ministerul Public - Parchetul de pe langa Judecatoria Campulung Moldovenesc si inculpatul Costea Stefan Valentin.
IV. Punctul de vedere al instantei care a dispus sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie cu privire la problema de drept a carei dezlegare se solicita
Cu privire la admisibilitatea sesizarii, instanta Curtii de Apel Suceava a apreciat ca sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 475 din Codul de procedura penala intrucat exista o problema de drept de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a apelului, asupra acestei chestiuni nu s-a statuat de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie printr-o hotarare prealabila sau prin recurs in interesul legii si nu face obiectul unui recurs in interesul legii sau a unei sesizari in curs de solutionare.
Cu privire la problema de drept analizata, Curtea de Apel Suceava - Sectia penala pentru cauze cu minori si de familie nu a prezentat un punct de vedere care sa exprime solutia propusa in cauza. S-a aratat insa ca erau posibile doua interpretari ale textelor de lege relevante.
Astfel, intr-o opinie, se apreciaza ca notiunea de ranire a uneia sau a mai multor persoane, prevazuta de art. 75 lit. b) din O.U.G. nr. 195/2002 raportat la art. 338 alin. (1) si (3) din Codul penal, nu poate cuprinde si ipoteza autoranirii, cand singura persoana ranita este insusi conducatorul singurului vehicul/autovehicul implicat in accident . Nu se poate accepta ca autorul si victima accidentului de circulatie in sensul legii penale sa fie una si aceeasi persoana . S-a aratat ca, pe langa interpretarea gramaticala, literala, a textului de lege in discutie si a principiului potrivit caruia dispozitiile de drept penal sunt de stricta interpretare, ceea ce implica si face necesar ca interpretarea sa se realizeze cu respectarea principiului previzibilitatii normei de incriminare, trebuie avuta in vedere si interpretarea sistematica a dispozitiilor legale in materie.
Astfel, dispozitiile art. 338 alin. (1) din Codul penal se completeaza cu prevederile art. 75 din O.U.G. nr. 195/2002, in ceea ce priveste definitia "accidentului de circulatie". Luand in considerare cauza justificativa speciala prevazuta de art. 338 alin. (3) lit. a) din Codul penal, rezulta ca situatia premisa a infractiunii are in vedere, in mod necesar, consecinte vatamatoare, constand in decesul sau ranirea uneia sau a mai multor persoane . Ca este vorba de ranirea uneia sau a mai multor persoane, altele decat insusi autorul accidentului, rezulta din interpretarea coroborata cu dispozitia prevazuta de art. 338 alin. (3) lit. b) din Codul penal, cauza justificativa speciala care prevede ca "nu constituie infractiunea de parasirea locului accidentului cand: b) conducatorul vehiculului, in lipsa altor mijloace de transport, transporta el insusi persoanele ranite la cea mai apropiata unitate sanitara in masura sa acorde asistenta medicala necesara si la care a declarat datele personale de identitate si numarul de inmatriculare sau inregistrare a vehiculului condus, consemnate intr-un registru special, daca se inapoiaza imediat la locul accidentului;".
Or, daca legiuitorul ar fi avut in vedere ipoteza ca autorul accidentului sa fie in acelasi timp si victima propriei actiuni, pentru identitate de ratiune ar fi prevazut drept cauza justificativa si posibilitatea conducatorului vehiculului/autovehiculului, el insusi ranit, in lipsa altor mijloace de transport, de a parasi locul accidentului pentru a se deplasa la cea mai apropiata unitate sanitara in masura sa acorde asistenta medicala necesara (dreptul la viata si sanatate fiind protejat in mod egal de lege, indiferent de titular), sub conditia de a se intoarce imediat la locul accidentului.
S-a aratat ca o astfel de interpretare este sustinuta si de dezlegarea cu caracter obligatoriu data de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala prin Decizia nr. 5/2018, prin care s-a statuat ca - in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 338 alin. (1) din Codul penal privind infractiunea de parasire a locului accidentului - termenul de ranire prevazut de art. 75 lit. b) teza a II-a din O.U.G. nr. 195/2002 se interpreteaza in sensul de "leziuni traumatice sau afectarea sanatatii unei persoane, a caror gravitate este evaluata prin zile de ingrijiri medicale (cel putin o zi) ori printr-una din urmarile prevazute de art. 194 alin. (1) lit. a), c), d) si e) din Codul penal".
In opinie contrara, s-ar ajunge in situatia ca tragerea la raspundere a autorului sub aspectul infractiunii de parasire a locului accidentului sa depinda de propria-i vointa, de modalitatea in care acesta declara sau nu, in mod real si complet, leziunile suferite in urma accidentului de circulatie, de disponibilitatea acestuia de a obtine acte medicale constatatoare a leziunilor suferite ca urmare a propriei actiuni (certificat medico-legal care sa ateste numarul de zile de ingrijiri medicale etc.), aspecte care ridica probleme din perspectiva dreptului acuzatului de a nu se autoincrimina si de a nu contribui la propria acuzare .
Pe de alta parte, s-a aratat ca, in situatia analizata, incriminarea nu se justifica nici din perspectiva relatiilor sociale ocrotite prin dispozitiile art. 338 alin. (1) din Codul penal, prezenta la fata locului a celui implicat in accidentul rutier neputand fi in mod rational sustinuta cu argumente vizand necesitatea infaptuirii justitiei, tragerea la raspundere penala sau civila a autorului accidentului de circulatie intervenind doar in ipoteza ranirii unei alte persoane, nu in cazul propriei raniri (autoranire).
Este real ca apararea sigurantei circulatiei pe drumurile publice impune anumite obligatii in sarcina tuturor participantilor la trafic, fie ei pietoni, fie ei conducatori de vehicule si autovehicule. Dar nu orice incalcare a acestor reguli a fost ridicata la rangul de ilicit penal, ci doar acele incalcari care prezinta o anumita gravitate care sa faca necesara prevederea lor ca infractiuni . Or, asa cum nu constituie infractiunea de parasire a locului accidentului, prevazuta de art. 338 alin. (1) din Codul penal, fapta conducatorului de vehicul, implicat intr-un accident de circulatie din care au rezultat doar pagube materiale, de a pleca de la locul faptei (situatie in care exista un accident de circulatie in acceptiunea art. 75 din O.U.G. nr. 195/2002, dar nu si in sensul legii penale, prevazut de art. 338 alin. (1) cu raportare la art. 75 din O.U.G. nr. 195/2002 si art. 338 alin. (3) din Codul penal), se apreciaza ca, de asemenea, nu constituie infractiunea de parasire a locului accidentului, prevazuta de art. 338 alin. (1) din Codul penal, fapta conducatorului de vehicul, implicat intr-un accident de circulatie din care a rezultat doar propria-i ranire, de a pleca de la locul faptei (situatie in care fie exista un accident de circulatie doar in sensul prevazut de art. 75 din O.U.G. nr. 195/2002 - daca a avut ca urmare avarierea a cel putin unui vehicul sau alte pagube materiale, fie nu exista un accident de circulatie, nici in sensul prevazut de art. 75 din O.U.G. nr. 195/2002 - in lipsa avarierii a cel putin unui vehicul sau a altor pagube materiale, nici in sensul legii penale, prevazut de art. 338 alin. (1) cu raportare la art. 75 din O.U.G. nr. 195/2002 si art. 338 alin. (3) din Codul penal - in lipsa ranirii uneia sau mai multor persoane, altele decat conducatorul singurului vehicul sau autovehicul aflat in circulatie pe drumurile publice implicat in eveniment). In fine, s-a aratat ca desi infractiunea de parasire a locului accidentului este o infractiune de pericol, prin care se apara in principal relatiile sociale privind siguranta circulatiei pe drumurile publice, care presupun prezenta la fata locului a celui implicat in accidentul rutier, in analiza tipicitatii infractiunii nu se poate face insa abstractie de cerinta ranirii uneia sau a mai multor persoane ca o conditie intrinseca a accidentului de circulatie in sensul legii penale, prin raportare si la considerentele Deciziei nr. 5/2018 pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, in dezlegarea unei chestiuni de drept, prin care se statueaza asupra termenului de ranire prevazut de art. 75 lit. b) teza a II-a din O.U.G. nr. 195/2002, perspectiva din care sunt protejate si relatiile sociale privind infaptuirea justitiei, intrucat parasirea locului accidentului poate impieta asupra stabilirii modului in care s-a produs accidentul si asupra tragerii la raspundere (penala si civila) a persoanelor vinovate de ranire.
In cea de-a doua opinie, se apreciaza ca notiunea de ranire a uneia sau a mai multor persoane prevazuta de art. 75 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 195/2002 raportat la art. 338 alin. (1) si (3) din Codul penal cuprinde si ipoteza autoranirii, cand singura persoana ranita este insusi conducatorul singurului vehicul/autovehicul implicat in accident .
In acest sens s-a aratat ca pentru corecta stabilire a continutului normei de incriminare trebuie sa se tina seama de definitia legala a accidentului de circulatie, cuprinsa in art. 75 lit. b) din O.U.G. nr. 195/2002, care face referire la "ranirea uneia sau a mai multor persoane", fara a distinge in functie de numarul si calitatea acestor persoane (soferul/soferii autovehiculului/autovehiculelor implicat/implicate in accident ori pasagerii acestor autovehicule) asa incat acolo unde legea nu distinge nici interpretul nu trebuie sa o faca.
Pe de alta parte, calitatea de subiectiv activ al infractiunii de parasire a locului accidentului prevazuta de art. 338 alin. (1) din Codul penal se deduce si din natura infractiunii, fiind lipsita de relevanta imprejurarea ca evenimentul rutier a implicat un singur conducator de vehicul/autovehicul si ca tot el este singura victima a accidentului rutier.
Au fost, de asemenea, evocate si considerentele Deciziei nr. 5 din 28.02.2018, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, in partea considerata relevanta in analiza impusa de obiectul sesizarii, si anume statuarile instantei supreme in legatura cu calificarea infractiunii de parasire a locului accidentului ca fiind o infractiune de pericol, a carei urmare imediata, ca element component al laturii obiective a infractiunii, consta intr-o stare de pericol, ce nu trebuie confundata cu urmarile produse de accidentul de circulatie (ranirea uneia sau mai multor persoane).
S-a aratat, totodata, ca atat obiectul juridic principal al infractiunii prevazute de art. 338 alin. (1) din Codul penal, cat si relatiile sociale ocrotite in subsidiar prin aceeasi norma de incriminare determina concluzia ca obligatia stabilita in sarcina conducatorilor de vehicule/autovehicule, aceea de a nu parasi locul accidentului fara incuviintarea organelor de politie, isi pastreaza justificarea si pentru cazul in care urmarea produsa de accidentul de circulatie consta in ranirea singurului conducator de vehicul/autovehicul implicat in accident, care este si singura victima a accidentului (autoranire).
In acelasi sens s-a facut trimitere si la opiniile exprimate in literatura de specialitate, concluzia fiind aceea ca prin incriminarea infractiunii de parasire a locului accidentului s-a urmarit sanctionarea penala a tuturor persoanelor implicate intr-un accident rutier care parasesc locul faptei, indiferent daca sunt vinovate sau nu de producerea accidentului si indiferent daca au fost sau nu ranite in accidentul rutier.
In alta ordine de idei s-a aratat ca prin dispozitiile art. 77 alin. (1) si (2) si ale art. 79 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 a fost prevazuta in sarcina oricarui conducator auto implicat intr-un accident rutier obligatia legala de a anunta organele de politie despre producerea accidentului rutier, indiferent daca accidentul a avut ca urmare ranirea unei persoane ori doar provocarea de daune materiale, in primul caz obligatia trebuind indeplinita de indata, iar in cel de-al doilea caz, in termen de cel mult 24 de ore. Obligatia de a instiinta organele de politie in cazul conducatorului unui vehicul implicat intr-un accident de circulatie in urma caruia a rezultat moartea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii unei persoane este insotita de obligatia de a nu parasi locul accidentului, indiferent daca din accidentul rutier a rezultat doar ranirea singurului conducator de vehicul implicat in accident, indeplinirea obligatiei legale de a instiinta organele de politie despre producerea accidentului neechivaland cu o autoincriminare.
V. Punctul de vedere al procurorului si al partilor cu privire la problema de drept a carei dezlegare se solicita
Opinia Parchetului de pe langa Judecatoria Campulung Moldovenesc, astfel cum rezulta din incheierea de dezbateri din data de 14 ianuarie 2019, a fost in sensul sesizarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, apreciindu-se ca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru o astfel de sesizare .
Opinia aparatorului desemnat din oficiu pentru inculpat a fost in sensul achiesarii la concluziile procurorului privind sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie. A apreciat ca este necesara pronuntarea unei hotarari prealabile asupra acestei chestiuni de drept, problema in dezbatere avand o inraurire hotaratoare asupra fondului cauzei, inculpatul cumuland si calitatea de victima in prezentul dosar.
VI. Jurisprudenta si punctele de vedere exprimate de catre curtile de apel si instantele de judecata arondate
In conformitate cu dispozitiile art. 476 alin. (10) din Codul de procedura penala cu referire la art. 473 alin. (5) din Codul de procedura penala s-a solicitat punctul de vedere al instantelor judecatoresti asupra chestiunii de drept supuse dezlegarii.
Curtile de apel si instantele arondate nu au inaintat hotarari judecatoresti referitoare la problema de drept ce face obiectul sesizarii, iar instantele care si-au exprimat punctul de vedere cu privire la problema de drept analizata au comunicat ca nu detin practica judiciara cu privire la problema de drept in dezbatere. Au comunicat puncte de vedere asupra problemei de drept in discutie curtile de apel: Alba Iulia, Bacau, Cluj, Constanta, Craiova, Galati, Iasi, Oradea, Pitesti, Ploiesti, Targu Mures si Suceava.
Inalta Curte de Casatie si Justitie a constatat ca in aceasta materie au fost conturate doua opinii, dupa cum urmeaza:
In opinia majoritara, s-a apreciat ca notiunea de ranire a uneia sau a mai multor persoane prevazuta de 75 lit. b) din O.U.G. nr. 195/2002 raportat la art. 338 alin. (1) si (3) din Codul penal nu poate cuprinde si ipoteza autoranirii, cand singura persoana ranita este insusi conducatorul singurului vehicul implicat in accident .
S-a precizat ca autoranirea nu poate constitui situatia premisa pentru existenta infractiunii de parasire a locului accidentului.
In considerarea argumentelor invocate de catre Curtea de Apel Suceava prin incheierea de sesizare s-a aratat ca legea penala nu incrimineaza faptele de autolezare (sinuciderea, lovirea, vatamarea corporala etc.) ceea ce conduce la concluzia ca sintagma ranirea uneia sau mai multor persoane avuta in vedere de prevederile art. 75 lit. b) din O.U.G. nr. 195/2002 trebuie interpretata in sensul lezarii altei/altor persoane decat insusi conducatorul singurului vehicul implicat in accident .
Notiunea de "accident de circulatie" este definita de art. 75 din O.U.G. nr. 195/2002 si trebuie interpretata prin raportare la dispozitiile art. 338 alin. (3) din Codul penal, pentru a constitui situatia premisa a tipicitatii obiective a infractiunii de parasire a locului accidentului.
In consecinta, nu se poate accepta ca autorul si victima accidentului de circulatie in sensul legii penale sa fie una si aceeasi persoana, cu precizarea ca subzista rationamentul juridic ce a fundamentat Decizia nr. 5/2018 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala.
In sensul celor precizate anterior si-au exprimat opinia judecatorii din cadrul Curtii de Apel Galati, Curtii de Apel Bucuresti (Sectia I penala - in unanimitate, Sectia II-a penala - in majoritate), Curtea de Apel Brasov - in majoritate, Curtii de Apel Cluj, Curtii de Apel Craiova, Curtii de Apel Oradea, Curtii de Apel Pitesti, Tribunalului Brasov, Tribunalului Bacau, Tribunalului Bihor, Tribunalului Bucuresti in majoritate si din cadrul judecatoriilor sectoarelor 1-6 Bucuresti, Tribunalului Covasna, Tribunalului Dolj, Tribunalului Gorj, Tribunalului Ialomita si judecatoriile arondate, in majoritate, Tribunalului Iasi, Tribunalului Teleorman si Tribunalului Timis, precum si Judecatoriei Alexandria, Judecatoriei Babadag, Judecatoriei Bistrita, Judecatoriei Braila, Judecatoriei Caransebes, Judecatoriei Constanta, Judecatoriei Harlau, Judecatoriei Iasi - in majoritate, din cadrul Judecatoriei Medgidia, Judecatoriei Odorheiu Secuiesc, Judecatoriei Onesti, Judecatoriei Tulcea, Judecatoriei Galati - in majoritate, Judecatoriei Moldova Noua, Judecatoriei Nasaud, Judecatoriei Pascani, Judecatoriei Roman, Judecatoriei Vaslui, Judecatoriei Reghin, Judecatoriei Sighisoara, Judecatoriei Simleu Silvaniei, Judecatoriei Zalau si Judecatoriei Zarnesti.
In opinie minoritara, s-a apreciat ca notiunea de ranire a uneia sau a mai multor persoane prevazuta de art. 75 lit. b) din O.U.G. nr. 195/2002 raportat la art. 338 alin. (3) din Codul penal, articol care defineste accidentul de circulatie ca si situatie premisa a infractiunii de parasire a locului accidentului prevazut de art. 338 alin. (1) din Codul penal, are in vedere si autoranirea, respectiv ipoteza in care singura persoana ranita este insusi conducatorul singurului vehicul/autovehicul implicat in accident .
In sprijinul acestei opinii se are in vedere definitia accidentului de circulatie statuata in art. 75 lit. b) din O.U.G. nr. 195/2002, care face referire la "ranirea uneia sau a mai multor persoane", fara a face distinctie in functie de numarul si calitatea acestor persoane .
Totodata, se apreciaza ca aceasta concluzie se deduce si din ratiunea incriminarii, raportat la valoarea sociala protejata, infractiunea de parasire a locului accidentului fiind una de pericol .
In acest sens s-au exprimat judecatorii din cadrul Curtii de Apel Iasi - in majoritate, Curtii de Apel Timisoara, Tribunalului Caras-Severin, Tribunalului Maramures, Tribunalului Vaslui - in majoritate, Judecatoriei Barlad, Judecatoriei Carei, Judecatoriei Husi, Judecatoriei Lugoj, Judecatoriei Macin si Judecatoriei Negresti-Oas.
VII. Jurisprudenta Curtii Constitutionale
Nu s-au identificat decizii relevante in problema de drept analizata.
Jurisprudenta Curtii Constitutionale cuprinde insa mai multe decizii care pot prezenta interes in problema analizata din perspectiva consideratiilor si statuarilor referitoare la obiectul relatiilor sociale protejate de norma de incriminare de la art. 338 alin. (1) din Codul penal.
Astfel, dispozitiile art. 338 alin. (1) din Codul penal, incidente in sesizarea de fata, au facut obiectul controlului de constitutionalitate, fiind pronuntate deciziile nr. 154 din 24 martie 2016 (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 450 din 16 iunie 2016), nr. 140 din 14 martie 2017 (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 553 din 13 iulie 2017) si nr. 340 din 11 mai 2017 (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 696 din 29 august 2017), prin care exceptiile de neconstitutionalitate au fost respinse ca neintemeiate, in raport cu criticile formulate.
Chiar daca prin aceste decizii Curtea Constitutionala nu a formulat un punct de vedere cu privire la problema de drept ce face obiectul sesizarii de fata a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a fost examinat continutul laturii obiective a infractiunii de parasire a locului accidentului prevazuta de art. 338 alin. (1) din Codul penal, fiind exprimate consideratii in legatura cu obiectul juridic special al infractiunii si ratiunile care au condus la incriminarea faptei .
Astfel, Curtea Constitutionala a retinut ca "elementul material al laturii obiective a infractiunii prevazute de art. 338 alin. (1) din Codul penal consta in actiunea de parasire a locului accidentului, care se poate realiza in doua modalitati, respectiv printr-un act de comisiune, ce presupune plecarea efectiva de la locul accidentului, si prin acte de omisiune - neintoarcerea la locul accidentului a persoanei care l-a parasit legal, in baza dispozitiilor art. 338 alin. (3) lit. b) sau c), ori neoprirea la locul accidentului. Urmarea imediata in cazul acestei infractiuni o reprezinta crearea unei stari de pericol pentru relatiile sociale privitoare la siguranta circulatiei pe drumurile publice, relatii ocrotite prin norma de incriminare, iar legatura de cauzalitate intre actiunea incriminata de lege si urmarea imediata nu mai trebuie dovedita, intrucat rezulta din materialitatea faptei" (paragraful 15 din Decizia nr. 340/2017).
De asemenea, exprimand un punct de vedere cu privire la intelesul sintagmei "ranire", Curtea Constitutionala a retinut: "Din coroborarea dispozitiilor alineatului (1) cu cele ale alineatului (3) lit. a) din art. 338 al Codului penal rezulta ca legiuitorul a inteles sa incrimineze fapta de parasire a locului accidentului in orice situatie in care respectivul eveniment rutier a avut ca urmare decesul sau ranirea uneia sau a mai multor persoane, prin A«ranireA» intelegandu-se orice atingere adusa integritatii corporale sau sanatatii unei persoane, indiferent de gravitate. Curtea retine ca integritatea corporala si sanatatea unei persoane implicate intr-un accident de circulatie pot fi afectate chiar daca nu apar imediat modificari perceptibile cu ajutorul simturilor, ci este necesara, in acest sens, examinarea medicala a victimei accidentului." (paragraful 17 din Decizia nr. 154/2016, punct de vedere mentinut si preluat apoi in Decizia nr. 140/2017 si Decizia nr. 340/2017).
VIII. Jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie
Din perspectiva deciziilor obligatorii, menite sa asigure unificarea practicii judiciare, a fost identificata Decizia nr. 5 din 28.02.2018, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, in Dosarul nr. 3.147/1/2017, prin care s-a admis sesizarea formulata de Curtea de Apel Bacau - Sectia penala si pentru cauze cu minori si de familie, in Dosarul nr. 8.618/279/2016, referitoare la pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept: "Ce se intelege prin termenul de ranire prevazut de art. 75 lit. b) teza a II-a din O.U.G. nr. 195/2002, in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 338 alin. (1) din Codul penal privind infractiunea de parasire a locului accidentului?" si s-a stabilit ca:
In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 338 alin. (1) din Codul penal privind infractiunea de parasire a locului accidentului, termenul de ranire prevazut de art. 75 lit. b) teza a II-a din O.U.G. nr. 195/2002 se interpreteaza in sensul de "leziuni traumatice sau afectarea sanatatii unei persoane, a caror gravitate este evaluata prin zile de ingrijiri medicale (cel putin o zi)".
Decizia evocata prezinta interes din perspectiva examenului pe care il face cu privire la elementele de tipicitate ale infractiunii prevazute de art. 338 alin. (1) din Codul penal si a relatiilor sociale protejate prin respectiva incriminare.
Ca decizii de speta ale Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie au fost identificate:
Decizia nr. 472/RC din 7 noiembrie 2016 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia penala referitoare la infractiunea de parasire a locului accidentului, in care se face distinctia intre conducatorul vehiculului implicat in accidentul de circulatie si victima, pasager in autovehicul;
Decizia nr. 78/A din 29 martie 2018 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia penala referitoare la infractiunea de parasire a locului accidentului in care se face distinctia intre conducatorul autovehiculului implicat in accidentul de circulatie si victimele aflate in autovehiculul cu care a intrat in coliziune.
IX. Jurisprudenta CEDO
Nu au fost identificate decizii relevante in problema de drept analizata.
X. Opinia specialistilor consultati
In conformitate cu dispozitiile art. 476 alin. (10) din Codul de procedura penala raportat la art. 473 alin. (5) din Codul de procedura penala a fost solicitata opinia scrisa a unor specialisti recunoscuti cu privire la chestiunea de drept ce formeaza obiectul sesizarii.
Facultatea de Drept a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca a opinat in sensul ca notiunea de ranire a uneia sau a mai multor persoane prevazuta de art. 75 lit. b) din O.U.G. nr. 195/2002 raportat la art. 338 alin. (3) din Codul penal nu are in vedere si autolezarea (cand singura persoana ranita este conducatorul singurului autovehicul implicat in accident).
S-a aratat ca raspunsul la problema de drept supusa analizei trebuie sa aiba in vedere trei aspecte: ratiunea incriminarii art. 338 alin. (1) din Codul penal, interpretarea sistematica raportat la infractiunile din perspectiva carora autolezarea este relevanta juridic si consecintele unei interpretari contrare.
Astfel, din perspectiva ratiunii incriminarii si interpretarii teleologice, s-a aratat ca instanta de trimitere a inteles si a interpretat eronat opinia exprimata in literatura de specialitate, referitor la ratiunea incriminarii art. 338 alin. (1) din Codul penal. S-a aratat ca instanta de trimitere a apreciat ca autolezarea poate fi relevanta din punct de vedere juridic avand in vedere opinia doctrinara potrivit careia ratiunea incriminarii art. 338 alin. (1) din Codul penal ar fi in principal reprimarea unui comportament susceptibil sa afecteze infaptuirea justitiei, iar in subsidiar diminuarea consecintelor accidentului de circulatie (S. Bogdan, D.A. Serban, G. Zlati, Noul Cod penal. Partea speciala, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2014, p. 612). Cu privire la aceasta chestiune s-a subliniat ca autorii nu au avut intentia niciun moment de a sugera ca ratiunea incriminarii ar oferi valabilitate interpretarii potrivit careia autolezarea poate intra in acceptiunea notiunii de "ranire". De asemenea s-a aratat ca autolezarea este lipsita de semnificatie juridica si din perspectiva diminuarii consecintelor accidentului de circulatie cata vreme s-ar ajunge la generarea unor obligatii pozitive in sarcina unei persoane cu privire la propria ei persoana . S-a mai aratat ca autolezarea nu este susceptibila sa puna in discutie aspecte legate de infaptuirea justitiei. Ranirea unei persoane prezinta relevanta juridica din perspectiva infaptuirii justitiei prin raportare la posibilitatea retinerii unor infractiuni contra persoanei sau care protejeaza la nivel de valoare sociala inclusiv viata, integritatea fizica sau sanatatea unei persoane . Din aceasta perspectiva, in baza unei interpretari teleologice a textului de incriminare, autolezarea in cazul "accidentelor" rutiere nu intra in sfera notiunii de "ranire". In fine, s-a subliniat ca a genera o astfel de obligatie pozitiva in sarcina persoanei care se autolezeaza ar ridica serioase probleme de constitutionalitate, cel putin din perspectiva art. 53 alin. (2) din Constitutie . Nu exista interes relevant din perspectiva dreptului penal pentru a sanctiona conduita celui care refuza sa aduca la cunostinta autoritatilor o autolezare.
Din perspectiva unei interpretari sistematice s-a aratat ca, potrivit art. 338 alin. (3) lit. d) din Codul penal, nu constituie infractiune parasirea locului accidentului atunci cand victima paraseste locul faptei . Or, din interpretarea per a contrario a dispozitiei de lege reiese faptul ca victima trebuie sa fie un tert, neputand exista identitate de persoana intre victima si autorul infractiunii.
Deopotriva, s-a subliniat ca autolezarea este relevanta in materia dreptului penal doar cu titlu exceptional, si anume, atunci cand legiuitorul a creat un regim derogatoriu expres prevazut de textul de incriminare (in cazul infractiunii prevazute de art. 245 din Codul penal - inselaciunea privind asigurarile ori a infractiunii prevazute de art. 432 din Codul penal - sustragerea de la serviciul militar in timp de razboi), introducand in sfera ilicitului penal fapta persoanei care isi provoaca vatamari integritatii corporale sau sanatatii.
Din perspectiva consecintelor de neacceptat in plan juridic s-a aratat ca o alta interpretare decat cea propusa in cauza ar avea ca urmare situatia absurda ca autorul unei tentative de suicid sa fie obligat sa se autodenunte.
Pentru toate aceste motive se considera ca notiunea de ranire a uneia sau a mai multor persoane prevazuta de art. 75 lit. b) din O.U.G. nr. 195/2002 raportat la art. 338 alin. (3) din Codul penal nu are in vedere si autolezarea (cand singura persoana ranita este conducatorul singurului autovehicul implicat in accident).
In acelasi sens este si opinia grupului de lucru in materie penala din cadrul Universitatii de Vest Timisoara - Facultatea de Drept - Departamentul de Drept public care a concluzionat ca notiunea de "ranire" la care face referire textul art. 75 lit. b) din O.U.G. nr. 195/2002 nu implica si situatiile de autolezare (situatii in care unica victima a accidentului este chiar conducatorul vehiculului implicat in evenimentul rutier), astfel ca fapta de parasire a locului accidentului prevazuta de art. 338 alin. (1) din Codul penal nu exista intr-un asemenea caz.
S-a apreciat ca ratiunea incriminarii instituita de dispozitiile art. 338 alin. (1) din Codul penal este aceea a sanctionarii celui ce creeaza o stare de pericol pentru siguranta rutiera, a conservarii locului accidentului in sensul facilitarii tragerii la raspundere penala a celor vinovati, precum si a protejarii victimelor accidentului de circulatie. Or, o persoana nu ar putea fi, in acelasi timp, si sanctionata penal, si protejata prin aceeasi norma care ii atrage sanctionarea penala.
Referitor la admisibilitatea sesizarii, grupul de lucru din cadrul Universitatii de Vest Timisoara a opinat ca aceasta este inadmisibila, intrucat criteriul de admisibilitate, dezvoltat pe cale jurisprudentiala de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, acela al unui anumit grad de dificultate a chestiunii de drept, nu este indeplinit in cauza, problema de drept nefiind una veritabila, de o dificultate rezonabila, conform considerentelor Deciziei nr. 4 din 28 februarie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 342 din 19 aprilie 2018.
In sensul ca notiunea de "ranirea uneia sau a mai multor persoane" prevazuta in art. 75 lit. b) din O.U.G. nr. 195/2002, cuprinsa in definitia accidentului de circulatie la care se raporteaza dispozitiile art. 338 alin. (1) si (3) din Codul penal, referitoare la parasirea locului accidentului, nu include autoranirea, in ipoteza in care singura persoana ranita este insusi conducatorul unicului vehicul/autovehicul implicat in accident, s-au exprimat si specialistii Catedrei de Drept penal a Facultatii de Drept a Universitatii din Craiova, care, in esenta, pornind de la modul de redactare a clauzelor justificative, au aratat ca numai o asemenea interpretare este singura compatibila atat cu principiul egalitatii de tratament juridic - cazul in care se angajeaza raspunderea penala a autorului pentru deplasarea la cea mai apropiata unitate sanitara pentru a beneficia el insusi de asistenta medicala, situatie acoperita de prevederile art. 338 alin. (3) lit. a)-e) din Codul penal, cat si cu principiul general al legalitatii, acceptarea opiniei contrare, transformand dispozitia legala intr-o norma lipsita de previzibilitate.
S-a considerat ca intentia legiuitorului de a exclude tipicitatea faptei cand s-au produs doar pagube materiale si de a incrimina doar cand s-a produs ranirea unei alte persoane decat autorul subliniaza ideea de "ultimo ratio" a dreptului penal. Nu se justifica aplicarea unei sanctiuni penale unei persoane care a adus atingere doar propriei persoane, existand in acest sens alte forme de raspundere .
XI. Punctul de vedere al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie
Opinia Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie cu privire la chestiunea de drept evocata de instanta de trimitere este in sensul ca notiunea de ranire a uneia sau mai multor persoane, prevazuta de art. 75 lit. b) din O.U.G. nr. 195/2002 cu referire la art. 338 alin. (1) si (3) din Codul penal, nu are in vedere si autoranirea atunci cand singura persoana ranita in urma accidentului de circulatie este conducatorul vehiculului intrucat trebuie avut in vedere ca dispozitiile art. 338 alin. (1) si (3) lit. b) si d) din Codul penal sunt menite sa asigure punerea in aplicare a dispozitiilor art. 77 din O.U.G. nr. 195/2002, referitor la ipoteza in care accidentul de circulatie este soldat cu victime.
S-a apreciat ca fata de modul de interpretare teleologic al dispozitiilor art. 338 din Codul penal rezulta ca notiunea de ranire nu poate avea in vedere si persoana conducatorului auto, cand unica persoana ranita este el insusi, intrucat legiuitorul nu a prevazut, intre cauzele justificative, si imprejurarea in care parasirea locului accidentului ar fi determinata de faptul ca el insusi are nevoie de ingrijiri medicale.
Totodata, un alt argument il constituie faptul ca notiunea de ranire presupune producerea consecintelor prevazute la art. 193 si 194 din Codul penal, texte care exclud autoranirea.
S-a apreciat ca sintagma "ranirea unei persoane" prezinta relevanta juridica, in ceea ce priveste infaptuirea justitiei, exclusiv prin raportare la posibilitatea retinerii unor infractiuni contra persoanei, in contextul protejarii vietii, integritatii sau sanatatii unei persoane .
De asemenea, daca legiuitorul ar fi avut in vedere ipoteza ca autorul accidentului sa fie in acelasi timp si victima propriei sale culpe, ar fi prevazut expres, alaturi de celelalte cauze justificative, si posibilitatea pentru conducatorul vehiculului/autovehiculului, ranit el insusi, de a parasi locul accidentului (in lipsa altor mijloace de transport), pentru a se deplasa la cea mai apropiata unitate sanitara, sub conditia de a se intoarce imediat la locul accidentului.
XII. Punctul de vedere exprimat de Directia legislatie, studii, documentare si informatica juridica din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie
Cu privire la chestiunea de drept analizata, Directia legislatie, studii, documentare si informatica juridica a apreciat ca notiunea de ranire a uneia sau a mai multor persoane prevazuta de art. 75 lit. b) din O.U.G. nr. 195/2002 raportat la art. 338 alin. (1) si (3) din Codul penal nu cuprinde si ipoteza autoranirii, cand singura persoana ranita este insusi conducatorul singurului vehicul implicat in accident .
O prima observatie a fost aceea ca prevederea legala de la art. 338 alin. (3) lit. b) si d) din Codul penal face distinctie intre conducatorul vehiculului care a produs accidentul de circulatie si persoana ranita sau victima accidentului de circulatie, ceea ce inseamna ca, in conceptia legii, conducatorul vehiculului, ca autor al accidentului de circulatie, nu poate fi in acelasi timp persoana ranita sau victima accidentului.
Or, in conditiile in care dispozitiile art. 338 alin. (3) lit. b) si d) din Codul penal exclud posibilitatea cumularii calitatii de autor al accidentului de circulatie si a calitatii de persoana ranita sau victima a accidentului, dispozitiile alin. (1) sau alin. (3) ale aceluiasi art. 338 din Codul penal nu pot fi interpretate in sens contrar.
Unitatea de interpretare a dispozitiilor art. 338 din Codul penal, care opereaza cu notiunea unica de accident, nu permite stabilirea unei semnificatii diferite a acestei notiuni in economia art. 338 din Codul penal, neputandu-se admite ca semnificatia accidentului de circulatie in cuprinsul art. 338 alin. (3) lit. b) si d) din Codul penal este diferita de semnificatia aceleiasi notiuni utilizate in art. 338 alin. (1) din Codul penal sau in art. 338 alin. (3) lit. a) din Codul penal.
Pe de alta parte, s-a aratat ca, in conformitate cu Decizia nr. 5/2018 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, termenul "ranire" utilizat in definitia accidentului de circulatie implica producerea consecintelor prevazute in art. 193 alin. (2) din Codul penal in care este incriminata lovirea sau alte violente ori a consecintelor prevazute in art. 194 alin. (1) din Codul penal in care este incriminata vatamarea corporala .
Atat in cazul infractiunii de lovire sau alte violente prevazuta in art. 193 alin. (2) din Codul penal, cat si in cazul infractiunii de vatamare corporala prevazuta in art. 194 alin. (1) din Codul penal, normele de incriminare exclud posibilitatea ca autorul infractiunii sa fie, in acelasi timp, victima infractiunii.
Prin urmare, in conditiile in care termenul "ranire", interpretat in contextul dispozitiilor art. 338 din Codul penal, referitoare la parasirea locului accidentului, este definit prin raportare la consecintele unor infractiuni care exclud posibilitatea ca autorul sa fie persoana ranita, rezulta ca este exclusa si posibilitatea ca autorul accidentului de circulatie sa fie persoana ranita prin producerea accidentului, persoana ranita a carei existenta determina incidenta normei de incriminare prevazute in art. 338 alin. (1) din Codul penal si exclude aplicarea dispozitiilor art. 338 alin. (3) lit. a) din Codul penal.
Pe plan procesual a accepta ca autoranirea conducatorului vehiculului care paraseste locul accidentului intra sub incidenta dispozitiilor art. 338 alin. (1) din Codul penal, in ipoteza in care nu exista nicio alta persoana ranita, inseamna a admite ca autorul accidentului de circulatie cumuleaza calitatile contradictorii de inculpat si de persoana vatamata .
Concluzia formulata in cauza a fost sustinuta si cu argumente desprinse din jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, privind art. 7 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
Facandu-se referire la Hotararea din 22 iunie 2000, pronuntata in Cauza Coeme si altii impotriva Belgiei, s-a aratat ca jurisprudenta Curtii Europene, dezvoltata in aplicarea principiului legalitatii incriminarii si pedepsei, prevede ca legea penala nu trebuie sa fie aplicata extensiv in defavoarea persoanei acuzate, de exemplu, prin analogie, impunand ca legea statelor membre sa defineasca clar infractiunile si pedepsele pe care le reprima. Aceasta conditie este indeplinita atunci cand justitiabilul poate cunoaste, din formularea dispozitiei relevante si, daca este necesar, cu ajutorul interpretarii instantelor referitoare la aceasta, ce acte si omisiuni ii angajeaza raspunderea penala. Notiunea de "lege" utilizata in art. 7 corespunde aceluiasi concept care figureaza in alte articole ale Conventiei; ea cuprinde dreptul de origine atat legislativa, cat si jurisprudentiala si implica cerinte calitative, inclusiv cele ale accesibilitatii si previzibilitatii (hotararile Cantoni c. Frantei din 15 noiembrie 1996, Culegere 1996-V. p. 1627, A§ 29; si S.W. si C.R. c. Regatului Unit din 22 noiembrie 1995, seria A nr. 335-B si 335-C, p. 41-42, A§ 35 si respectiv p. 68-69, A§33).
Pornind de la aceste repere jurisprudentiale, s-a aratat ca includerea in sfera de aplicare a dispozitiilor art. 338 din Codul penal si a ipotezei autoranirii singurului conducator de vehicul/autovehicul implicat in accidentul de circulatie echivaleaza cu o aplicare extensiva a normei de incriminare prevazuta in art. 338 alin. (1) din Codul penal in defavoarea persoanei acuzate.
De asemenea s-a aratat ca o astfel de interpretare nu este previzibila, in contextul in care ea nu poate fi desprinsa nici din dispozitiile art. 75 lit. b) din O.U.G. nr. 195/2002 si ale art. 338 din Codul penal, nici din Decizia nr. 5/2018 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, iar cumularea calitatii de autor si victima ori de inculpat si persoana vatamata nu se incadreaza in specificul legislatiei penale si procesual penale. In plus, jurisprudenta nu ofera exemple care ar avea aptitudinea sa confirme aceasta interpretare a dispozitiilor referitoare la parasirea locului accidentului.
XIII. Opinia judecatorului-raportor
Opinia judecatorului-raportor cu privire la chestiunea de drept a carei dezlegare se solicita a fost in sensul ca notiunea de ranire a uneia sau mai multor persoane prevazuta de art. 75 lit. b) din O.U.G. nr. 195/2002, cuprinsa in definitia accidentului de circulatie la care se raporteaza dispozitiile art. 338 alin. (1) si (3) din Codul penal, referitoare la parasirea locului accidentului, nu include si autoranirea, in ipoteza in care singura persoana ranita este insusi conducatorul unicului vehicul/autovehicul implicat in accident .
XIV. Inalta Curte de Casatie si Justitie
Examinand sesizarea formulata de Curtea de Apel Suceava - Sectia penala si pentru cauze cu minori si de familie, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile, raportul intocmit de judecatorul- raportor si chestiunea de drept ce se solicita a fi dezlegata, retine urmatoarele:
A. Cu privire la conditiile de admisibilitate a sesizarii
Potrivit dispozitiilor art. 475 din Codul de procedura penala, daca, in cursul judecatii, un complet de judecata al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al curtii de apel sau al tribunalului, investit cu solutionarea cauzei in ultima instanta, constatand ca exista o chestiune de drept, de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei respective si asupra careia Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat printr-o hotarare prealabila sau printr-un recurs in interesul legii in curs de solutionare, va putea solicita Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa pronunte o hotarare prin care sa se dea o rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizata.
Din examinarea normei de procedura rezulta ca, in prealabil, in cadrul analizarii admisibilitatii sesizarii, se impune verificarea a patru conditii, si anume:
1. sa existe o cauza in curs de judecata;
2. cauza sa se afle pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al curtii de apel sau al tribunalului;
3. chestiunea de drept invocata sa fie indispensabila solutionarii pe fond a cauzei respective;
4. asupra chestiunii de drept Inalta Curte de Casatie si Justitie sa nu fi statuat printr-o hotarare prealabila sau printr-un recurs in interesul legii si aceasta sa nu faca obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare.
Din aceasta perspectiva se constata ca fiind indeplinite cumulativ cele patru conditii impuse de dispozitiile art. 475 din Codul de procedura penala. In mod special, cu privire la cea de-a treia conditie, se impune a se retine ca de interpretarea dispozitiilor art. 75 lit. b) din O.U.G. nr. 195/2002 in corelatie cu prevederile art. 338 alin. (1) din Codul penal, referitoare la infractiunea de parasire a locului accidentului, depinde solutionarea pe fond a cauzei, in sensul de a se stabili daca notiunea de ranire a uneia sau mai multor persoane prevazuta de art. 75 lit. b) din O.U.G. nr. 195/2002, cuprinsa in definitia accidentului de circulatie la care se raporteaza dispozitiile art. 338 alin. (1) si (3) din Codul penal, referitoare la parasirea locului accidentului, include si autoranirea, in ipoteza in care singura persoana ranita este insusi conducatorul unicului vehicul/autovehicul implicat in accident .
B. Cu privire la chestiunea de drept a carei dezlegare se solicita
Opinia Inaltei Curti de Casatie si Justitie este in sensul ca notiunea de ranire a uneia sau mai multor persoane prevazuta de art. 75 lit. b) din O.U.G. nr. 195/2002, cuprinsa in definitia accidentului de circulatie la care se raporteaza dispozitiile art. 338 alin. (1) si (3) din Codul penal, referitoare la parasirea locului accidentului, nu include si autoranirea, in ipoteza in care singura persoana ranita este insusi conducatorul unicului vehicul/autovehicul implicat in accident .
Potrivit art. 338 alin. (1) din Codul penal, constituie infractiune parasirea locului accidentului fara incuviintarea politiei sau a procurorului care efectueaza cercetarea locului faptei, de catre conducatorul vehiculului sau de catre instructorul auto, aflat in procesul de instruire, ori de catre examinatorul autoritatii competente, aflat in timpul desfasurarii probelor practice ale examenului pentru obtinerea permisului de conducere, implicat intr-un accident de circulatie.
Infractiunea de parasire a locului accidentului prevazuta de dispozitiile art. 338 alin. (1) din Codul penal se regaseste in titlul VII - Infractiuni contra sigurantei publice, capitolul II - Infractiuni contra sigurantei circulatiei pe drumurile publice.
Notiunea de "accident de circulatie" este reglementata prin dispozitiile art. 75 din O.U.G. nr. 195/2001 ca fiind "evenimentul care intruneste cumulativ urmatoarele conditii:
a) s-a produs pe un drum deschis circulatiei publice ori si-a avut originea intr-un asemenea loc;
b) a avut ca urmare decesul, ranirea uneia sau a mai multor persoane ori avarierea a cel putin unui vehicul sau alte pagube materiale;
c) in eveniment a fost implicat cel putin un vehicul in miscare".
Pe de alta parte, prin dispozitiile art. 338 alin. (3) din Codul penal au fost prevazute situatiile cand parasirea locului accidentului nu constituie infractiune .
Astfel, potrivit cauzelor justificative speciale prevazute de art. 338 alin. (3) din Codul penal:
"Nu constituie infractiune parasirea locului accidentului cand:
a) in urma accidentului s-au produs doar pagube materiale;
b) conducatorul vehiculului, in lipsa altor mijloace de transport, transporta el insusi persoanele ranite la cea mai apropiata unitate sanitara in masura sa acorde asistenta medicala necesara si la care a declarat datele personale de identitate si numarul de inmatriculare sau inregistrare a vehiculului condus, consemnate intr-un registru special, daca se inapoiaza imediat la locul accidentului;
c) conducatorul autovehiculului cu regim de circulatie prioritara anunta de indata politia, iar dupa terminarea misiunii se prezinta la sediul unitatii de politie pe a carei raza de competenta s-a produs accidentul, in vederea intocmirii documentelor de constatare;
d) victima paraseste locul faptei, iar conducatorul de vehicul anunta imediat evenimentul la cea mai apropiata unitate de politie."
Din modul de redactare a clauzelor justificative, prevazute la art. 338 alin. (3) lit. b) si d) din Codul penal, se poate observa ca legiuitorul face o distinctie intre conducatorul vehiculului, ca autor al accidentului de circulatie, si persoana ranita sau victima accidentului.
Cu alte cuvinte, norma legala distinge intre conducatorul vehiculului care a produs accidentul de circulatie, pe de o parte, si persoana ranita sau victima accidentului de circulatie, pe de alta parte .
Aceasta inseamna ca, in conceptia dispozitiilor art. 338 alin. (3) lit. b) si d) din Codul penal, conducatorul vehiculului, ca autor al accidentului de circulatie, nu poate fi in acelasi timp persoana ranita sau victima accidentului de circulatie.
Or, daca dispozitiile art. 338 alin. (3) lit. b) si d) din Codul penal exclud posibilitatea cumularii calitatii de autor al accidentului de circulatie cu aceea de persoana ranita sau victima a accidentului, atunci nici dispozitiile art. 338 alin. (1) din Codul penal sau dispozitiile art. 338 alin. (3) lit. a) din Codul penal nu pot primi o interpretare contrara.
Unitatea de interpretare a dispozitiilor art. 338 din Codul penal, care opereaza cu notiunea unica de accident de circulatie, nu permite stabilirea unei semnificatii diferite a respectivei notiuni in economia art. 338 din Codul penal, neputandu-se admite ca semnificatia accidentului de circulatie in cuprinsul art. 338 alin. (3) lit. b) si d) din Codul penal este diferita de semnificatia aceleiasi notiuni utilizate in art. 338 alin. (1) din Codul penal sau in art. 338 alin. (3) lit. a) din Codul penal.
Insa, si alte argumente desprinse din economia acestor dispozitii legale justifica concluzia ca notiunea de ranire a uneia sau mai multor persoane prevazuta de art. 75 lit. b) din O.U.G. nr. 195/2002 nu poate cuprinde si ipoteza autoranirii, cand singura persoana ranita este insusi conducatorul singurului vehicul/autovehicul implicat in accident .
Astfel, prin Decizia nr. 5 din 28.02.2018, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, s-a stabilit ca, in interpretarea normei de incriminare cuprinsa in art. 338 alin. (1) din Codul penal, privind infractiunea de parasire a locului accidentului, termenul de ranire prevazut de art. 75 lit. b) teza a II-a din O.U.G. nr. 195/2002 se interpreteaza in sensul de "leziuni traumatice sau afectarea sanatatii unei persoane, a caror gravitate este evaluata prin zile de ingrijiri medicale (cel putin o zi) ori printr-una din urmarile prevazute de art. 194 alin. (1) lit. a), c), d) si e) din Codul penal."
Statuarea facuta prin aceasta decizie interpretativa, obligatorie in aplicare, capata relevanta deosebita in problema ce formeaza obiectul examinarii in cauza, in contextul in care termenul de ranire prevazut de art. 75 lit. b) teza a II-a din O.U.G. nr. 195/2002 implica in mod necesar producerea unor consecinte de o anumita gravitate, evaluate prin zile de ingrijiri medicale, specifice continuturilor infractiunilor contra integritatii corporale sau sanatatii [lovire sau alte violente prevazuta de art. 193 alin. (2) din Codul penal si vatamarea corporala prevazuta de art. 194 alin. (1) lit. a), c), d) si e) din Codul penal].
Or, in cazul infractiunilor contra integritatii corporale sau sanatatii, normele de incriminare exclud posibilitatea ca autorul infractiunii sa fie in acelasi timp si victima infractiunii. Subiectul activ nu poate fi concomitent subiectul pasiv al aceleiasi infractiuni .
Prin urmare, in conditiile in care termenul de ranire, interpretat in contextul dispozitiilor art. 338 din Codul penal, este definit prin raportare la consecintele unor infractiuni care exclud posibilitatea ca autorul sa fie persoana ranita, rezulta ca este exclusa si posibilitatea ca autorul accidentului de circulatie sa fie persoana ranita prin producerea accidentului.
Este adevarat ca infractiunea de parasire a locului accidentului prevazuta de art. 338 din Codul penal este o infractiune de pericol, avand ca obiect juridic principal relatiile sociale privind siguranta circulatiei pe drumurile publice, care presupun prezenta la fata locului a celui implicat in accidentul rutier, protejate fiind astfel si relatiile sociale privind infaptuirea justitiei, in contextul in care parasirea locului accidentului poate avea repercusiuni asupra stabilirii modului in care s-a produs accidentul si asupra tragerii la raspundere a persoanelor vinovate, insa toate aceste elemente nu determina si nu justifica per se formularea unei alte concluzie.
Asa cum se arata si in punctele de vedere ale specialistilor consultati in cauza, autolezarea nu este susceptibila sa puna in discutie aspecte legate de infaptuirea justitiei prin ingreunarea aflarii adevarului in conditiile in care rezultatul constand intr-o autolezare nu prezinta relevanta juridica din perspectiva infaptuirii justitiei.
In opinia Inaltei Curti de Casatie si Justitie, infaptuirea justitiei, prin tragerea la raspundere a persoanelor vinovate, nu poate fi inteleasa, in contextul normei de incriminare in discutie, decat ca avand in vedere tragerea la raspundere penala si civila a persoanelor vinovate de ranire, ceea ce inseamna ca persoana ranita in accident este distincta de persoana vinovata de producerea accidentului.
In literatura de specialitate1 s-a subliniat faptul ca "o persoana nu poate fi in acelasi timp si subiect activ si subiect pasiv al unei infractiuni de lovire sau alte violente, dat fiind ca ocrotirea legii penale este indreptata spre relatiile dintre oameni si nu spre actele care ies din sfera vietii intime, individuale, acte care nu ating deci o relatie sociala".
1 Explicatii teoretice ale Codului penal roman, vol. III, Partea speciala, V. Dongoroz s.a. Editura Academiei R.S.R., Bucuresti, 1971, pag. 240, 245).
Cu alte cuvinte, legea penala intervine atunci cand actul de violenta depaseste sfera individuala si atinge o relatie sociala, asa cum bine s-a subliniat in comunicarile specialistilor consultati in cauza.
De aceea, autolezarea este relevanta in materia dreptului penal doar cu titlu exceptional, caz in care legiuitorul a creat un regim derogatoriu expres prevazut de textul de incriminare, si anume infractiunea prevazuta de art. 245 din Codul penal - inselaciunea privind asigurarile ori infractiunea prevazuta de art. 432 din Codul penal - sustragerea de la serviciul militar in timp de razboi, introducand in sfera ilicitului penal fapta persoanei care isi provoaca vatamari integritatii corporale sau sanatatii.
In fine, nici faptul ca apararea sigurantei circulatiei pe drumurile publice impune anumite obligatii in sarcina tuturor participantilor la trafic, pietoni si conducatori de vehicule/autovehicule, inclusiv de felul celor prevazute art. 77 si urmatoarele din O.U.G. nr. 195/2002, nu inseamna ca orice incalcare a acestora interfereaza si intra in sfera ilicitului penal, ci doar acele incalcari care, prezentand o anumita gravitate, a implicat prevederea lor ca infractiuni .
Or, asa cum nu constituie infractiunea de parasire a locului accidentului prevazuta de art. 338 alin. (1) din Codul penal fapta conducatorului de vehicul implicat intr-un accident de circulatie din care au rezultat doar pagube materiale in situatia in care pleaca de la locul faptei, conform clauzei justificative prevazute de art. 338 alin. (3) lit. a), nu constituie infractiunea de parasire a locului accidentului prevazuta de art. 338 alin. (1) din Codul penal fapta conducatorului de vehicul implicat intr-un accident de circulatie din care a rezultat doar propria ranire in situatia in care acesta pleaca de la locul faptei, insa nu a fost ranita o alta persoana, el fiind conducatorul singurului vehicul/autovehicul aflat in circulatie pe drumurile publice.
Nu este de neglijat nici argumentul care are in vedere ratiunile pentru care a fost prevazuta clauza justificativa speciala de la art. 338 alin. (3) lit. b) din Codul penal, redactata in sensul ca nu constituie infractiunea de parasire a locului accidentului cand: "b) conducatorul vehiculului, in lipsa altor mijloace de transport, transporta el insusi persoanele ranite la cea mai apropiata unitate sanitara in masura sa acorde asistenta medicala necesara si la care a declarat datele personale de identitate si numarul de inmatriculare sau inregistrare a vehiculului condus, consemnate intr-un registru special, daca se inapoiaza imediat la locul accidentului."
Astfel, se apreciaza ca daca legiuitorul ar fi avut in vedere ipoteza ca autorul accidentului sa fie in acelasi timp si victima propriei actiuni, pentru identitate de ratiune - dreptul la viata si sanatate fiind protejat in mod egal de lege, indiferent de titular - ar fi fost prevazut ca o cauza justificativa si posibilitatea pentru conducatorul vehiculului/autovehiculului, el insusi ranit, in lipsa altor mijloace de transport, de a parasi locul accidentului pentru a se deplasa la cea mai apropiata unitate sanitara in masura sa acorde asistenta medicala necesara, sub conditia de a se intoarce imediat la locul accidentului.
O astfel de interpretare este compatibila si cu principiul general al legalitatii incriminarii si pedepsei, astfel cum acesta este reflectat in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, dezvoltata pe marginea art. 7 din CEDO, si care interzice ca legea penala sa fie aplicata extensiv in defavoarea persoanei acuzate (Hotararea din 22 iunie 2000, pronuntata in Cauza Coeme si altii impotriva Belgiei).
Or, numai printr-o interpretare extensiva in defavoarea persoanei acuzate s-ar putea considera ca autolezarea in cazul accidentelor rutiere intra in sfera notiunii de "ranire" cuprinsa in definitia accidentului de circulatie de la art. 75 lit. b) din O.U.G. nr. 195/2002.
O atare interpretare nu este nici previzibila in contextul in care ea nu poate fi desprinsa nici din dispozitiile art. 75 lit. b) din O.U.G. nr. 195/2002 si art. 338 din Codul penal, nici din Decizia nr. 5/2018 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, iar cumularea calitatii de autor si victima ori de inculpat si persoana vatamata nu se incadreaza in specificul legislatiei penale si procesual penale. Nu se admite ca o persoana sa fie in acelasi timp si sanctionata penal si protejata prin aceeasi norma care ii atrage sanctionarea penala.
In concluzie, expresia "ranirea uneia sau a mai multor persoane" prevazuta in art. 75 lit. b) din O.U.G. nr. 195/2002, cuprinsa in definitia accidentului de circulatie la care se raporteaza dispozitiile art. 338 alin. (1) si (3) din Codul penal, referitoare la parasirea locului accidentului, nu include autoranirea, in ipoteza in care singura persoana ranita este insusi conducatorul unicului vehicul/autovehicul implicat in accident .
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 477 din Codul de procedura penala,


INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
In numele legii
D E C I D E:


Admite sesizarea Curtii de Apel Suceava - Sectia penala si pentru cauze cu minori si de familie, in Dosarul nr. 65/206/2018, prin care se solicita pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea de principiu a urmatoarei probleme de drept: "daca notiunea de ranire a uneia sau mai multor persoane prevazuta de art. 75 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice raportat la art. 338 alin. (3) din Codul penal, articol care defineste accidentul de circulatie ca situatie premisa a infractiunii de parasire a locului accidentului prevazuta de art. 338 alin. (1) din Codul penal, are in vedere si autoranirea, cand singura persoana ranita este insusi conducatorul singurului autovehicul implicat in accident ."


Stabileste ca ranirea uneia sau mai multor persoane prevazuta de art. 75 lit. b) din O.U.G. nr. 195/2002, cuprinsa in definitia accidentului de circulatie, ca situatie premisa a infractiunii de parasire a locului accidentului prevazuta de art. 338 alin. (1) din Codul penal, nu are in vedere si autoranirea, cand singura persoana ranita este insusi conducatorul singurului autovehicul implicat in accident .


Obligatorie de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedura penala.
Pronuntata in sedinta publica astazi, 21 martie 2019.


Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie


Citeşte mai multe despre:    ICCJ    Dezlegarea unei chestiuni de drept    Accident de circulatie    Parasirea locului accidentului    Cod penal    Autoranire



Comentează: Decizia ICCJ 8/2019: ranirea uneia sau mai multor persoane intr-un accident de circulatie inainte de parasirea locului accidentului nu are in vedere si autoranirea, cand singura persoana ranita este insusi conducatorul singurului autovehicul implicat in accident.
Alte Speţe

Decizia ICCJ nr. 12/2019: regimul suspendarii conditionate a pedepsei ca efect al aplicarii legii penale mai favorabile sub vechiul Cod Penal se mentine si dupa intrarea in vigoare a Codului Penal actual
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ 14/2019. RIL: competenta instantei de judecata sa solutioneze actiunea prin care expropriatul contesta despagubirile si solicita stabilirea acestora si obligarea expropriatorului la plata.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ nr. 10/2019: in cazul nedepunerii armei la un armurier autorizat dupa expirarea permisului de arma, arma si munitia intra sub incidenta confiscarii speciale chiar daca a fost dispusa clasarea.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ nr. 9/2019 - RIL: activitatea desfasurata in cadrul unitatilor de prospectiuni geologice sau de exploatari in subteran nu poate fi considerata activitate desfasurata in "unitate miniera"
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ nr. 13/2019: Lipsa autorizatiei de construire sau nerespectarea prevederilor acesteia - impedimente pentru recunoasterea dreptului de proprietate
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ 8/2019 -RIL admis: Competenta solutionarii cererii cererii de acordare a zilelor compensatorii
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ nr. 10/2019: participantul la comiterea unei infractiuni care a fost judecat separat de ceilalti participanti si audiat ulterior ca martor, in cauza disjunsa, nu poate avea calitatea de subiect activ al infractiunii de marturie mincinoasa
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ nr. 16/2019 - O hotarare judecatoreasca in materie civila, referitoare la restituirea despagubirilor acordate in baza Legii nr. 10/2001 este asimilata, in vederea executarii, unui titlu executoriu referitor la creante bugetare rezultate din raporturi juridice contractuale.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ: actiunea de conducere a unui vehicul, astfel cum este prevazuta de art. 336 din Codul penal, nu presupune in mod necesar punerea in miscare a vehiculului prin actionarea sistemelor de autopropulsie.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie



Articole Juridice

Acoperirea prejudiciilor morale si materiale ca urmare a nerespectarii regulilor de sanatate si securitate in munca. Criterii si conditii de acordare a daunelor-interese
Sursa: Irina Maria Diculescu

Raspunderea comitentului (angajatorului) pentru fapta prepusului (salariatului) in cazul accidentelor de munca. Jurisprudenta si doctrina relevante
Sursa: Irina Maria Diculescu

Constitutionalitatea dispozitiilor privind salarizarea la acelasi nivel pentru activitate desfasurata in aceleasi conditii a personalului platit din fonduri publice
Sursa: Irina Maria Diculescu

Momentul pana la care poate fi emisa decizia de sanctionare disciplinara. Doctrina si practica relevante
Sursa: Irina Maria Diculescu

Concedierea salariatilor. Consecintele nerespectarii termenului de preaviz
Sursa: Avocat Andrei-Gheorghe Gherasim

Modul de stabilire a nivelului maxim al salariului de baza pentru personalul incadrat in directiile generale de asistenta sociala si protectia copilului
Sursa:

ICCJ. Contestatie decizie incetare contract individual de munca. Insolventa. Suspendare de drept
Sursa: Avocat Lacatus Igor