Decizia C.C.R. nr. 7/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor prevederi din Legea nr. 165/2013

Decizia nr. 7/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 24 alin. (1)-(4) din Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 412 din 27.05.2019

1. Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 24 alin. (1) - (4) din Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania, exceptie ridicata de G.C.C. in Dosarul nr. XXXXX/3/2016 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a III-a civila si pentru cauze cu minori si de familie si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. XXXXD/2017.
2. La apelul nominal se constata lipsa partilor. Procedura de citare este legal indeplinita.
3. Presedintele dispune a se face apelul si in Dosarul nr. YYYD/2018, avand ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a acelorasi prevederi de lege, exceptie ridicata de aceeasi autoare in Dosarul nr. YYYYY/3/2016 al aceleiasi instante.
4. La apelul nominal se constata, de asemenea, lipsa partilor. Procedura de citare este legal indeplinita.
5. Curtea, din oficiu, pune in discutie problema conexarii celor doua dosare. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu propunerea de conexare. Deliberand, Curtea dispune, in temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, conexarea Dosarului nr. YYYD/2018 la Dosarul nr. XXXXD/2017, care a fost primul inregistrat.
6. Cauza fiind in stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvantul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neintemeiata, a exceptiei de neconstitutionalitate, invocand deciziile Curtii Constitutionale nr. 613 din 5 octombrie 2017 si nr. 622 din 17 octombrie 2017.
C U R T E A,
avand in vedere actele si lucrarile dosarelor, retine urmatoarele:
7. Prin incheierile din 3 mai 2017 si 2 februarie 2018, pronuntate in dosarele nr. XXXXX/3/2016 si nr. YYYYY/3/2016, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a III-a civila si pentru cauze cu minori si de familie a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 24 alin. (1)-(4) din Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania, exceptie ridicata de G.C.C. in cauze avand ca obiect solutionarea unor contestatii pe care autoarea acesteia, aceeasi in ambele dosare, a formulat-o impotriva unor decizii de compensare partiale prin puncte, emise de Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor pentru imobile preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist, solicitand anularea acestora si emiterea unor noi decizii de compensare la valoarea integrala a imobilelor.
8. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autoarea acesteia sustine ca Legea nr. 165/2013 ar fi trebuit sa reglementeze o despagubire integrala exclusiv pentru titularii originari sau cel mult si pentru mostenitorii legali, acestea fiind singurele categorii de persoane despre care s-ar putea considera ca au fost direct sau indirect afectate de preluarile abuzive. Arata ca prevederile de lege criticate creeaza, in mod nejustificat, o situatie de discriminare intre mostenitorii testamentari si cesionari, desi singura diferenta intre aceste doua categorii de persoane consta in faptul ca cesionarii au dobandit drepturile lor prin acte intre vii, in vreme ce mostenitorii testamentari au dobandit drepturi in baza unor acte incheiate pentru cauza de moarte. In aceste conditii, apreciaza ca nu exista nicio ratiune pentru a aplica un regim diferit intre aceste doua categorii de persoane, dispozitiile legale criticate fiind, din aceasta perspectiva, discriminatorii.
9. Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a III-a civila si pentru cauze cu minori si de familie apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, invocand, in sprijinul acestei opinii, jurisprudenta in materie a Curtii Constitutionale.
10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
11. Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, precizand ca textele de lege criticate reprezinta modalitatea prin care legiuitorul a inteles sa transpuna in legislatia nationala, pentru viitor, exigentele impuse de Curtea Europeana a Drepturilor Omului.
12. Avocatul Poporului considera ca prevederile de lege criticate sunt constitutionale, reiterand cele retinute de Curtea Constitutionala in Decizia nr. 179 din 1 aprilie 2014.
13. Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
C U R T E A,
examinand incheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele intocmite de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
14. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
15. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie prevederile art. 24 alin. (1)-(4) din Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, care au urmatorul continut:
"(1) Punctele stabilite prin decizia de compensare emisa pe numele titularului dreptului de proprietate, fost proprietar sau mostenitorii legali ori testamentari ai acestuia, nu pot fi afectate prin masuri de plafonare.
(2) In dosarele in care se acorda masuri compensatorii altor persoane decat titularul dreptului de proprietate, fost proprietar sau mostenitorii legali ori testamentari ai acestuia, se acorda un numar de puncte egal cu suma dintre pretul platit fostului proprietar sau mostenitorilor legali ori testamentari ai acestuia pentru tranzactionarea dreptului de proprietate si un procent de 15% din diferenta pana la valoarea imobilului stabilita conform art. 21 alin. (6).
(3) Numarul de puncte acordat in conditiile alin. (2) nu poate reprezenta o valoare mai mare decat cea stabilita potrivit art. 21 alin. (6) si (7).
(4) In cazul in care din documentele depuse la dosarul de restituire nu rezulta pretul platit fostului proprietar sau mostenitorilor legali ori testamentari ai acestuia pentru tranzactionarea dreptului de proprietate, punctele vor reprezenta echivalentul a 15% din valoarea stabilita conform art. 21 alin. (6)."
16. In opinia autoarei exceptiei, aceeasi in ambele dosare, prevederile de lege criticate contravin dispozitiilor art. 16 alin. (1) si (2) din Constitutie, care consacra principiul egalitatii cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice.
17. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea observa ca prevederile de lege criticate au mai format obiectul unei exceptii de neconstitutionalitate motivate in mod identic de aceeasi autoare, solutionata, prin respingerea ca neintemeiata, prin Decizia nr. 87 din 27 februarie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 378 din 3 mai 2018.
18. Prin decizia mentionata (paragraful 15), Curtea a observat ca, potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, criticate si din aceeasi perspectiva si in cauza de fata, masurile de plafonare a despagubirilor nu privesc decizia de compensare emisa pe numele titularului dreptului de proprietate, fost proprietar sau mostenitorii legali ori testamentari ai acestuia. Asa cum a retinut instanta de contencios constitutional prin Decizia nr. 197 din 3 aprilie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 448 din 19 iunie 2014 (paragraful 19), aceasta optiune a legiuitorului (de acordare integrala a despagubirilor) a avut in vedere faptul ca masurile de preluare abuziva s-au rasfrant in mod direct sau indirect asupra titularului dreptului de proprietate si, respectiv, asupra mostenitorilor acestuia. Asadar, legislatia cu caracter reparator a vizat exclusiv titularul dreptului sau pe mostenitorii acestuia, ca urmare a faptului ca asupra acestora s-au repercutat efectele caracterului abuziv al preluarii de catre stat a bunurilor imobile.
19. Pornind de la cele statuate anterior in jurisprudenta sa in materie, Curtea a retinut (paragraful 16) ca, din acest punct de vedere, nu exista nicio diferenta intre mostenitorii legali sau testamentari ai fostului proprietar indreptatit la despagubire, de vreme ce, atat in cazul mostenirii legale, cat si in cazul celei testamentare, transmiterea patrimoniului se face - in temeiul legii sau al vointei defunctului - in lipsa unei contraprestatii din partea mostenitorilor. Mai mult, mostenitorii legali sau testamentari ai fostului proprietar sunt purtatorii unei vocatii succesorale a carei satisfacere a fost zadarnicita prin privarile nelegale de proprietate pe care statul roman le-a realizat in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 (a se vedea, in acest sens, si Decizia nr. 613 din 5 octombrie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 250 din 21 martie 2018, paragraful 37). Or, avand in vedere faptul ca, in ipoteza analizata, prin intermediul cesiunii drepturilor la despagubire, subrogarea in drepturile persoanei indreptatite la despagubire a presupus o prestatie baneasca, prin pretul platit fostului proprietar, in prezenta cauza nu se poate afirma cu temei ca mostenitorii testamentari ai fostului proprietar si cesionarii drepturilor la masurile reparatorii sunt in aceeasi situatie juridica, astfel incat nu poate fi retinuta incalcarea dispozitiilor constitutionale referitoare la egalitatea in drepturi .
20. De altfel, Curtea s-a mai pronuntat asupra exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 24 alin. (2)-(4) din Legea nr. 165/2013, cu referire la pretinsa discriminare intre persoanele indreptatite la masuri reparatorii, in temeiul legislatiei reparatorii anterioare, pe de o parte, si cesionarii drepturilor cuvenite potrivit legilor de restituire a proprietatii, pe de alta parte . Astfel, prin Decizia nr. 197 din 3 aprilie 2014, anterior citata, paragrafele 17-20, Curtea a retinut ca aceasta solutie legislativa nu contravine dispozitiilor art. 16 alin. (1) si (2) din Constitutie referitoare la egalitatea in drepturi . Instanta de control constitutional a statuat, in acest sens, ca, avand in vedere domeniul special de reglementare al Legii nr. 165/2013, constand in acordarea de masuri reparatorii, in considerarea abuzurilor savarsite in perioada comunista in materia preluarilor de catre stat a imobilelor proprietate privata a persoanelor fizice sau juridice private, optiunea legiuitorului de a exclude de la masura reparatorie a restituirii in natura, precum si de la cea a compensarii integrale prin puncte a persoanelor in patrimoniul carora a fost transmis, prin intermediul unor contracte cu titlu oneros, dreptul de a obtine masurile reparatorii apare ca fiind justificata in mod obiectiv si rezonabil, dat fiind faptul ca asupra acestora din urma nu s-au rasfrant direct sau indirect masurile de preluare abuziva . Mai mult, avand in vedere ca, in ipoteza supusa controlului de constitutionalitate, legiuitorul a acordat cesionarilor dreptului la despagubire un numar de puncte egal cu suma dintre pretul platit pentru tranzactionarea dreptului de proprietate si un procent de 15% din diferenta pana la valoarea imobilului, Curtea a retinut ca masura legislativa criticata pastreaza un raport rezonabil de proportionalitate intre scopul urmarit - despagubirea integrala doar a titularilor originari ai masurilor reparatorii sau a mostenitorilor acestora - si mijloacele folosite, cesionarul urmand a obtine atat pretul platit fostului proprietar sau mostenitorilor legali ori testamentari ai acestuia, cat si un procent de 15% din diferenta pana la valoarea imobilului.
21. Cele statuate in jurisprudenta citata isi mentin valabilitatea si in prezenta cauza, intrucat nu au intervenit elemente noi, de natura a determina o reconsiderare a acesteia.
22. Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
D E C I D E:

Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de G.C.C. in dosarele nr. XXXXX/3/2016 si nr. YYYYY/3/2016 ale Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a III-a civila si pentru cauze cu minori si de familie si constata ca dispozitiile art. 24 alin. (1) - (4) din Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.

Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta din data de 15 ianuarie 2019.