Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Decizii ale Curtii Constitutionale in materie Penala » Decizia nr. 38/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 591 alin. (2) din Codul de procedura penala

Decizia nr. 38/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 591 alin. (2) din Codul de procedura penala

  Publicat: 28 May 2019       115 citiri        Secţiunea: Decizii ale Curtii Constitutionale in materie Penala  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Publicata in Monitorul Oficial nr. 416 din 28.05.2019

A fost promulgat la 11.09.1865
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act procedural prin care organul de urmarire penala, instanta de judecata, in procese penale sau civile, ori alt organ de jurisdictie dispune ca o persoana sa se prezinte in fata sa la o data determinata, in legatura cu un proces.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial (numit delegant) sau in locul acestuia sa execute obligatia pe care delegantul o are fata de creditorul delegatar.
Act procedural prin care organul de urmarire penala, instanta de judecata, in procese penale sau civile, ori alt organ de jurisdictie dispune ca o persoana sa se prezinte in fata sa la o data determinata, in legatura cu un proces.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
A fost promulgat la 11.09.1865
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial (numit delegant) sau in locul acestuia sa execute obligatia pe care delegantul o are fata de creditorul delegatar.
Reglementate in sectiunea I, cap. I, t. III, C. proc pen., partea speciala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial (numit delegant) sau in locul acestuia sa execute obligatia pe care delegantul o are fata de creditorul delegatar.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
A fost promulgat la 11.09.1865
Aceasta este un tratat international deschis spre semnare numai statelor membre ale Consiliului Europei.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial (numit delegant) sau in locul acestuia sa execute obligatia pe care delegantul o are fata de creditorul delegatar.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial (numit delegant) sau in locul acestuia sa execute obligatia pe care delegantul o are fata de creditorul delegatar.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Inregistrare sistematica a informatiilor privind situatia patrimoniala si a rezultatelor obtinute de catre un agent economico-social, atat pentru necesitatile acestuia cat si pentru relatiile cu asociatii sau actionarii,
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
A fost promulgat la 11.09.1865
Debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial (numit delegant) sau in locul acestuia sa execute obligatia pe care delegantul o are fata de creditorul delegatar.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial (numit delegant) sau in locul acestuia sa execute obligatia pe care delegantul o are fata de creditorul delegatar.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial (numit delegant) sau in locul acestuia sa execute obligatia pe care delegantul o are fata de creditorul delegatar.
A fost promulgat la 11.09.1865
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial (numit delegant) sau in locul acestuia sa execute obligatia pe care delegantul o are fata de creditorul delegatar.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Institutie constituita cu scopul de a apara drepturile si libertatile cetatenilor
Debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial (numit delegant) sau in locul acestuia sa execute obligatia pe care delegantul o are fata de creditorul delegatar.
Realizarea veniturilor bugetare si folosirea lor pentru acoperirea cheltuielilor aprobate de buget.
Debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial (numit delegant) sau in locul acestuia sa execute obligatia pe care delegantul o are fata de creditorul delegatar.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Realizarea veniturilor bugetare si folosirea lor pentru acoperirea cheltuielilor aprobate de buget.
Principiu de baza al procesului penal, prevazut in cap. I, t. I, C. porc. pen., partea generala, consta in prerogativele
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Regula specifica fazei de judecata,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Institutie constituita cu scopul de a apara drepturile si libertatile cetatenilor
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Institutie constituita cu scopul de a apara drepturile si libertatile cetatenilor
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
A fost promulgat la 11.09.1865
Debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial (numit delegant) sau in locul acestuia sa execute obligatia pe care delegantul o are fata de creditorul delegatar.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial (numit delegant) sau in locul acestuia sa execute obligatia pe care delegantul o are fata de creditorul delegatar.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul normelor care reglementeaza relatiile dintre mai multe state, respectiv relatiile din cadrul comunitatii internationale.
Ansamblul normelor care reglementeaza relatiile sociale din cadrul unui singur stat.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Prevazuta in sectiunea II, cap. III, t. III, C. proc. pen., partea speciala,
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Din punct de vedere lingvistic, constructie, de obicei concisa, care exprima, adesea figurat, o idee si constituie o unitate lexicala.
Prevazuta in sectiunea II, cap. III, t. III, C. proc. pen., partea speciala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Prevazuta in sectiunea II, cap. III, t. III, C. proc. pen., partea speciala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
A fost promulgat la 11.09.1865
Debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial (numit delegant) sau in locul acestuia sa execute obligatia pe care delegantul o are fata de creditorul delegatar.
Realizarea veniturilor bugetare si folosirea lor pentru acoperirea cheltuielilor aprobate de buget.
Debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial (numit delegant) sau in locul acestuia sa execute obligatia pe care delegantul o are fata de creditorul delegatar.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial (numit delegant) sau in locul acestuia sa execute obligatia pe care delegantul o are fata de creditorul delegatar.
Realizarea veniturilor bugetare si folosirea lor pentru acoperirea cheltuielilor aprobate de buget.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial (numit delegant) sau in locul acestuia sa execute obligatia pe care delegantul o are fata de creditorul delegatar.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial (numit delegant) sau in locul acestuia sa execute obligatia pe care delegantul o are fata de creditorul delegatar.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial (numit delegant) sau in locul acestuia sa execute obligatia pe care delegantul o are fata de creditorul delegatar.
A fost promulgat la 11.09.1865
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial (numit delegant) sau in locul acestuia sa execute obligatia pe care delegantul o are fata de creditorul delegatar.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial (numit delegant) sau in locul acestuia sa execute obligatia pe care delegantul o are fata de creditorul delegatar.
Reglementate in sectiunea I, cap. I, t. III, C. proc pen., partea speciala,
Prevazuta in sectiunea II, cap. III, t. III, C. proc. pen., partea speciala,
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
A fost promulgat la 11.09.1865
Debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial (numit delegant) sau in locul acestuia sa execute obligatia pe care delegantul o are fata de creditorul delegatar.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Regula specifica fazei de judecata,
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.

1. Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 591 alin. (2) din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de D.C. in Dosarul nr. XXX/33/2017 al Curtii de Apel Cluj - Sectia penala si de minori. Exceptia formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. XXXXD/2017.
2. La apelul nominal se constata lipsa autorului exceptiei. Procedura de citare este legal indeplinita.
3. Cauza fiind in stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvantul reprezentantului Ministerului Public, care solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata. Sustine ca amanarea executarii pedepsei este o institutie specifica executarii hotararii penale definitive de condamnare, prin urmare este incidenta cea de-a patra faza a procesului penal pentru care legiuitorul nu mai este tinut sa asigure aceleasi garantii ale procesului echitabil ca in fazele anterioare, intrucat vinovatia a fost definitiv stabilita. Prin urmare, activitatea reglementata de dispozitiile art. 591 alin. (2) teza a doua din Codul de procedura penala este la randul ei o etapa prealabila judecatii cererii de amanare a executarii pedepsei careia nu-i sunt aplicabile dispozitiile specifice fazei procesuale a judecatii, respectiv publicitatea, citarea, caile de atac. Masurile luate in aceasta faza sunt specifice celor luate de judecatorul delegat cu executarea, nefiind rezultatul unei activitati jurisdictionale cu caracter public, astfel ca cererea se solutioneaza in camera de consiliu, fara citare.
C U R T E A,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
4. Prin Decizia penala nr. 1.070/A/2017 din 12 iulie 2017, pronuntata in Dosarul nr. XXX/33/2017, Curtea de Apel Cluj - Sectia penala si de minori a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 591 alin. (2) din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de D.C., cu ocazia solutionarii apelului declarat impotriva sentintei penale pronuntate de Tribunalul Salaj.
5. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul exceptiei arata ca, dupa inregistrarea cererii de amanare a executarii pedepsei, aceasta parcurge o procedura de examinare in prealabil efectuata de catre judecatorul delegat cu executarea . Acesta din urma este cel care verifica competenta instantei si hotaraste cu privire la efectuarea expertizei medico- legale. In aceste conditii, chiar daca instanta de executare solutioneaza cererea de amanare a executarii pedepsei, nu ea este cea care hotaraste cu privire la efectuarea expertizei medico-legale, care este proba obligatorie prin care se poate dovedi existenta bolii de care sufera condamnatul.
6. Sustine ca procedura desfasurata in fata judecatorului delegat cu executarea este o procedura nepublica, fara citarea partilor, necontradictorie, care nu prezinta garantiile incidente unei proceduri desfasurate in fata unei instante de judecata . Arata ca, pentru a se putea dispune amanarea executarii pedepsei, conform art. 589 alin. (1) lit. a) din Codul de procedura penala, constatarea bolii de care sufera condamnatul se poate realiza exclusiv prin intermediul unei expertize. Or, procedura prin care se hotaraste cu privire la efectuarea expertizei ar trebui sa fie una care sa beneficieze de toate garantiile pe care le ofera atat Constitutia, cat si Conventia Europeana a Drepturilor Omului in privinta dreptului la un proces echitabil. Astfel, apreciaza ca este necesar ca in cadrul acestei proceduri partile sa fie citate si sa beneficieze de o dezbatere orala si contradictorie asupra elementelor de drept si de fapt pe care se bazeaza solicitarea condamnatului cu privire la efectuarea expertizei medico-legale. Sustine ca, dupa ce judecatorul delegat cu executarea s-a pronuntat in mod definitiv in privinta efectuarii expertizei, instanta de executare nu mai are posibilitatea de a efectua un control asupra acestui aspect.
7. In consecinta, apreciaza ca dispozitiile cuprinse in art. 591 alin. (2) din Codul de procedura penala sunt neconstitutionale, incalcand dreptul la un proces echitabil, intrucat procedura de examinare in prealabil a cererii de amanare a executarii pedepsei se efectueaza de catre un judecator delegat cu executarea, acesta fiind cel care hotaraste daca dispune sau nu efectuarea unei expertize medico-legale, iar nu instanta de executare, care solutioneaza efectiv cererea de amanare a executarii pedepsei.
8. Curtea de Apel Cluj - Sectia penala si de minori apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Arata ca dispozitiile criticate prevad o procedura necontencioasa, prealabila judecatii, introdusa de legiuitor tocmai in vederea asigurarii judecarii cu celeritate a cauzelor de acest gen, in care urgenta este evidenta .
9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
10. Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Arata ca, potrivit art. 554 alin. (1) din Codul de procedura penala, judecatorul delegat cu executarea este un judecator din cadrul instantei de executare, care, in baza delegarii primite, efectueaza punerea in executare a hotararilor penale. Conform prevederilor criticate, in cazul cererilor de amanare a executarii pedepsei, atributiile judecatorului delegat cu executarea se limiteaza la: primirea cererii; verificarea competentei instantei sesizate; dispunerea efectuarii expertizei medico-legale, in cazul in care constata ca instanta sesizata are, potrivit legii, competenta de a solutiona cererea de amanare a executarii pedepsei. Asadar, intrucat judecatorul delegat cu executarea nu solutioneaza cereri de probatorii sau alte aspecte in legatura cu fondul cauzei, ci este chemat sa se pronunte asupra unei chestiuni procedurale (competenta instantei de executare), respectiv sa dispuna efectuarea expertizei medico- legale - proba obligatorie in cazul cererilor de amanare a executarii pedepsei pentru motive medicale [art. 589 alin. (1) lit. a) raportat la art. 591 alin. (2) teza a doua din Codul de procedura penala] -, nu se poate sustine ca lipsa contradictorialitatii afecteaza caracterul echitabil al procedurii in discutie. Pentru aceleasi considerente, nu constituie o incalcare a art. 21 alin. (3) din Constitutie nici faptul ca judecatorul delegat cu executarea dispune efectuarea expertizei medico-legale, desi nu acesta, ci instanta de executare este competenta sa se pronunte asupra cererii de amanare a executarii pedepsei pentru motive medicale.
11. Avocatul Poporului arata ca, din examinarea prevederilor legale privind procedura solutionarii cererii de amanare a executarii pedepsei, rezulta ca legiuitorul a prevazut o procedura prealabila sedintei de judecata, in cadrul careia judecatorul delegat cu executarea verifica, in principal, respectarea dispozitiilor referitoare la competenta instantei de executare . Totodata, judecatorul delegat dispune, prin incheiere, declinarea competentei de solutionare a cauzei sau efectuarea expertizei medico-legale. Dupa primirea raportului de expertiza medico-legala cauza se solutioneaza de instanta de executare .
12. Arata ca, in doctrina, s-a opinat ca desi, la prima vedere, aceste dispozitii sunt in favoarea condamnatului, fiind de natura a urgenta solutionarea cererii, in cazul in care la stabilirea obiectivelor expertizei nu participa si persoana condamnata sau avocatul acesteia, este incalcat dreptul la aparare. In continuare, face referire la jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, potrivit careia partea trebuie sa aiba posibilitatea de a cunoaste mijlocul de proba si de a-l contesta in fata unui organ independent si impartial.
13. Potrivit art. 589 alin. (7) din Codul de procedura penala, impotriva hotararii prin care instanta se pronunta asupra cererii de amanare a executarii pedepsei se poate face contestatie la instanta ierarhic superioara, in termen de 3 zile de la comunicare, aspect ce creeaza premisele unei judecati desfasurate de catre o instanta independenta si impartiala, in conditii de publicitate, oralitate si contradictorialitate, judecatorul fundamentandu-si solutia pe intregul probatoriu administrat in cauza, evaluand si coroborand probele care nu au valoare prestabilita. Cu toate acestea, avand in vedere ca solutionarea cererii de amanare a executarii pedepsei pentru motivul prevazut la art. 589 alin. (1) lit. a) din Codul de procedura penala depinde in mod covarsitor de rezultatul expertizei medico-legale dispuse de judecatorul delegat, Avocatul Poporului apreciaza ca, in cadrul procedurii prealabile reglementate de art. 591 alin. (2) din Codul de procedura penala, persoanei condamnate trebuie sa i se asigure dreptul de a formula observatii cu privire la intrebari, de a cere modificarea si completarea lor, de a formula obiectii si alte cereri, cu respectarea prevederilor art. 177 din Codul de procedura penala.
14. Asa fiind, Avocatul Poporului apreciaza ca dispozitiile art. 591 alin. (2) din Codul de procedura penala sunt constitutionale in masura in care solutionarea cererii de amanare a executarii pedepsei se face cu aplicarea prevederilor art. 177 din Codul de procedura penala.
15. Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
C U R T E A,
examinand actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
16. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
17. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 591 alin. (2) din Codul de procedura penala, cu urmatorul cuprins: "In cazul prevazut la art. 589 alin. (1) lit. a), cererea de amanare a executarii pedepsei se depune la judecatorul delegat cu executarea, insotita de inscrisuri medicale. Judecatorul delegat cu executarea verifica competenta instantei si dispune, dupa caz, prin incheiere, declinarea competentei de solutionare a cauzei sau efectuarea expertizei medico-legale. Dupa primirea raportului de expertiza medico-legala cauza se solutioneaza de instanta de executare, potrivit dispozitiilor prezentului capitol".
18. Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca textul criticat contravine prevederilor constitutionale cuprinse in art. 1 alin. (3) potrivit caruia Romania este stat de drept, art. 1 alin. (5) potrivit caruia in Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie, art. 11 alin. (2) referitor la dreptul international si dreptul intern si art. 21 alin. (3) potrivit caruia partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzei intr-un termen rezonabil. De asemenea sunt invocate prevederile art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
19. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea observa ca dispozitiile criticate in prezenta cauza fac parte din titlul V - "Executarea hotararilor penale", capitolul III - "Alte dispozitii privind executarea", sectiunea 2 a Codului de procedura penala, sectiune ce reglementeaza institutia amanarii executarii pedepsei inchisorii sau a detentiunii pe viata. In ceea ce priveste institutia amanarii executarii pedepsei inchisorii sau a detentiunii pe viata, Curtea, prin Decizia nr. 838 din 16 noiembrie 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 6 din 4 ianuarie 2007, a statuat ca amanarea executarii pedepsei inchisorii reprezinta o exceptie de la regula punerii neintarziate in executare a hotararilor penale. Curtea a precizat ca aceasta exceptie a fost instituita, in acord cu prevederile constitutionale ale art. 126 alin. (2), de legiuitor tocmai in vederea garantarii dreptului la ocrotirea sanatatii si la integritatea fizica si psihica.
20. In acest sens, prin Decizia nr. 686 din 10 octombrie 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 903 din 7 noiembrie 2006, Curtea Constitutionala, evocand jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, a retinut ca in conditii de o gravitate particulara ne putem gasi in situatii in care buna administrare a justitiei penale cere ca masuri de natura umanitara sa fie luate pentru a le contracara. Starea de sanatate, varsta si handicapul unei persoane constituie situatii in legatura cu care se poate pune in discutie capacitatea unei persoane de a suporta conditiile de detentie, prin raportare la art. 3 din Conventie . Chiar daca nu se poate spune ca exista o obligatie generala a statului de a elibera un detinut pe motive de sanatate, art. 3 din Conventie impune, in orice caz, statului obligatia de a proteja integritatea fizica a persoanelor private de libertate, in special prin administrarea de ingrijiri medicale necesare. Or, asa cum se poate constata, textele de lege referitoare la amanarea executarii pedepsei dau expresie tocmai preocuparii legiuitorului de a asigura masuri de natura umanitara care sa contracareze situatiile in care, din motive de sanatate, conditiile de detentie nu pot fi suportate de catre persoana condamnata.
21. Asa fiind, Curtea constata ca amanarea executarii pedepsei inchisorii sau a detentiunii pe viata reprezinta, in fapt, o procedura ce vizeaza faza executarii pedepsei. Or, Curtea retine ca instanta de la Strasbourg a statuat ca procedurile privind executarea pedepselor - precum procedura solicitarii amnistiei (Decizia din 13 mai 2003, pronuntata in Cauza Montcornet de Caumont impotriva Frantei), procedura de liberare conditionata (Decizia din 15 decembrie 1987, pronuntata in Cauza Aldrian impotriva Austriei), procedurile de transfer in temeiul Conventiei privind transferul persoanelor condamnate (Decizia din 27 iunie 2006, pronuntata in Cauza Szabo impotriva Suediei), sau procedura de exequatur privind o decizie de confiscare pronuntata de o instanta straina (Decizia din 5 iulie 2007, pronuntata in Cauza Saccoccia impotriva Austriei) - nu intra sub incidenta sferei penale de aplicare a art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
22. De asemenea, Curtea Constitutionala, de exemplu, prin Decizia nr. 598 din 21 octombrie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 10 din 7 ianuarie 2015, paragraful 18, a retinut ca, in masura in care cererile reclamantului se refera la executarea pedepselor, art. 6 paragraful 1 din Conventie referitor la dreptul la un proces echitabil este inaplicabil unei proceduri ce priveste executarea unei pedepse.
23. In continuare, Curtea retine ca dispozitiile art. 589 alin. (1) din Codul de procedura penala reglementeaza cele doua cazuri in care se poate dispune amanarea executarii pedepsei inchisorii sau a detentiunii pe viata, si anume: cand se constata, pe baza unei expertize medico-legale, ca persoana condamnata sufera de o boala care nu poate fi tratata in reteaua sanitara a Administratiei Nationale a Penitenciarelor si care face imposibila executarea imediata a pedepsei, daca specificul bolii nu permite tratarea acesteia cu asigurarea pazei permanente in reteaua sanitara a Ministerului Sanatatii si daca instanta apreciaza ca amanarea executarii si lasarea in libertate nu prezinta un pericol pentru ordinea publica [art. 589 alin. (1) lit. a)]; cand o condamnata este gravida sau are un copil mai mic de un an [art. 589 alin. (1) lit. b)].
24. In ceea ce priveste procedura ce trebuie urmata in cazul formularii unei cereri de amanare a executarii pedepsei inchisorii sau a detentiunii pe viata, intemeiata pe cazul prevazut de art. 589 alin. (1) lit. a) din Codul de procedura penala, Curtea observa ca legiuitorul a reglementat o procedura prealabila judecatii cererii, necontencioasa, ce se desfasoara in fata judecatorului delegat cu executarea, si o procedura, propriu- zisa, de solutionare a cererii ce se desfasoara in fata instantei de executare .
25. Masurile luate de judecatorul delegat cu executarea isi au temeiul exclusiv in dispozitiile art. 591 alin. (2) din Codul de procedura penala, fiind limitate la actele prevazute expres de acest text de lege. Astfel, dupa primirea cererii de amanare a executarii pedepsei inchisorii sau a detentiunii pe viata, judecatorul delegat cu executarea va verifica competenta instantei de executare . In cazul in care constata ca este competenta o instanta de executare, alta decat cea la care judecatorul delegat cu executarea functioneaza, acesta va dispune, prin incheiere, declinarea competentei de solutionare a cauzei. In cazul in care constata ca este competenta instanta de executare la care judecatorul delegat cu executarea functioneaza, acesta dispune efectuarea expertizei medico-legale.
26. In ceea ce priveste dispunerea efectuarii expertizei medico-legale, Curtea observa ca dispozitiile art. 591 alin. (2) din Codul de procedura penala trebuie coroborate cu cele ale art. 589 alin. (1) lit. a) din acelasi act normativ. Astfel, potrivit acestui din urma text, constatarea elementelor pe care se intemeiaza solutia de admitere a cererii de amanare a executarii pedepsei inchisorii sau detentiunii pe viata are la baza in mod obligatoriu o expertiza medico-legala. Cu alte cuvinte, din punct de vedere probatoriu, cazul prevazut de art. 589 alin. (1) lit. a) din Codul de procedura penala va fi dovedit, intotdeauna, prin constatarile retinute in raportul de expertiza medico-legala.
27. Asa fiind, dispunerea efectuarii expertizei medico-legale in acest caz nu ramane la latitudinea judecatorului delegat cu executarea, acesta fiind obligat de prevederile exprese ale Codului de procedura penala sa dispuna efectuarea acesteia. Aceasta rezulta si din folosirea de catre legiuitor, in dispozitiile art. 591 alin. (2) din Codul de procedura penala, a verbului la modul imperativ "dispune", iar nu "poate dispune", astfel incat sa se poata interpreta ca exista posibilitatea ca in unele situatii judecatorul delegat cu executarea sa poata hotari neefectuarea expertizei medico-legale.
28. In ceea ce priveste obiectivele expertizei, Curtea retine ca dispozitiile art. 589 alin. (1) lit. a) din Codul de procedura penala reglementeaza atat unul dintre cazurile in care executarea pedepsei inchisorii sau a detentiunii pe viata poate fi amanata, cat si conditiile ce trebuie indeplinite din punct de vedere medical, dupa cum urmeaza: persoana condamnata trebuie sa sufere de o boala; boala sa nu poata fi tratata in reteaua sanitara a Administratiei Nationale a Penitenciarelor; boala face imposibila executarea imediata a pedepsei; specificul bolii nu permite tratarea acesteia cu asigurarea pazei permanente in reteaua sanitara a Ministerului Sanatatii.
29. Or, potrivit aceluiasi text de lege, anterior mentionat, toate aceste elemente sunt analizate in cadrul expertizei medico- legale dispuse, in mod obligatoriu, de catre judecatorul delegat cu executarea . Astfel, in toate cazurile in care se solicita amanarea executarii pedepsei inchisorii sau a detentiunii pe viata obiectivele care trebuie lamurite de expert sunt aceleasi, ele identificandu-se cu conditiile ce trebuie indeplinite din punct de vedere medical, conditii prevazute de art. 589 alin. (1) lit. a) din Codul de procedura penala, anterior expuse.
30. Asa fiind, Curtea constata ca in acest moment procedural nu este examinata temeinicia sau netemeinicia cererii de amanare a executarii pedepsei inchisorii sau detentiunii pe viata, ci atributiile judecatorului delegat cu executarea se circumscriu realizarii unor aspecte strict formale (verificarea competentei; dispunerea expertizei medico-legale).
31. Or, jurisprudenta Curtii Constitutionale este constanta in a aprecia ca fiind constitutionale prevederile potrivit carora solutionarea unei proceduri in cadrul careia se analizeaza aspecte de ordin pur legal/formal se realizeaza fara citarea partilor si fara participarea procurorului (a se vedea Decizia nr. 839 din 8 decembrie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016, Decizia nr. 278 din 4 mai 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 882 din 9 noiembrie 2017, Decizia nr. 669 din 30 octombrie 2018*), nepublicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, la data pronuntarii prezentei decizii).
*) Decizia Curtii Constitutionale nr. 669 din 30 octombrie 2018 a fost publicata ulterior in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 62 din 25 ianuarie 2019.
32. Totodata, in contextul in care dispunerea expertizei medico- legale este obligatorie, iar obiectivele acesteia sunt prevazute de insesi dispozitiile procesual penale, nu apare ca fiind necesara o dezbatere, cu citarea partilor, caracterizata prin oralitate si contradictorialitate (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 591 din 1 octombrie 2015, precitata, paragrafele 26 si 28). Avand in vedere aceste aspecte, Curtea apreciaza ca sustinerile autorului exceptiei sunt neintemeiate, dispozitiile criticate necontravenind prevederilor constitutionale invocate.
33. Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,


CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
D E C I D E:


Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de D.C. in Dosarul nr. XXX/33/2017 al Curtii de Apel Cluj - Sectia penala si de minori si constata ca dispozitiile art. 591 alin. (2) din Codul de procedura penala sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.


Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta din data de 17 ianuarie 2019.


Pronuntata de: Curtea Constitutionala a Romaniei


Citeşte mai multe despre:    CCR    Decizia 38/2019    Exceptie de neconstitutionalitate    Codul de procedura penala    Aamanarea executarii pedepsei   



Comentează: Decizia nr. 38/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 591 alin. (2) din Codul de procedura penala
Alte Speţe

Decizia C.C.R. nr. 832/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor unor dispozitii din Codul de procedura fiscala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 778/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 19 alin. (2) din OUG nr. 51/2008
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 833/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (1) din OUG nr. 44/2015
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 788/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea nr. 85/2006
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 110/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie.
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 259/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 770/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 304 alin. (1) din Codul de procedura civila
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 123/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 103 alin. (8) din OUG nr. 195/2002
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 779/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 43 alin. (2) din Legea nr. 85/2014
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 159/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei



Articole Juridice

Evaluarea imobilelor restituite in natura sau prin echivalent in temeiul Legii 165/2013. Aspecte de constitutionalitate.
Sursa: Irina Maria Diculescu

Obligatia instantei de a stabili contributia lunara la intretinerea copilului pe timpul plasamentului – masura de protectie a drepturilor copilului sau piedica in calea celeritatii
Sursa: Irina Maria Diculescu

Diferentierea termenelor de solutionare a cererilor de restituire a imobilelor preluate abuziv si egalitatea in drepturi
Sursa: Irina Maria Diculescu

Legea contenciosului administrativ: atacarea ordonantelor declarate neconstitutionale – intre disciplinarea justitiabililor si incalcarea principiului neretroactivitatii legii
Sursa: Irina Maria Diculescu

Conditiile liberarii conditionate – consideratii de constitutionalitate
Sursa: EuroAvocatura.ro

Determinarea expertului pentru stabilirea pretului intr-un contract prin incheiere definitiva prin prisma liberului acces la justitie
Sursa: Irina Maria Diculescu

Constitutionalitatea acordului de recunoastere a vinovatiei
Sursa: Irina Maria Diculescu