Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Decizii ale Curtii Constitutionale in materie Penala » Decizia C.C.R. nr. 110/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie.

Decizia C.C.R. nr. 110/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie.

  Publicat: 05 Jun 2019       206 citiri        Secţiunea: Decizii ale Curtii Constitutionale in materie Penala  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Publicata in Monitorul Oficial nr. 452 din 05.06.2019.

Prevazute in sectiunea II, cap.II, t.IX, C. proc. pen., partea generala;
Act procedural prin care organul de urmarire penala, instanta de judecata, in procese penale sau civile, ori alt organ de jurisdictie dispune ca o persoana sa se prezinte in fata sa la o data determinata, in legatura cu un proces.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Incorectitudine, atitudine a unei persoane care savarseste un fapt sau un act contrar legii sau celorlalte norme de convietuire sociala, pe deplin constienta de caracterul illicit al conduitei sale.
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Concept in temeiul caruia se aproba sau se dezaproba, pe baza unor criterii etice si juridice, obiceiurile,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Institutie constituita cu scopul de a apara drepturile si libertatile cetatenilor
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Incorectitudine, atitudine a unei persoane care savarseste un fapt sau un act contrar legii sau celorlalte norme de convietuire sociala, pe deplin constienta de caracterul illicit al conduitei sale.
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
(termen CNA) Drepturile obtinute de catre un radiodifuzor, în temeiul unui contract, de la organizatorul unui eveniment si/sau de la proprietarul ori, dupa caz, administratorul locului unde se desfasoara evenimentul, de la autori si de la alti detinatori de drepturi vizati,
(lat. fraus, fraudis). Inducere in eroare, inselaciune, act de rea-credinta savarsit sprea a realiza un profit material prin atingere adusa drepturilor altei persoane
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
1. Modalitate de savarsire a unei fapte ilicite, care consta in neindeplinirea de catre autorul ei a ceea ce era obligat sa faca.
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Incorectitudine, atitudine a unei persoane care savarseste un fapt sau un act contrar legii sau celorlalte norme de convietuire sociala, pe deplin constienta de caracterul illicit al conduitei sale.
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Calificativ care exprima neconcordanta unui fapt sau act, a unei conduite, cu prevederile legii si cu celelalte norme de convietuire sociala.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Prevederea in legea penala a unei fapte ca infractiune si sanctiunea ce se aplica in cazul savarsirii ei.
Incorectitudine, atitudine a unei persoane care savarseste un fapt sau un act contrar legii sau celorlalte norme de convietuire sociala, pe deplin constienta de caracterul illicit al conduitei sale.
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Parti componente ale infractiunii.
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Parti componente ale infractiunii.
A fost promulgat la 11.09.1865
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Denumire generica data persoanelor care participa la proces in calitate de parti, intervenienti, chemati in garantie etc.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblul normativelor de calitate in furnizarea unui serviciu public si/sau de utilitate publica, stabilite prin acte normative.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

1. Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, exceptie ridicata de R.G. in Dosarul nr. XXXX/120/2014 al Tribunalului Dambovita - Sectia penala, care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. XXXX D/2017.
2. La apelul nominal lipsesc partile . Procedura de citare este legal indeplinita.
3. Curtea ia act de prezenta in sala a doamnei Mona Raus, pentru a asigura traducerea din limba franceza.
4. Cauza fiind in stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvantul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, ca neintemeiata. Se arata ca instanta de contencios constitutional s-a mai pronuntat cu privire la previzibilitatea textului criticat si ca prevederile art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 reprezinta o reproducere fidela a dispozitiilor Conventiei privind protectia intereselor financiare ale Uniunii Europene si a prevederilor Directivei privind protectia intereselor financiare ale Uniunii Europene, acte europene care trebuie sa fie aplicabile in mod uniform pe teritoriul Uniunii Europene. Referitor la sustinerea autorului exceptiei, conform careia textul criticat este imprevizibil in privinta situatiei in care sunt folosite declaratii false, inexacte sau incomplete, dar fapta nu are ca rezultat obtinerea, pe nedrept, de fonduri din bugetul Uniunii Europene, se arata ca, potrivit dispozitiilor Legii nr. 78/2000, tentativa infractiunii reglementate prin textul criticat este incriminata. Prin urmare, daca exista elementul material al laturii obiective a infractiunii reglementate prin dispozitiile art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, dar lipseste rezultatul prevazut de aceeasi norma de incriminare, este savarsita tentativa la infractiunea analizata.
C U R T E A,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
5. Prin Incheierea din 26 iunie 2017, pronuntata in Dosarul nr. XXXX/120/2014, Tribunalul Dambovita - Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, exceptie ridicata de R.G. intr-o cauza avand ca obiect stabilirea vinovatiei autorului exceptiei pentru savarsirea infractiunii reglementate prin textul criticat.
6. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, se arata ca sintagma "pe nedrept" din cuprinsul art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 confera normei juridice criticate un caracter neclar, imprecis si imprevizibil, aspect ce, in opinia autorului, incalca dreptul la un proces echitabil. Se sustine ca textul criticat nu permite destinatarilor legii sa prevada, in mod rezonabil, chiar apeland la servicii de consultanta juridica, consecintele ce decurg din faptele pe care le savarsesc, tinand cont de circumstantele concrete ale cauzei, motiv pentru care acestia nu isi pot adapta conduita la rigorile impuse de legea penala. Se arata ca, intr-adevar, legile nu pot fi redactate cu o exactitate absoluta, care, de altfel, ar duce la o rigiditate excesiva a acestora, dar ca, pentru respectarea dispozitiilor constitutionale invocate, se impune ca oricarei persoane interesate sa ii fie oferita sansa de a-si adapta comportamentul social la cerintele legale. Se sustine ca aceleasi standarde de calitate a normelor juridice sunt impuse si de prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative. Se mai arata ca din interpretarea per a contrario a prevederilor art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 rezulta ca folosirea sau prezentarea cu rea-credinta de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete este permisa, daca fapta nu are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetele enumerate in ipoteza normei juridice analizate. Se sustine insa ca sintagma "pe nedrept" nu face parte din limbajul tehnic juridic, ci apartine vocabularului comun, conditii in care cuvantul "nedrept" se refera la activitati umane care contravin principiilor de dreptate si obiectivitate. Aceste principii nu au insa un continut unanim acceptat, ci unul care difera in functie de subiectivitatea persoanelor si de situatiile concrete vizate. Se sustine ca aceasta ambiguitate a prevederilor art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 creeaza insecuritate juridica in privinta persoanelor care savarsesc fapte dintre cele incriminate prin norma penala criticata, aspect ce contravine dispozitiilor constitutionale invocate in sustinerea exceptiei.
7. Tribunalul Dambovita - Sectia penala apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Se sustine ca prevederile art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 sunt clare, precise si previzibile si ca acestea permit persoanelor interesate sa inteleaga care sunt consecintele incalcarii lor, apeland, la nevoie, la consultanta juridica de specialitate. Se arata ca, de altfel, Curtea Constitutionala s-a mai pronuntat cu privire la claritatea, precizia si previzibilitatea dispozitiilor legale criticate prin Decizia nr. 897 din 17 decembrie 2015, ale carei considerente sunt valabile si in prezenta cauza. Este invocata totodata Decizia Curtii Constitutionale nr. 552 din 22 aprilie 2008.
8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
9. Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Se arata ca sintagma "obtinere pe nedrept" este clara, precisa si previzibila si ca aceasta permite destinatarilor legii sa isi adapteze conduita la exigentele acesteia. Se face trimitere la jurisprudenta Curtii Constitutionale si a Curtii Europene a Drepturilor Omului referitoare la calitatea legii.
10. Avocatul Poporului apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Se arata ca dispozitiile legale criticate au mai fost supuse controlului de constitutionalitate, din perspectiva unor critici similare, prin Decizia nr. 479 din 12 iulie 2018, fiind trimis Curtii Constitutionale un punct de vedere care este mentinut si in prezenta cauza.
11. Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
C U R T E A,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
12. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
13. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, care au urmatorul continut: "Folosirea sau prezentarea cu rea-credinta de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, daca fapta are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori in numele ei, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi ."
14. Se sustine ca textul criticat contravine prevederilor constitutionale ale art. 1 alin. (5) cu privire la calitatea legii, art. 20 alin. (1) referitor la tratatele internationale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil.
15. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca textul criticat reprezinta o transpunere a art. 1 alin. (1) lit. (a) din Conventia privind protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C316 din 27 noiembrie 1995 conform caruia constituie frauda care aduce atingere intereselor financiare ale Comunitatilor Europene in materie de cheltuieli orice actiune sau omisiune intentionata cu privire la folosirea sau prezentarea unor declaratii sau documente false, inexacte sau incomplete care au ca efect perceperea sau retinerea pe nedrept a unor fonduri care provin din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele gestionate de aceasta sau in numele ei.
16. Curtea constata prin Decizia nr. 66 din 29 ianuarie 2019, nepublicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, pana la data pronuntarii prezentei decizii, a constatat ca dispozitiile art. 372 alin. (1) lit. c) din Codul penal sunt constitutionale in raport cu critici de neconstitutionalitate similare, ce au fost formulate cu privire la sintagma "fara drept" din cuprinsul prevederilor legale anterior mentionate.
17. In mod similar celor retinute prin decizia mai sus invocata, Curtea constata ca sintagma "pe nedrept" din cuprinsul art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 nu beneficiaza de o definitie legala, in sensul legii penale si nici nu este definita, in mod expres, prin norme juridice specifice altor ramuri de drept, motiv pentru care Curtea retine ca intentia legiuitorului a fost de aceea de a-i atribui acesteia intelesul ce rezulta din sensul comun al cuvintelor ce o compun. Astfel, conform Dictionarului explicativ al limbii romane, prin "drept" se intelege "totalitatea regulilor de conduita, a normelor instituite sau sanctionate de puterea de stat, [...], reguli a caror respectare si aplicare este asigurata prin forta de constrangere a statului, [...]." De altfel, acesta este si sensul dat cuvantului "drept" de doctrina juridica, acesta fiind definit ca reprezentand "un sistem de reguli, care sunt create si puse in aplicare prin intermediul unor institutii sociale sau guvernamentale pentru a reglementa comportamentul". Asa fiind, expresia "pe nedrept" semnifica situatia existentei unei dispozitii legale care sa prevada, direct sau indirect, faptul ca o anumita situatie de fapt este in dezacord cu prevederile legale. Prin urmare, in contextul reglementat de dispozitiile art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, sintagma "pe nedrept" are in vedere principala caracteristica, in viziunea legiuitorului, a rezultatului faptei de obtinere de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori in numele ei, prin folosirea sau prezentarea cu rea-credinta de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete. Cu alte cuvinte, "pe nedrept", in sensul textului criticat, arata caracterul ilicit al rezultatului comiterii faptei prevazute in ipoteza normei de incriminare criticate. Asa fiind, interpretarea per a contrario a dispozitiilor art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 nu este aceea ca folosirea sau prezentarea cu rea-credinta de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete ar putea avea ca rezultat si obtinerea, in mod legal, de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori in numele ei, asa cum gresit sustine autorul exceptiei. Dimpotriva, interpretand per a contrario dispozitiile legale ce fac obiectul controlului de constitutionalitate, Curtea retine ca savarsirea acelorasi fapte, fara atingerea rezultatului anterior mentionat, nu va fi sanctionata potrivit art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, ci conform dispozitiilor art. 184 din aceeasi lege, referitoare la sanctionarea tentativei la infractiunea reglementata la art. 181 din Legea nr. 78/2000. In acest sens, Curtea retine ca prin Decizia nr. 4 din 4 aprilie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 418 din 2 iunie 2016, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii a stabilit ca fapta de a folosi, in cadrul autoritatii contractante, printr-o actiune a autorului, documente ori declaratii inexacte, ce a avut ca rezultat obtinerea, pe nedrept, de fonduri din bugetul Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori in numele ei, precum si de fonduri din bugetul national, intruneste elementele constitutive ale infractiunii unice prevazute de art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, indiferent daca legea penala mai favorabila este legea veche sau legea noua. Prin aceeasi decizie, la paragraful 52, s-a statuat ca actiunea de folosire (constand in utilizarea sau intrebuintarea documentelor ori declaratiilor false, inexacte sau incomplete) sau de prezentare (infatisare in vederea examinarii) de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, care a avut ca rezultat obtinerea, pe nedrept, de fonduri din bugetul Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori in numele ei, precum si de fonduri din bugetul national, intruneste elementele constitutive ale infractiunii unice prevazute de art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, atat in situatiile in care nu ne aflam in prezenta unei succesiuni de norme penale in timp, cat si in situatiile tranzitorii, in care isi gaseste aplicarea textul art. 5 din Codul penal, indiferent daca legea penala mai favorabila este legea veche sau legea noua.
18. Prin urmare, semnificatia sintagmei "pe nedrept", folosita de legiuitor in reglementarea dispozitiilor art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, poate fi determinata prin interpretarea gramaticala a textului criticat de catre orice persoana care cunoaste sensul comun al cuvintelor din vocabularul limbii romane si, cu atat mai mult, daca o astfel de persoana apeleaza la consultanta juridica de specialitate. In acest sens, Curtea Constitutionala a statuat, in jurisprudenta sa - spre exemplu, prin Decizia nr. 717 din 29 octombrie 2015, paragrafele 30-31 - invocand jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, ca legea trebuie sa defineasca in mod clar infractiunile si pedepsele aplicabile, aceasta cerinta fiind indeplinita atunci cand un justitiabil are posibilitatea de a cunoaste, din insusi textul normei juridice pertinente, la nevoie cu ajutorul interpretarii acesteia de catre instante si in urma obtinerii unei asistente judiciare adecvate, care sunt actele si omisiunile ce pot angaja raspunderea sa penala si care este pedeapsa pe care o risca in virtutea acestora. S-a retinut totodata ca notiunea de "drept" folosita la art. 7 corespunde celei de "lege" care apare in alte articole din Conventie si inglobeaza atat prevederile legale, cat si practica judiciara, presupunand cerinte calitative, indeosebi cele ale accesibilitatii si previzibilitatii [Hotararea din 15 noiembrie 1996, pronuntata in Cauza Cantoni impotriva Frantei, paragraful 29, Hotararea din 22 iunie 2000, pronuntata in Cauza Coeme si altii impotriva Belgiei, paragraful 145, Hotararea din 7 februarie 2002, pronuntata in Cauza E.K. impotriva Turciei, paragraful 51, Hotararea din 29 martie 2006, pronuntata in Cauza Achour impotriva Frantei, paragrafele 41 si 42, Hotararea din 24 mai 2007, pronuntata in Cauza Dragotoniu si Militaru-Pidhorni impotriva Romaniei, paragrafele 33 si 34, Hotararea din 12 februarie 2008, pronuntata in Cauza Kafkaris impotriva Ciprului, paragraful 140, Hotararea din 20 ianuarie 2009, pronuntata in Cauza Sud Fondi srl si altii impotriva Italiei, paragrafele 107 si 108, Hotararea din 17 septembrie 2009, pronuntata in Cauza Scoppola impotriva Italiei (nr. 2), paragrafele 93, 94 si 99, Hotararea din 21 octombrie 2013, pronuntata in Cauza Del Rio Prada impotriva Spaniei, paragrafele 78, 79 si 91]. De asemenea, atat Curtea Constitutionala, cat si Curtea Europeana a Drepturilor Omului au constatat ca semnificatia notiunii de previzibilitate depinde intr-o mare masura de continutul textului despre care este vorba si de domeniul pe care il acopera, precum si de numarul si de calitatea destinatarilor sai. S-a retinut astfel ca principiul previzibilitatii legii nu se opune ideii ca persoana in cauza sa fie determinata sa recurga la indrumari clarificatoare pentru a putea evalua, intr-o masura rezonabila in circumstantele cauzei, consecintele ce ar putea rezulta dintr-o anumita fapta (Cantoni impotriva Frantei, paragraful 35, Dragotoniu si Militaru-Pidhorni impotriva Romaniei, paragraful 35, Sud Fondi srl si altii impotriva Italiei, paragraful 109). S-a constatat, prin aceeasi jurisprudenta, ca, avand in vedere principiul aplicabilitatii generale a legilor, formularea acestora nu poate prezenta o precizie absoluta si ca una dintre tehnicile standard de reglementare consta in recurgerea mai degraba la categorii generale decat la liste exhaustive. Astfel, numeroase legi folosesc, prin forta lucrurilor, formule mai mult sau mai putin vagi, a caror interpretare si aplicare depind de practica. In acest context s-a aratat ca oricat de clar ar fi redactata o norma juridica, in orice sistem de drept, exista un element inevitabil de interpretare judiciara, inclusiv intr-o norma de drept penal, iar nevoia de elucidare a punctelor neclare si de adaptare la circumstantele schimbatoare va exista intotdeauna. Totodata, s-a aratat ca, desi certitudinea este extrem de dezirabila, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesiva, or legea trebuie sa fie capabila sa se adapteze schimbarilor de situatie. Pentru acest motiv s-a statuat ca rolul decizional conferit instantelor urmareste tocmai inlaturarea dubiilor ce persista cu ocazia interpretarii normelor, dezvoltarea progresiva a dreptului penal prin intermediul jurisprudentei ca izvor de drept fiind o componenta necesara si bine inradacinata in traditia legala a statelor membre. Prin urmare, s-a retinut ca art. 7 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale nu poate fi interpretat ca interzicand clarificarea graduala a regulilor raspunderii penale pe calea interpretarii judiciare de la un caz la altul, cu conditia ca rezultatul sa fie coerent cu substanta infractiunii si sa fie in mod rezonabil previzibil (Hotararea din 22 noiembrie 1995, pronuntata in Cauza S.W. impotriva Regatului Unit, paragraful 36, Dragotoniu si Militaru-Pidhorni impotriva Romaniei, paragrafele 36 si 37, Kafkaris impotriva Ciprului, paragraful 141, Del Rio Prada impotriva Spaniei, paragrafele 92 si 93).
19. Or, prin raportare la exigentele constitutionale si conventionale mai sus aratate, prevederile art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 respecta standardele de calitate a legii, impuse de dispozitiile art. 1 alin. (5) din Constitutie, sensul sintagmei "pe nedrept" putand fi determinat de catre destinatarii legii prin utilizarea semnificatiei obisnuite a cuvintelor ce o compun si, la nevoie, prin recurgerea la consultanta juridica de specialitate.
20. De altfel, sintagma "pe nedrept", criticata in sustinerea exceptiei, este folosita, in mod similar, in cuprinsul art. 1 alin. (1) lit. (a) din Conventia privind protejarea intereselor financiare ale Comunitatilor Europene, astfel cum aceasta a fost publicata, in limba romana, in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 316/49, 19/Volumul 12.
21. Referitor la pretinsa incalcare prin textul criticat a prevederilor art. 21 alin. (3) din Constitutie, Curtea retine ca acestea nu sunt aplicabile in prezenta cauza, intrucat norma juridica de la art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 este o norma de drept penal substantial, iar dreptul la un proces echitabil este un drept fundamental care se asigura prin normele dreptului procedural.
22. Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,


CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
D E C I D E:


Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de R.G. in Dosarul nr. XXXX/120/2014 al Tribunalului Dambovita - Sectia penala si constata ca dispozitiile art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta din data de 28 februarie 2019.


Pronuntata de: Curtea Constitutionala a Romaniei


Citeşte mai multe despre:    CCR    Exceptie de neconstitutionalitate    Decizia 110/2019    Legea 78/2000    Coruptie    Folosirea de documente false    Obtinerea pe nedrept de fonduri UE



Comentează: Decizia C.C.R. nr. 110/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie.
Alte Speţe

Decizia CCR nr. 274/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii ale art. 421 din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 255/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al Romaniei
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Competenta teritoriala de solutionare a cauzei in materia conflictelor de munca
Pronuntaţă de: ICCJ, Decizia nr. 187 din 30 ianuarie 2019

Decizia CCR nr. 418/2019 referitoare la admiterea obiectiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul educatiei
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 318/2019 - admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 14 alin. (4) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 317/2019 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea privind organizarea si functionarea politiei judiciare
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 323/2019 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15 alin. 2 din Legea nr. 80/1995
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 209/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 31 din OUG 44/2008
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 362/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 32 alin. (7) fraza finala din Legea cetateniei romane nr. 21/1991
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 223/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. din Legea nr. 61/1993
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei



Articole Juridice

Respectarea principiului contributivitatii in sistemul public de pensii si aplicarea in timp a legii
Sursa: Irina Maria Diculescu

Egalitatea in drepturi la acordarea pensiei sociale minime garantate
Sursa: EuroAvocatura.ro

Restrictiile privind vanzarea-cumpararea terenurilor agricole situate in extravilan si aplicarea principiului tempus regit actum
Sursa: Irina Maria Diculescu

Procedura speciala a atacarii hotararilor de validare a consilierilor locali – aspecte de constitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Legea anticoruptie: efectuarea de operatiuni financiare incompatibile cu functia ca acte de comert – aspecte de constitutionalitate si previzibilitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Evaluarea imobilelor restituite in natura sau prin echivalent in temeiul Legii 165/2013. Aspecte de constitutionalitate.
Sursa: Irina Maria Diculescu

Obligatia instantei de a stabili contributia lunara la intretinerea copilului pe timpul plasamentului – masura de protectie a drepturilor copilului sau piedica in calea celeritatii
Sursa: Irina Maria Diculescu