Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Fiscal » Decizia C.C.R. nr. 832/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor unor dispozitii din Codul de procedura fiscala

Decizia C.C.R. nr. 832/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor unor dispozitii din Codul de procedura fiscala

  Publicat: 12 Jun 2019       191 citiri        Secţiunea: Drept Fiscal  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
A fost promulgat la 11.09.1865
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Decizia nr. 832/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 214 alin. (1) lit. a) si alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 480 din 12.06.2019.

Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
A fost promulgat la 11.09.1865
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act procedural prin care organul de urmarire penala, instanta de judecata, in procese penale sau civile, ori alt organ de jurisdictie dispune ca o persoana sa se prezinte in fata sa la o data determinata, in legatura cu un proces.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
A fost promulgat la 11.09.1865
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act procedural prin care organul de urmarire penala, instanta de judecata, in procese penale sau civile, ori alt organ de jurisdictie dispune ca o persoana sa se prezinte in fata sa la o data determinata, in legatura cu un proces.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Unirea a doua sau mai multe cauze aflate in curs de cercetare si urmarire penala,
Unirea a doua sau mai multe cauze aflate in curs de cercetare si urmarire penala,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Institutie constituita cu scopul de a apara drepturile si libertatile cetatenilor
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Exceptio non adimpleti contractus este expresia latina ; dreptul oricareia din partile unui cotract bilateral, sinalagmatic, de a refuza indeplinirea obligatiilor pe care si le-a asumat, atata vreme cat cealalta parte nu-si indeplineste propriile sale obligatii.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
A fost promulgat la 11.09.1865
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
A fost promulgat la 11.09.1865
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
A fost promulgat la 11.09.1865
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
A fost promulgat la 11.09.1865
Reglementeaza in cap. I, t. I, C. proc. pen., partea speciala; sunt procurorul si organele de cercetare penala.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Principiu fundamental prevazut in cap. I, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Potrivit dispozitiilor procesual penale, invinuitul dau inculpatul nu este obligat sa probeze nevinovatia sa,
Potrivit dispozitiilor procesual penale, invinuitul dau inculpatul nu este obligat sa probeze nevinovatia sa,
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Practicile comerciale anticoncurentiale (inclusiv exploatarea incorecta a clientilor sau eliminarea concurentilor) in care o firma dominanta se poate angaja, pentru a-si mentine sau intari pozitia pe piata.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
A fost promulgat la 11.09.1865
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(Hard dollars) Banii pe care o firma broker/dealer ii plateste pentru analiza, cercetare sau alte servicii financiare prestate clientilor.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
A fost promulgat la 11.09.1865
Institutie de drept penal, prevazuta in sectiunea III, cap. V, t. III, art. 81, C. pen., partea generala, consta in suspendarea executarii pedepsei,
A fost promulgat la 11.09.1865
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Parte in procesul penal chemata sa raspunda conform legii civile pentru pagubele provocate prin fapta invinuitului sau inculpatului.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
A fost promulgat la 11.09.1865

1. Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 214 alin. (1) lit. a) si alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, exceptie ridicata de Societatea M.T.B. S.R.L. din Bucuresti in Dosarul nr. XXX/2/2016 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. XXXXD/2016.
2. La apelul nominal se constata lipsa partilor. Procedura de citare este legal indeplinita.
3. Curtea dispune a se face apelul si in Dosarul nr. YYYYD/2016 avand ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 214 alin. (1) lit. a) si alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, exceptie ridicata de E.E.D. - S.A. in Dosarul nr. XXXX/2/2016 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.
4. La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
5. Magistratul-asistent refera asupra cauzei si arata ca partea Agentia Nationala de Administrare Fiscala a depus concluzii scrise, prin care solicita respingerea, ca neintemeiata, a exceptiei de neconstitutionalitate.
6. Curtea, din oficiu, pune in discutie problema conexarii dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public arata ca este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, avand in vedere obiectul cauzelor, in temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, dispune conexarea Dosarului nr. YYYYD/2016 la Dosarul nr. XXXXD/2016, care este primul inregistrat.
7. Cauza fiind in stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvantul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata, mentionand in acest sens jurisprudenta Curtii Constitutionale in materie.
C U R T E A,
avand in vedere actele si lucrarile dosarelor, constata urmatoarele:
8. Prin Incheierea din 17 octombrie 2016, pronuntata in Dosarul nr. XXX/2/2016, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 214 alin. (1) lit. a) si alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, exceptie ridicata de Societatea M.T.B. S.R.L. din Bucuresti intr-o cauza intemeiata pe dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 92/2003.
9. Prin Incheierea din 9 noiembrie 2016, pronuntata in Dosarul nr. XXXX/2/2016, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 214 alin. (1) lit. a) si alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, exceptie ridicata de E.E.D. - S.A. intr-o cauza intemeiata pe dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 92/2003.
10. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, in esenta, ca prevederile criticate, care permit organului competent sa solutioneze contestatia si sa suspende solutionarea acesteia in cazul in care organul care a efectuat activitatea de control a sesizat organele in drept cu privire la existenta indiciilor savarsirii unei infractiuni a carei constatare ar avea o inraurire hotaratoare asupra solutiei ce urmeaza sa fie data in procedura administrativa, sunt de natura a aduce atingere dreptului de acces la justitie al contestatarului, iar prin posibilitatea de interpretare acordata organelor de control norma legala nu intruneste criteriile privind calitatea legii. Textul criticat nu prevede un cadru care sa imprime organului fiscal un comportament strict si obiectiv.
11. Se apreciaza ca in situatii similare referitoare la masura suspendarii in anumite situatii ca efect al formularii unei plangeri penale, Curtea Constitutionala a admis exceptia de neconstitutionalitate, intrucat aceasta masura nu intruneste conditia caracterului proportional, fiind excesiva in raport cu obiectivul ce trebuie atins (Decizia nr. 279 din 23 aprilie 2015), iar textul de lege restrange disproportional un drept fundamental (Decizia nr. 279 din 23 aprilie 2015 si Decizia nr. 261 din 5 mai 2016).
12. De asemenea, se apreciaza ca si in ceea ce priveste incetarea motivului care a determinat suspendarea, acesta nu are criterii obiective si clare care sa stabileasca ori sa permita determinarea momentului in care intervine, intrucat incetarea motivului care a determinat suspendarea este un fapt trecut, respectiv depunerea unei sesizari penale, adica un moment consumat.
13. Ca atare, avand in vedere jurisprudenta Curtii Constitutionale, a Curtii de Justitie a Uniunii Europene si a Curtii Europene a Drepturilor Omului, se sustine ca prevederile criticate sunt contrare art. 1 alin. (5), art. 20 alin. (2), art. 21, art. 53 si art. 126 alin. (6) din Constitutie, precum si celor ale art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
14. Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal, in Dosarul nr. XXXXD/2016, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 92/1992, nu si-a exprimat opinia cu privire la temeinicia exceptiei de neconstitutionalitate.
15. Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal, in Dosarul nr. YYYYD/2016, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu si-a exprimat opinia cu privire la temeinicia exceptiei de neconstitutionalitate.
16. Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
17. Guvernul, avand in vedere jurisprudenta Curtii Constitutionale in materie, apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
18. Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.
C U R T E A,
examinand incheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele intocmite de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
19. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze prezenta exceptie .
20. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 214 alin. (1) lit. a) si alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 513 din 31 iulie 2007, care au urmatorul cuprins:
"(1) Organul de solutionare competent poate suspenda, prin decizie motivata, solutionarea cauzei atunci cand:
a) organul care a efectuat activitatea de control a sesizat organele in drept cu privire la existenta indiciilor savarsirii unei infractiuni a carei constatare ar avea o inraurire hotaratoare asupra solutiei ce urmeaza sa fie data in procedura administrativa;.
[...]
(3) Procedura administrativa este reluata la incetarea motivului care a determinat suspendarea sau, dupa caz, la expirarea termenului stabilit de organul de solutionare competent potrivit alin. (2), indiferent daca motivul care a determinat suspendarea a incetat sau nu."
21. Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala a fost abrogata prin art. 354 lit. a) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015, iar art. 26 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 44/2008 a fost modificat, insa, avand in vedere Decizia Curtii Constitutionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmeaza a analiza dispozitiile criticate, astfel cum acestea produc efecte juridice in cauza de fata.
22. In sustinerea neconstitutionalitatii acestor dispozitii legale sunt invocate prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (5) in componenta privind calitatea legii, art. 20 alin. (2) cu referire la tratatele internationale privind drepturile omului, art. 21 referitor la accesul liber la justitie, art. 53 referitor la restrangerea exercitiului unor drepturi, art. 126 alin. (6) privind garantarea controlului judecatoresc al actelor administrative ale autoritatilor publice, pe calea contenciosului administrativ. De asemenea, este mentionat art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
23. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea observa ca dispozitiile criticate au mai format obiectul controlului de constitutionalitate, sens in care sunt, spre exemplu, Decizia nr. 626 din 17 octombrie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 148 din 16 februarie 2018, Decizia nr. 271 din 27 aprilie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 665 din 11 august 2017, Decizia nr. 401 din 15 iunie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 28 din 10 ianuarie 2017, Decizia nr. 56 din 12 februarie 2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 204 din 10 aprilie 2013, sau Decizia nr. 189 din 2 martie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 241 din 15 aprilie 2010.
24. Cu acele prilejuri, referitor la institutia procesuala a suspendarii facultative a solutionarii cauzei in cadrul procedurii administrative prealabile instituite in titlul IX al Codului de procedura fiscala din 2003, Curtea s-a pronuntat in sensul constitutionalitatii acesteia. Astfel, prin Decizia nr. 95 din 1 februarie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 320 din 10 mai 2011, sau Decizia nr. 271 din 27 aprilie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, precitata, paragraful 13, Curtea a retinut ca adoptarea acestei masuri este conditionata de inraurirea hotaratoare pe care o are constatarea de catre organele competente a elementelor constitutive ale unei infractiuni asupra solutiei ce urmeaza sa fie data in procedura administrativa. Or, intr-o atare situatie, este firesc ca procedura administrativa privind solutionarea contestatiei formulate impotriva actelor administrative fiscale sa fie suspendata fie pana la incetarea motivului care a determinat suspendarea, fie pana la un termen stabilit de organul fiscal competent prin decizia de suspendare. In momentul incetarii motivului care a determinat suspendarea sau, dupa caz, la expirarea termenului stabilit de organul de solutionare competent, indiferent daca motivul care a determinat suspendarea a incetat ori nu, procedura administrativa este reluata, fiind emisa o decizie privind solutionarea contestatiei.
25. In jurisprudenta sa in aceasta materie, Curtea a retinut ca, potrivit art. 205 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, contestatia este o cale administrativa de atac si nu inlatura dreptul la actiune al celui care se considera lezat in drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia. Astfel, chiar daca decizia sau, dupa caz, dispozitia pronuntata de organul fiscal competent al carui act administrativ fiscal este atacat are caracter definitiv in sistemul cailor administrative de atac, dreptul la actiune in instanta al contribuabilului nu este abolit, fiind chiar reconfirmat si de art. 215 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala in ceea ce priveste suspendarea executarii actului administrativ fiscal.
26. Art. 214 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala se refera, asadar, la procedura de solutionare a contestatiei pe cale administrativa, si nu la cea jurisdictionala, a carei desfasurare nu este impiedicata sau conditionata de existenta celei dintai, pentru ca accesul liber la justitie sa fie incalcat. Totodata, cazul de suspendare a procedurii de solutionare a contestatiei pe cale administrativa, reglementat de art. 214 alin. (1) lit. a) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, se refera la o situatie de exceptie, aceea in care organul care a efectuat activitatea de control fiscal sesizeaza organele de urmarire penala in urma depistarii indiciilor asupra savarsirii unei infractiuni a carei constatare ar avea o inraurire hotaratoare asupra solutiei ce urmeaza a fi pronuntata in procedura administrativa.
27. Hotararea definitiva a instantei penale prin care se solutioneaza actiunea civila este opozabila organelor fiscale competente pentru solutionarea contestatiei, cu privire la sumele pentru care statul s-a constituit parte civila. In plus, decizia de suspendare este motivata, iar suspendarea poate fi solicitata o singura data pe parcursul desfasurarii procedurii administrative (in acest sens, a se vedea si Decizia nr. 1.237 din 18 noiembrie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 841 din 15 decembrie 2008). Prin urmare, Curtea a constatat ca reglementarea dedusa controlului este in deplina concordanta cu dispozitiile art. 21 din Legea fundamentala.
28. In ceea ce priveste posibilitatea organului de solutionare a contestatiei de a suspenda, prin decizie motivata, solutionarea cauzei atunci cand organul care a efectuat activitatea de control a sesizat organele in drept cu privire la existenta indiciilor savarsirii unei infractiuni, Curtea a constatat ca aceasta nu infrange dispozitiile constitutionale care consacra prezumtia de nevinovatie. Adoptarea masurii suspendarii este conditionata de inraurirea hotaratoare pe care o are constatarea de catre organele competente a elementelor constitutive ale unei infractiuni asupra solutiei ce urmeaza sa fie data in procedura administrativa. Or, intr-o atare situatie suspendarea procedurii administrative nu numai ca se impune, dar constituie tocmai expresia aplicarii prezumtiei de nevinovatie a persoanei contestatoare, care isi poate valorifica toate drepturile garantate constitutional, in cadrul unui proces in fata instantelor de judecata .
29. Totodata, prin Decizia nr. 214 din 31 martie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 338 din 18 mai 2015, Curtea a retinut ca, impotriva deciziei organului fiscal competent de suspendare a solutionarii contestatiei contestatorul se poate adresa instantei de contencios administrativ (paragraful 20). Totodata, Curtea a aratat ca nu se poate sustine existenta unei ingradiri a dreptului de acces liber la justitie, textul de lege mentionat oferindu-i contestatorului posibilitatea de a supune controlului instantei judecatoresti inclusiv decizia de suspendare a solutionarii contestatiei pe cale administrativa (a se vedea Decizia nr. 617 din 6 mai 2010).
30. De altfel, prin Decizia nr. 626 din 17 octombrie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 148 din 16 februarie 2018, paragrafele 26-31, prin care Curtea s-a mai pronuntat asuprea prevederilor criticate in prezenta cauza, a aratat ca insusi textul criticat ofera o garantie, care poate fi apreciata ca suficienta, pentru a-l asigura pe contestatar ca suspendarea nu va fi dispusa in mod arbitrar (Organul de solutionare competent poate suspenda, prin decizie motivata, solutionarea cauzei). Situatiile in care poate fi dispusa aceasta masura sunt expres si limitativ prevazute, fiind determinate printr-un grad de precizie suficient de ridicat, care, o data in plus, sa il protejeze pe contestatar de un eventual abuz . Faptul ca, de la caz la caz, se pot ivi situatii in care suspendarea solutionarii contestatiei sa conduca, in mod efectiv, la ingreunarea, cu totul regretabila, a situatiei unui contestatar anume nu reprezinta un temei suficient pentru a invalida, in integralitatea ei, o institutie juridica, in speta cea a suspendarii facultative a solutionarii contestatiei pe cale administrativa. De altfel, in asemenea situatii, nu se ridica probleme de constitutionalitate, ci, eventual, de aplicare a legii, asa cum, in mod judicios, a retinut Curtea Constitutionala in trecut, de pilda prin Decizia nr. 95 din 1 februarie 2011, precitata, cand, respingand exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 218 alin. (2) din Codul de procedura fiscala din 2003, a constatat ca eventualul comportament al partilor sau al institutiilor administrative care determina o intarziere in solutionarea contestatiei nu reprezinta o problema de constitutionalitate, ci una care tine exclusiv de conduita partilor implicate, conduita ce nu este determinata de textul de lege criticat. Or, Curtea Constitutionala judeca numai in drept, astfel incat conduita procesuala a contribuabilului contestator sau a organului fiscal ori unele decizii administrative sau judecatoresti discutabile nu pot constitui temei pentru constatarea neconstitutionalitatii unor texte legale.
31. Pe langa argumentele mentionate constant de instanta de contencios constitutional, Curtea, prin Decizia nr. 626 din 17 octombrie 2017, paragrafele 28-30, le retine si pe cele din jurisprudenta recenta a Curtii Europene a Drepturilor Omului, respectiv Hotararea din 18 mai 2017, pronuntata in Cauza Johannesson si altii impotriva Islandei. In speta, reclamantii s-au plans ca au fost judecati de doua ori pentru declaratii fiscale inexacte, fiindu-le impuse, pe de o parte, amenzi fiscale, iar, pe de alta parte, fiind condamnati, ulterior, pentru infractiuni fiscale in forma agravata. Instanta europeana de contencios a drepturilor omului a constatat ca ambele seturi de proceduri au fost de natura penala si ca faptele care au stat la baza celor doua proceduri au fost aceleasi: nedeclararea veniturilor pentru aceeasi perioada de timp, fiind constatata eludarea platii acelorasi sume de bani . Curtea de la Strasbourg a statuat ca pentru a nu exista o dublare a procedurilor, intre procedura administrativa (fiscala) si cea penala trebuie sa existe o legatura materiala si temporala suficient de stransa, ele trebuind sa fie combinate intr-o maniera integrata incat sa formeze un ansamblu coerent. Or, in aceasta speta, Curtea a constatat ca nu a existat o legatura materiala si temporala suficient de stransa intre cele doua seturi de proceduri pentru a se evita dublarea. Pe de o parte, a existat doar o suprapunere limitata in calendarul celor doua seturi de proceduri, iar, pe de alta parte, administrarea si evaluarea probelor s-au realizat distinct, raspunderea reclamantilor fiind evaluata de catre diferite autoritati si instante in cadrul unor proceduri care au fost in mare masura independente una de cealalta [paragrafele 50-55].
32. De asemenea, Curtea, in jurisprudenta sa precitata, a mai retinut ca actul administrativ de suspendare a unei proceduri administrative nu este sustras controlului judecatoresc. Legea prevede o insiruire logica a procedurilor care permit atat apararea interesului public, cat si al persoanelor private. Potrivit art. 214 alin. (3) din Codul de procedura fiscala din 2003, procedura administrativa este reluata la incetarea motivului care a determinat suspendarea . Ceea ce poate fi pus in discutie este intervalul de timp in care contribuabilul trebuie sa astepte pentru a avea posibilitatea sa conteste actul administrativ, pentru ca solutionarea unei cauze penale poate dura suficient de mult timp, cu alte cuvinte, termenul rezonabil al urmaririi penale si cel al judecatii. Insa Curtea observa ca partea interesata poate formula o contestatie intemeiata pe prevederile art. 4881 din Codul de procedura penala, ceea ce ar putea avea ca efect accelerarea procedurii din fata organelor de urmarire penala sau a instantelor judecatoresti. Potrivit acestor dispozitii: "(1) Daca activitatea de urmarire penala sau de judecata nu se indeplineste intr-o durata rezonabila, se poate face contestatie, solicitandu-se accelerarea procedurii. (2) Contestatia poate fi introdusa de catre suspect, inculpat, persoana vatamata, partea civila si partea responsabila civilmente. In cursul judecatii, contestatia poate fi introdusa si de catre procuror. Contestatia poate fi formulata dupa cum urmeaza: a) dupa cel putin un an de la inceperea urmaririi penale, pentru cauzele aflate in cursul urmaririi penale; b) dupa cel putin un an de la trimiterea in judecata, pentru cauzele aflate in cursul judecatii in prima instanta; c) dupa cel putin 6 luni de la sesizarea instantei cu o cale de atac, pentru cauzele aflate in caile de atac ordinare sau extraordinare. (4) Contestatia poate fi retrasa oricand pana la solutionarea acesteia. Contestatia nu mai poate fi reiterata in cadrul aceleiasi faze procesuale in care a fost retrasa."
33. Distinct de acestea, Curtea, analizand jurisprudenta instantelor de contencios administrativ, constata ca prin acesta, pe de o parte, instantele de judecata de la nivelul curtilor de apel dispun solutionarea contestatiilor administrative formulate impotriva deciziilor de impunere, chiar daca exista formulate plangeri penale in temeiul Codului de procedura fiscala, constatand nelegalitatea solutiei de suspendare a procedurii de solutionare a contestatiei, si, pe de alta parte, spre exemplu, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal a retinut ca instanta de contencios administrativ investita cu controlul de legalitate asupra deciziei de suspendare a contestatiei, emisa in temeiul art. 214 alin. (1) lit. a) din Codul de procedura fiscala, poate evalua masura administrativa inclusiv in ceea ce priveste exercitarea dreptului de apreciere al autoritatii fiscale prin raportare la definitia excesului de putere, cuprinsa in art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004, a proportionalitatii si a celorlalte exigente ale dreptului la o buna administrare pentru ca, in caz contrar, s-ar accepta incidenta art. 214 alin. (1) lit. a) din Codul de procedura fiscala in cazul oricarui demers formal de sesizare a organelor penale, cu consecinta amanarii nepermise a solutiei in procedura administrativa (Decizia nr. 1.892 din 10 aprilie 2014 pronuntata in recurs de Sectia de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, avand ca obiect, printre altele, anularea deciziei de suspendare a procedurii de solutionare a contestatiei administrative).
34. In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate formulata prin prisma comparatiei prevederilor criticate in prezenta cauza cu solutia cuprinsa in jurisprudenta Curtii Constitutionale, spre exemplu, in Decizia nr. 279 din 23 aprilie 2015, Curtea retine ca situatiile sunt diferite, intrucat in aceasta decizie era vorba de masura suspendarii contractului individual de munca care opera de plano si s-a considerat ca "masura restrangerii exercitiului dreptului la munca, suspendarea contractului individual de munca ca efect al formularii unei plangeri penale de catre angajator impotriva salariatului nu intruneste conditia caracterului proportional, masura fiind excesiva in raport cu obiectivul ce trebuie atins", astfel ca dispozitiile art. 52 alin. (1) lit. b) teza intai din Legea nr. 53/2003 au fost constatate neconstitutionale. Or, situatia din speta de fata este diferita, suspendarea solutionarii contestatiei intervenind in situatii de exceptie, cum de altfel a aratat Curtea in jurisprudenta sa.
35. Fata de cele prezentate, avand in vedere si jurisprudenta Curtii Constitutionale in materie, prin care s-a deslusit parcursul desfasurarii procedurii cu privire la solutionarea contestatiilor formulate impotriva actelor administrativ-fiscale, inclusiv cu privire la reluarea procedurii administrative la incetarea motivului care a determinat suspendarea sau, dupa caz, la expirarea termenului stabilit de organul de solutionare competent, nu se poate retine pretinsa incalcare a prevederilor privind calitatea legii, mai ales ca critica formulata este mai mult din perspectiva posibilitatii interpretarii normelor legale de catre cei indrituiti la aplicarea acesteia. Or, este firesc ca in aplicarea normelor in materie fiscala, interpretarea acestora sa fie apanajul celor care o aplica, avand in vedere principiile care stau la baza interpretarii si aplicarii legii, intrucat aceasta nu poate fi exhaustiva.
36. Prin urmare, Curtea nu poate retine pretinsa incalcare a dispozitiilor constitutionale ale art. 1 alin. (5), art. 20 alin. (2), art. 21 si art. 126 alin. (6) din Constitutie si nici a celor ale art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
37. Cu privire la art. 53 din Constitutie, avand in vedere ca nu s-a retinut incalcarea vreunui drept fundamental, acesta nu are incidenta in cauza.
38. Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi1,
1 A se vedea opinia separata la Decizia nr. 401 din 15 iunie 2016.


CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
D E C I D E:


Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Societatea M.T.B. S.R.L. din Bucuresti in Dosarul nr. XXX/2/2016 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal si de E.E.D. - S.A. in Dosarul nr. XXXX/2/2016 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal si constata ca dispozitiile art. 214 alin. (1) lit. a) si alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta din data de 13 decembrie 2018.


Pronuntata de: Curtea Constitutionala a Romaniei


Citeşte mai multe despre:    CCR    Exceptie de neconstitutionalitate    Decizia 832/2018    Codul de procedura fiscala    OG 92/2003    Suspendarea solutionarii    Control judecatoresc    Contencios administrativ



Comentează: Decizia C.C.R. nr. 832/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor unor dispozitii din Codul de procedura fiscala
Alte Speţe

Competenta teritoriala de solutionare a cauzei in materia conflictelor de munca
Pronuntaţă de: ICCJ, Decizia nr. 187 din 30 ianuarie 2019

Decizia CCR nr. 418/2019 referitoare la admiterea obiectiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul educatiei
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 318/2019 - admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 14 alin. (4) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 317/2019 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea privind organizarea si functionarea politiei judiciare
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 323/2019 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15 alin. 2 din Legea nr. 80/1995
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 209/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 31 din OUG 44/2008
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 362/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 32 alin. (7) fraza finala din Legea cetateniei romane nr. 21/1991
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 223/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. din Legea nr. 61/1993
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 263/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) din Legea nr. 349/2002
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 202/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 906 alin. (2)-(4) din Codul de procedura civila
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei



Articole Juridice

Respectarea principiului contributivitatii in sistemul public de pensii si aplicarea in timp a legii
Sursa: Irina Maria Diculescu

Egalitatea in drepturi la acordarea pensiei sociale minime garantate
Sursa: EuroAvocatura.ro

Restrictiile privind vanzarea-cumpararea terenurilor agricole situate in extravilan si aplicarea principiului tempus regit actum
Sursa: Irina Maria Diculescu

Procedura speciala a atacarii hotararilor de validare a consilierilor locali – aspecte de constitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Legea anticoruptie: efectuarea de operatiuni financiare incompatibile cu functia ca acte de comert – aspecte de constitutionalitate si previzibilitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Evaluarea imobilelor restituite in natura sau prin echivalent in temeiul Legii 165/2013. Aspecte de constitutionalitate.
Sursa: Irina Maria Diculescu

Obligatia instantei de a stabili contributia lunara la intretinerea copilului pe timpul plasamentului – masura de protectie a drepturilor copilului sau piedica in calea celeritatii
Sursa: Irina Maria Diculescu