Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » ICCJ: Situatia in care hotararea redactata de unul dintre membrii completului de recurs semnata pentru ceilalti membri de presedintele completului/instantei nu constituie motiv de contestatie in anulare

ICCJ: Situatia in care hotararea redactata de unul dintre membrii completului de recurs semnata pentru ceilalti membri de presedintele completului/instantei nu constituie motiv de contestatie in anulare

  Publicat: 17 Sep 2019       146 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Decizia nr. 26/2019 privind examinarea sesizarii formulate de Curtea de Apel Ploiesti - Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal, in Dosarul nr. XXXX/105/2018/a1, privind pronuntarea unei hotarari prealabile a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 755 din 17.09.2019.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Prevazut in cap. I, t. II, C. proc.en., partea speciala, colectiv de judecatori constituit pentru solutionarea cauzelor care i s-au repartizat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Activitate desfasurata de organele financiare, pentru stabilirea subiectelor impozabile, a obiectului impunerii, determinarea bazei impozabile, calcularea impozitului,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
A fost promulgat la 11.09.1865
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
A fost promulgat la 11.09.1865
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
A fost promulgat la 11.09.1865
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act adoptat de organele de stat,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
In materie civila, contestaia in anulare, reglementata in cap I, t. , V, C. pro. civ., cale extraodrinara de atac,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
A fost promulgat la 11.09.1865
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Instrument structural infiintat in 1993, cu scopul de a oferi ajutor financiar in domeniile mediu si infrastructura celor mai sarace state ale UE (statele cu un produs national brut sub 90% din media europeana),
Act adoptat de organele de stat,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Parere a unui membru al completului de judecata, care a ramas in minoritate fata de ceilalti membri ai completului cu prilejul deliberarii cauzei.
Conform art. 301 Cod Penal, fabricarea ori punerea in circulatie a produselor care poarta denumiri de origine ori indicatii de provenienta false,
Prevazut in cap. I, t. II, C. proc.en., partea speciala, colectiv de judecatori constituit pentru solutionarea cauzelor care i s-au repartizat.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Act adoptat de organele de stat,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Constituţia României - Intrare in vigoare: 31/10/2003
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Moment (etapa) al judecatii in prima instanta,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Legea 10 din 2001. Persoana fizica sau juridica, proprietara a unui/unor imobil(e) la data preluarii abuzive, care indeplineste conditiile impuse de lege pentru a beneficia de dispozitiile acesteia;
Este un mijloc legal sau conventional de asigurare a executarii obligatiilor;
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Expresie prin care se desemneaza, in mod generic, mijloacele juridice, recunoscute tuturor creditorilor, in scopul realizarii drepturilor lor de creanta si care se fundeaza pe dreptul de gaj general al creditorilor chirografari.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
(protectia persoanelor cu handicap). Reunifica absenta, pierderea sau alterarea unei structuri ori a unei functii (anatomica, fiziologica sau psihologica) a persoanei.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.
Intreprindere care cumpara sau sconteaza facturile de la un fabricant sau de la un vanzator si urmareste incasarea pretului de la clienti.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Moment (etapa) al judecatii in prima instanta,
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Moment (etapa) al judecatii in prima instanta,
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Prevazut in cap. I, t. II, C. proc.en., partea speciala, colectiv de judecatori constituit pentru solutionarea cauzelor care i s-au repartizat.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
A fost promulgat la 11.09.1865
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
A fost promulgat la 11.09.1865
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desemneaza situatia in care un membru al completului de judecata este oprit, in cazurile expres prevazute de lege, sa participe la solutionarea unui anumit litigiu.
Moment al procesului, care marcheaza terminarea discutiilor contradictorii ale partilor, intrucat constituie un moment de referinta
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Moment (etapa) al judecatii in prima instanta,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Legea 10 din 2001. Persoana fizica sau juridica, proprietara a unui/unor imobil(e) la data preluarii abuzive, care indeplineste conditiile impuse de lege pentru a beneficia de dispozitiile acesteia;
Este un mijloc legal sau conventional de asigurare a executarii obligatiilor;
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Expresie prin care se desemneaza, in mod generic, mijloacele juridice, recunoscute tuturor creditorilor, in scopul realizarii drepturilor lor de creanta si care se fundeaza pe dreptul de gaj general al creditorilor chirografari.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
A fost promulgat la 11.09.1865
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Diferenta intre pretul de vanzare al unui produs/serviciu si costul acestuia; diferenta intre dobanda platita la depozite si dobanda perceputa la creditele acordate de catre o banca.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Puteti depune o plangere la Curte daca va considerati victima directa a unei incalcari a drepturilor sau garantiilor prevazute in Conventie sau in protocoalele acesteia.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
(in prima instanta). Reglementat in cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala, s elimiteaza la fapta si persoana (persoanele) aratata in actul de sesizare a instantei, chiar si in cazul de extindere a procesului penal.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Prevazut in cap. I, t. II, C. proc.en., partea speciala, colectiv de judecatori constituit pentru solutionarea cauzelor care i s-au repartizat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act adoptat de organele de stat,
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act adoptat de organele de stat,
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
In materie civila, contestaia in anulare, reglementata in cap I, t. , V, C. pro. civ., cale extraodrinara de atac,
Act adoptat de organele de stat,
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
A fost promulgat la 11.09.1865
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Exceptio non adimpleti contractus este expresia latina ; dreptul oricareia din partile unui cotract bilateral, sinalagmatic, de a refuza indeplinirea obligatiilor pe care si le-a asumat, atata vreme cat cealalta parte nu-si indeplineste propriile sale obligatii.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
A fost promulgat la 11.09.1865
Efecte induse - Efecte secundare (colaterale) ale unui acord sau ale unei concentrari dintre cel putin doua intreprinderi, care afecteaza concurenta dintre ele, pe o alta piata relevanta decat cea vizata de intelegerea sau de concentrarea in cauza.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Cauza care impiedica punerea in miscare sau exercitarea actiunii penale,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Contracte incheiate la bursa bazate pe activele suport (subiacente), precum cele referitoare la valori mobiliare, valute selective, marfuri negociabile la bursa etc.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
A fost promulgat la 11.09.1865
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Moment (etapa) al judecatii in prima instanta,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
A fost promulgat la 11.09.1865
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
A fost promulgat la 11.09.1865
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
A fost promulgat la 11.09.1865
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept investit cu solutionarea Dosarului nr. 545/1/2019 este constituit conform dispozitiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedura civila si ale art. 275 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare (Regulamentul).
Sedinta este prezidata de doamna judecator Gabriela Elena Bogasiu, vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
La sedinta de judecata participa doamna Mihaela Lorena Mitroi, magistrat-asistent desemnat in conformitate cu dispozitiile art. 276 din Regulament.
Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia in examinare sesizarea formulata de Curtea de Apel Ploiesti - Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal, in Dosarul nr. XXXX/105/2018/a1, privind pronuntarea unei hotarari prealabile.
Magistratul-asistent prezinta referatul cauzei, aratand ca a fost depus raportul intocmit de judecatorii-raportori, care s-a comunicat partilor, in conformitate cu dispozitiile art. 520 alin. (10) din Codul de procedura civila, fiind depus de catre intimata un punct de vedere formulat in scris privind chestiunea de drept supusa judecatii. La dosar au fost transmise de catre instantele nationale hotararile judecatoresti ce au fost identificate, precum si opiniile teoretice exprimate de judecatori. Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a comunicat ca nu se verifica, in prezent, practica judiciara in vederea promovarii unui recurs in interesul legii.
Doamna judecator Gabriela Elena Bogasiu, presedintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, constata ca nu exista chestiuni prealabile, iar completul ramane in pronuntare asupra sesizarii privind pronuntarea unei hotarari prealabile.


INALTA CURTE,


deliberand asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizata, constata urmatoarele:


I. Titularul si obiectul sesizarii
1. Curtea de Apel Ploiesti - Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal a dispus, prin Incheierea din 11 ianuarie 2019, in Dosarul nr. XXXX/105/2018/a1, sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in baza art. 519 din Codul de procedura civila, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile cu privire la urmatoarele chestiuni de drept:
"1. daca semnarea hotararii de catre aceiasi judecatori care au pronuntat-o intra in notiunea de A«alcatuirea instanteiA», a carei nerespectare constituie motiv de contestatie in anulare, potrivit art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedura civila;
2. daca in ipoteza de nerespectare a dispozitiilor referitoare la alcatuirea instantei, prevazuta de art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedura civila, intra si situatia in care hotararea redactata de unul dintre membrii completului de recurs este semnata doar de judecatorul redactor, in timp ce, pentru ceilalti doi membri, hotararea este semnata de presedintele instantei, astfel incat majoritar hotararea apare ca fiind semnata de o alta persoana, care nu a facut parte din complet ."


II. Expunerea succinta a procesului in cadrul caruia s-a invocat chestiunea de drept mentionata
2. Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Prahova - Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal, societatea reclamanta, in contradictoriu cu parata Administratia Judeteana a Finantelor Publice Prahova - Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Ploiesti, a solicitat suspendarea efectelor Deciziei de impunere nr. xxxx/27.04.2018 emisa de parata, pana la pronuntarea instantei de fond asupra actiunii in contencios administrativ formulate impotriva acesteia.
3. Prin Sentinta nr. 1.160 din 6 iunie 2018 a Tribunalului Prahova a fost admisa cererea reclamantei, dispunandu-se suspendarea executarii deciziei de impunere, pana la solutionarea contestatiei pe fond .
4. Impotriva acestei sentinte a declarat recurs parata, intemeiat pe dispozitiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedura civila, solicitand casarea sa si, in rejudecare, respingerea cererii de suspendare ca neintemeiata.
5. Prin Decizia nr. 2.650 din 9 august 2018 a Curtii de Apel Ploiesti, recursul a fost admis, sentinta atacata a fost casata in tot si, in rejudecare, actiunea a fost respinsa ca neintemeiata.
6. La data de 24 septembrie 2018, reclamanta a formulat o contestatie in anulare impotriva deciziei instantei de recurs, in baza art. 503 alin. (2) pct. 1 teza a doua din Codul de procedura civila, sustinand ca hotararea pe care o contesta a fost pronuntata cu incalcarea normelor referitoare la alcatuirea instantei.
7. Dezvoltand motivul invocat, contestatoarea a aratat ca din analiza hotararii atacate rezulta ca aceasta este semnata de un judecator care nu a participat la judecarea cauzei, in speta, de presedintele instantei, in locul a doi dintre judecatori.
8. Contestatoarea a apreciat ca dispozitiile art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, raportate la Hotararea din 7 martie 2017, pronuntata in Cauza Cerovsek si BoA…Aľicnik impotriva Sloveniei, definitiva la 7 iunie 2017, au intaietate fata de prevederile art. 426 alin. (4) din Codul de procedura civila.
9. Intimata a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea contestatiei in anulare, ca neintemeiata, aratand ca aspectele invocate de contestatoare nu se circumscriu prevederilor art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedura civila, deoarece incalcarea normelor referitoare la alcatuirea instantei presupune, cu titlu de exemplu, ca unul dintre judecatorii care au participat la solutionarea fondului cauzei sa fi participat si la solutionarea caii de atac a recursului sau completul de judecata sa nu fi fost compus din numarul de judecatori prevazut de lege pentru etapa procesuala in care se afla cauza.
10. Semnarea hotararii de catre presedintele instantei, in conditiile in care doi dintre judecatorii care au participat la solutionarea procesului se aflau in concediu de odihna, este o situatie perfect justificata si legala, neputand fi vorba de o incalcare a normelor de alcatuire a instantei, cat timp instanta de recurs a fost alcatuita cu respectarea dispozitiilor legale incidente.
11. Intimata a mai aratat ca una dintre conditiile esentiale pentru a putea promova aceasta cale de atac este aceea ca partea sa fi invocat exceptia corespunzatoare, iar instanta de recurs sa fi omis sa se pronunte asupra ei, or, in prezenta cauza, contestatoarea nu a invocat o astfel de exceptie si nici nu ar fi avut cum sa o invoce.
12. Intimata a mai sustinut ca dispozitiile legale ce reglementeaza aceasta cale de atac sunt de stricta interpretare, neputand fi extinse la alte situatii decat cele avute in vedere de legiuitor.
13. Prin Incheierea din 11 ianuarie 2019, Curtea de Apel Ploiesti - Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal a sesizat, din oficiu, Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 426 alin. (4) din Codul de procedura civila, cu referire la cazul in care judecatorul sau judecatorii sunt impiedicati sa semneze hotararea, raportat la art. 21 alin. (3) din Constitutia Romaniei, precum si Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru pronuntarea unei hotarari prealabile privind dezlegarea unor chestiuni de drept de a caror lamurire a apreciat ca depinde solutionarea fondului.


III. Aspectele de admisibilitate retinute de titularul sesizarii
14. Prin incheierea de sesizare, completul de judecata al Curtii de Apel Ploiesti - Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal a apreciat ca fiind intrunite conditiile de admisibilitate prevazute cumulativ de dispozitiile art. 519 din Codul de procedura civila.
15. Astfel, curtea de apel a aratat ca a fost investita cu solutionarea unei contestatii in anulare impotriva unei decizii pronuntate in recurs, urmand sa pronunte o hotarare in ultima instanta, definitiva in acceptiunea art. 634 din Codul de procedura civila.
16. De lamurirea chestiunilor de drept ce fac obiectul sesizarii depinde solutionarea pe fond a cauzei, avand in vedere ca acestea constituie chiar sustinerile care fundamenteaza contestatia in anulare.
17. Sesizata anterior cu dezlegarea unor chestiuni de drept procesual, Inalta Curte de Casatie si Justitie a retinut admisibilitatea sesizarii atunci cand consecintele pe care le implica rezolvarea sunt apte sa influenteze dezlegarea pe fond a cauzei, in etapa procesuala in care se afla, cata vreme se pune in discutie insasi existenta din punct de vedere juridic a respectivei cai de atac. In jurisprudenta sa, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a reliefat, in mod constant, ca admisibilitatea procedurii hotararii prealabile, indiferent daca priveste o norma de drept material sau o norma de drept procedural, este conditionata de imprejurarea ca interpretarea pe care o va da instanta suprema sa produca consecinte juridice de natura sa determine solutionarea pe fond a cauzei1.
1 Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 609 din 17 iulie 2018, paragrafele 136 si 138.
18. Instanta de sesizare a apreciat ca respectivele chestiuni de drept sunt noi, pentru urmatoarele considerente: Este adevarat ca reglementarea este in vigoare incepand cu 15 februarie 2013, insa pana la acest moment nu a fost identificata practica judiciara care sa analizeze chestiunea in discutie.
Totodata, nici in doctrina nu a fost identificata o astfel de analiza, iar situatiile in care hotararile judecatoresti sunt semnate de presedintele instantei sau de presedintele de complet in locul judecatorilor care lipsesc, facandu-se aplicarea dispozitiilor art. 426 alin. (4) din Codul de procedura civila, sunt des intalnite, cu precadere in perioada vacantei judecatoresti.
In consecinta, instanta de trimitere a considerat oportuna apelarea la instrumentul de preintampinare a practicii neunitare.
19. Tot referitor la conditia noutatii chestiunii de drept, instanta de sesizare a apreciat ca se impune a se mentiona Hotararea Curtii Europene a Drepturilor Omului pronuntata recent in Cauza Cerovsek si BoA…Aľicnik impotriva Sloveniei, la 7 martie 2017, precum si Decizia Curtii Constitutionale nr. 33 din 23 ianuarie 2018 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 146 din 15 februarie 2018.
20. In privinta acestei conditii de admisibilitate, chiar Inalta Curte de Casatie si Justitie a aratat ca noutatea chestiunii de drept in sensul art. 519 din Codul de procedura civila poate constitui si atributul unei reglementari mai vechi, dar asupra careia instanta de judecata este chemata sa se pronunte in prezent, atunci cand aplicarea frecventa a normei juridice a devenit actuala ulterior2.
2 Decizia nr. 9 din 19 februarie 2018 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 469 din 7 iunie 2018, paragraful 58.
21. In ceea ce priveste indeplinirea elementului de noutate, Inalta Curte de Casatie si Justitie a retinut, in mod constant, ca este necesar ca problema de drept sa nu fi facut obiectul analizei, in interpretarea unui act normativ mai vechi sau ca aceasta problema sa decurga dintr-un act normativ recent sau relativ recent prin raportare la data sesizarii. Totodata, problema de drept poate fi considerata noua atunci cand nu a mai fost dedusa judecatii anterior3.
3 Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 609 din 17 iulie 2018, paragraful 140.
22. De asemenea, instanta de sesizare a constatat ca este indeplinita si conditia ca Inalta Curte de Casatie si Justitie sa nu fi statuat asupra chestiunilor de drept, iar acestea nu fac obiectul unui recurs in interesul legii.


IV. Punctul de vedere al partilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
23. Dupa comunicarea raportului intocmit de judecatorii- raportori, potrivit dispozitiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedura civila, intimata a formulat un punct de vedere prin care a aratat ca este de acord cu concluziile raportului, care corespund cu opinia exprimata de intimata in fata instantei de sesizare, si anume aceea ca semnarea unei hotarari nu se circumscrie notiunii de alcatuire a instantei, astfel ca semnarea unei hotarari de catre presedintele instantei pentru unul dintre membrii completului de recurs aflat in concediu nu intra in ipoteza de nerespectare a dispozitiilor referitoare la alcatuirea instantei si, implicit, nu poate constitui motivul de contestatie in anulare prevazut de art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedura civila.
24. Contestatoarea nu a exprimat un punct de vedere asupra chestiunii de drept supuse judecatii.


V. Punctul de vedere al titularului sesizarii cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
25. In opinia completului de judecata al Curtii de Apel Ploiesti - Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal, semnarea hotararii de catre aceiasi judecatori care au pronuntat-o intra in notiunea de "alcatuire a instantei", a carei nerespectare constituie motiv de contestatie in anulare, potrivit dispozitiilor art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedura civila.
26. In acest sens, instanta de sesizare a retinut ca alcatuirea instantei este o conditie a desfasurarii activitatii procesuale in materie civila care implica formarea completului de judecata cu numarul de judecatori (si alti participanti) prevazuti de lege, iar exceptia nelegalei compuneri sau constituiri a completului este una de procedura, dilatorie si absoluta, asupra careia instanta se pronunta printr-o incheiere interlocutorie, ce poate fi atacata numai odata cu fondul . Daca a fost pronuntata o hotarare de prima instanta, incalcarea acestor reguli poate fi invocata in apel, iar daca hotararea este fara drept de apel sau data in apel, pe calea recursului. Daca insa hotararea data in recurs a fost pronuntata cu incalcarea normelor referitoare la alcatuirea instantei si, desi s-a invocat exceptia corespunzatoare, instanta de recurs a omis sa se pronunte asupra ei, poate sa fie exercitata contestatia in anulare, in conformitate cu dispozitiile art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedura civila. A mai aratat ca incalcarea dispozitiilor referitoare la compunerea sau constituirea instantei atrage nulitatea hotararii, neconditionata de existenta unei vatamari, potrivit art. 176 pct. 4 din Codul de procedura civila.
27. Prin "compunerea instantei" se intelege alcatuirea instantei cu numarul de judecatori prevazut de lege, iar in cauza se pune problema compunerii completului de judecata, aspectele intrand in sfera mai larga a alcatuirii instantei.
28. Instanta de sesizare a apreciat ca trebuie respectate normele referitoare la compunerea completului de judecata pe tot parcursul procesului civil, inclusiv in faza redactarii hotararii judecatoresti, pentru ca motivele pentru care solutia a fost dispusa existau la data pronuntarii si nu pot fi schimbate ulterior, cu ocazia redactarii hotararii.
29. In consecinta, in rationamentul sau, instanta de trimitere a aratat ca porneste de la urmatoarele doua premise: hotararea trebuie pronuntata de completul constituit in mod legal, cu numarul necesar de judecatori; in procesul deliberativ, membrii completului colegial si-au expus motivele anterior adoptarii solutiei, iar in cazul in care unul dintre membrii completului, aflat in minoritate, nu este de acord cu solutia majoritara sau cu motivarea solutiei unanime, face opinie separata sau concurenta . Asadar, daca nu s-a formulat opinie concurenta, motivele ce stau la baza solutiei apartin tuturor judecatorilor care au facut parte din complet . Ulterior pronuntarii solutiei, intr-un interval de timp stabilit de legiuitor in functie de obiectul litigiului, unul dintre judecatorii care au facut parte din complet redacteaza hotararea, iar apoi ea este semnata si de ceilalti membri ai completului, care isi insusesc motivarea astfel redactata.
30. Semnarea hotararii judecatoresti de catre membrii completului constituie o cerinta reglementata printr-o norma imperativa, iar neindeplinirea ei atrage nulitatea hotararii, in cazul in care lipsa semnaturii nu a fost suplinita potrivit dispozitiilor legii.
31. Instanta de sesizare a considerat ca modalitatea in care legiuitorul a reglementat posibilitatea de suplinire a lipsei semnaturii judecatorilor care au pronuntat hotararea aduce atingere dreptului la un proces echitabil, garantat de art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si de art. 21 alin. (3) din Constitutia Romaniei, avand in vedere semnificatia juridica a semnaturii, caracterul secret al deliberarii, precum si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului si a Curtii Constitutionale in analiza dreptului la un proces echitabil, legata de motivarea hotararii judecatoresti.
32. In cazul de fata, art. 426 alin. (4) din Codul de procedura civila constituie cadrul legal pentru ca alt judecator sa semneze o hotarare la care nu a luat parte, respectiv presedintele instantei.
33. S-a subliniat ca, pentru redactarea hotararii, legiuitorul national nu a prevazut in cuprinsul art. 426 din Codul de procedura civila vreo exceptie de la regula potrivit careia aceasta se realizeaza de judecatorul care a solutionat procesul sau de unul dintre judecatori, in cazul completurilor colegiale. Prin urmare, hotararea nu poate fi redactata decat de catre unul dintre membrii completului de judecata care a pronuntat-o.
34. Cu toate acestea, situatia in care un alt judecator decat cel care a pronuntat-o semneaza hotararea judecatoreasca este apta sa creeze aparenta ca acesta este cel care a si motivat-o.
35. Instanta de trimitere a opinat ca semnarea hotararii judecatoresti nu reprezinta un act formal, ci presupune confirmarea motivelor pentru care a fost adoptata solutia in cauza, iar redactarea unei hotarari judecatoresti este in stransa legatura cu motivarea ei, constituind o obligatie a judecatorului cauzei, care decurge din art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, din art. 21 alin. (3) din Constitutia Romaniei si din dispozitiile de drept intern [art. 426 alin. (1) din Codul de procedura civila].
36. Situatia in care hotararea judecatoreasca a fost semnata de alta persoana poate echivala cu motivarea, respectiv confirmarea motivelor de catre o persoana care nu a facut parte din procesul decizional, fiind apta sa lipseasca justitiabilul de garantiile actului de justitie, in special de increderea in acesta, situatia fiind cu atat mai grava in cazul completului unic, dar la fel de prezenta si in situatia completului colegial, in cazul in care presedintele de complet nu poate semna hotararea .
37. In situatia in care redactorul hotararii nu semneaza hotararea, nu exista pe un alt suport scriptic la dosar considerentele hotararii semnate de cel care le-a redactat, singura semnatura ce presupune insusirea acestora apartinand presedintelui instantei, care nu le-a redactat, teoretic, si care nici macar nu are competenta de a le verifica ori de a-si exprima acordul sau dezacordul fata de ele.
38. Astfel, maniera in care este reglementata situatia imposibilitatii judecatorului de a semna contravine chiar semnificatiei si rolului semnaturii, astfel cum rezulta din art. 268 alin. (1) din Codul de procedura civila.
39. Cand presedintele instantei este cel care semneaza hotararea pentru celalalt membru/ceilalti membri al/ai completului de judecata, instanta de sesizare considera ca se aduce atingere dreptului la un proces echitabil, avand in vedere faptul ca, desi celalalt judecator/ceilalti judecatori care a/au facut parte din completul de judecata ce a pronuntat hotararea nu participa la redactarea acesteia, prin semnaturile lor confirma faptul ca acelea au fost motivele care au determinat pronuntarea solutiei si ca acestea nu au suferit vreo modificare in perioada de timp scursa de la data pronuntarii hotararii pana la data redactarii acesteia. Insa prin semnarea hotararii de catre presedintele instantei nu se realizeaza, in fapt, nicio cenzura a considerentelor scrise, astfel incat, desi pentru legala pronuntare a fost nevoie de un numar mai mare de judecatori, ce au format un complet colegial, cu ocazia motivarii numarul concret al judecatorilor care isi insusesc considerentele este mai mic decat cel cerut de lege.
40. Instanta de sesizare a mai considerat ca se aduce atingere dreptului la un proces echitabil, inclusiv in cazul in care, in cazul completurilor colegiale, judecatorul redactor a avut si calitatea de presedinte de complet, astfel incat semneaza hotararea pentru celalalt membru/ceilalti membri de complet aflat/aflati in imposibilitate de a semna, deoarece, in acest caz, instanta nu mai este legal constituita la momentul motivarii, in ciuda faptului ca rolul celor care lipsesc nu este pur formal, pentru considerentele aratate anterior.
41. Chiar Curtea Constitutionala a aratat, in cuprinsul Deciziei nr. 33 din 23 ianuarie 2018 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, la paragraful 177, ca, in situatia in care nu judecatorul care a participat la dezbateri si la deliberari este acela care redacteaza/motiveaza hotararea judecatoreasca, garantiile pe care Constitutia si legea le consacra pentru protejarea dreptului la un proces echitabil, pentru asigurarea unei justitii impartiale, infaptuite in numele legii, raman instrumente declarative, lipsite de efectivitate, inutile. Cu alte cuvinte, intreaga reglementare referitoare la independenta justitiei, la regulile de procedura penala sau civila referitoare la solutionarea cauzelor, la necesitatea savarsirii unui act de justitie motivat este lipsita de efecte juridice daca hotararea judecatoreasca prin care "se spune dreptul" este intocmita de o persoana care nu indeplineste calitatea de judecator al cauzei, deci care este straina procedurii jurisdictionale, actului deliberativ care a condus la solutia adoptata si, implicit, actului de justitie in sine.
42. Totodata, in paragraful 178 din decizia amintita Curtea Constitutionala a retinut ca: "Motivarea hotararii judecatoresti este un act inerent functiei judecatorului cauzei, constituie expresia independentei sale si nu poate fi transferata catre o terta persoana . Motivarea nu constituie doar premisa unei bune intelegeri a hotararii, dar si garantia acceptarii sale de catre justitiabil, care se va supune actului de justitie avand increderea ca nu este un act arbitrar. Ea reprezinta un element esential al hotararii judecatoresti, o puternica garantie a impartialitatii judecatorului si a calitatii actului de justitie, precum si o premisa a exercitarii corespunzatoare de catre instanta superioara a atributiilor de control judiciar de legalitate si temeinicie. Or, in conditiile in care hotararea judecatoreasca ar fi redactata/motivata de o alta persoana decat judecatorul cauzei, justitiabilul este lipsit tocmai de aceste garantii ."
43. In ceea ce priveste jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, a fost mentionata de instanta de sesizare Hotararea din 7 martie 2017, pronuntata in Cauza Cerovsek si Bozicnik impotriva Sloveniei, definitiva la 7 iunie 2017, in care Curtea a fost chemata sa determine daca reclamantii au avut parte de un proces echitabil, in pofida faptului ca motivarea deciziei de condamnare pronuntate de instanta nationala nu a fost data de judecatorul care a pronuntat-o, ci de alti judecatori, care nu au participat la proces.
44. In cauza respectiva, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a retinut ca dreptul reclamantilor la un proces echitabil a fost incalcat din cauza faptului ca judecatorul care a condus procesul nu a prezentat motivarea scrisa a sentintei de condamnare si din cauza lipsei masurilor adecvate care sa compenseze aceasta deficienta.
45. Curtea Europeana a Drepturilor Omului a retinut ca fiind important faptul ca judecatorii care au motivat hotararea penala la aproximativ trei ani de la data la care aceasta fusese pronuntata nu au participat la proces in niciun fel si au intocmit motivarile exclusiv pe baza probelor deja existente din documentele scrise depuse la dosar. Cu toate acestea, Curtea a mentionat ca verdictul judecatorului care a pronuntat hotararea nu se baza doar pe documente, ci acesta a audiat reclamantii in timpul procesului, a examinat o serie de martori si si-a format o opinie cu privire la credibilitatea lor. Astfel, judecatorul a facut o apreciere a elementelor constitutive ale presupuselor infractiuni, inclusiv a elementului subiectiv, si anume intentia reclamantilor de a le comite, si pentru care audierea directa a reclamantilor a fost deosebit de relevanta.
46. Curtea Europeana a Drepturilor Omului a mai aratat ca, in unele cazuri, ar putea exista factori administrativi sau de procedura care sa faca imposibila participarea unor judecatori la proces (a se vedea hotararile din cauzele Cutean impotriva Romaniei din 2 decembrie 2014, nr. 53.150/12 si Mellors impotriva Regatului Unit din 30 ianuarie 2003, nr. 57.836/00). Cu toate acestea, Curtea a observat, in primul rand, ca niciun astfel de factor nu a aparut in speta, iar in al doilea rand, chiar daca aceste motive ar fi aparut, Curtea a apreciat ca singura modalitate de a compensa incapacitatea judecatorului de a prezenta motivele care sa justifice condamnarea reclamantilor ar fi fost aceea de a se dispune rejudecarea cauzei.
47. Este adevarat ca hotararea Curtii Europene a Drepturilor Omului este pronuntata in materie penala, iar nu in materie civila, insa in art. 16 din Codul de procedura civila se prevede expres nemijlocirea, ca principiu fundamental al procesului civil, a carui incalcare s-a constatat prin hotararea mentionata.
48. Fata de toate aceste considerente, instanta de trimitere a apreciat ca, in virtutea art. 20 din Constitutia Romaniei, data fiind neconcordanta intre art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si o dispozitie de drept intern, respectiv art. 426 alin. (4) din Codul de procedura civila, aceasta din urma ar trebui inlaturata de la aplicare, deoarece nu satisface exigentele pe care le presupune dreptul la un proces echitabil si accesul la o instanta legal constituita pana la finalul procesului, hotararea judecatoreasca reprezentand actul final si cel mai important al judecatii.
49. Totodata, s-a aratat ca, desi art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedura civila impune conditia ca nelegala alcatuire a instantei sa fi fost invocata pe cale de exceptie, iar instanta de recurs sa fi omis sa se pronunte asupra acesteia, in acest caz invocarea exceptiei era imposibila, deoarece partile nu aveau cum sa prevada faptul ca hotararea nu va fi redactata si semnata in aceeasi compunere.


VI. Jurisprudenta instantelor nationale in materie
50. Din adresele de raspuns inaintate la dosar a rezultat ca nu s-a identificat la nivelul curtilor de apel practica judiciara in care sa fie analizata chestiunea sesizata.
51. Curtea de Apel Bucuresti a inaintat urmatoarele hotarari:
- in Dosarul nr. 1.386/93/2012* al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a III-a civila si pentru cauze cu minori si de familie, Decizia nr. 437 din 17 septembrie 2018, care a fost semnata de presedintele sectiei pentru presedintele de complet, detasat la Institutul National al Magistraturii, si de grefierul-sef al sectiei in locul grefierului de sedinta transferat;
- in Dosarul nr. 4.299/3/2018 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a III-a civila si pentru cauze cu minori si de familie, Incheierea de dezbateri din 13 iunie 2018, semnata de toti membrii completului, si Decizia nr. 299 din 14 iunie 2018, semnata de judecatorul redactor si de presedintele sectiei pentru ceilalti doi judecatori din complet, printre care si presedintele de complet, aflati in concediu de odihna;
- in Dosarul nr. 3.731/87/2015 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a III-a civila si pentru cauze cu minori si de familie, Incheierea de dezbateri din 6 iunie 2018, semnata de toti membrii completului, si Decizia nr. 606/A din 16 iunie 2018, semnata de judecatorul redactor si de presedintele sectiei pentru celalalt judecator, presedinte al completului, aflat in concediu de odihna;
- in Dosarul nr. 19.270/236/2016 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a III-a civila si pentru cauze cu minori si de familie, Decizia nr. 234 din 23 mai 2018, semnata de presedintele completului si unul dintre membri; pentru celalalt judecator, aflat in concediu de odihna, a semnat presedintele de complet .
52. In aceste conditii, judecatorilor de la instantele nationale li s-a cerut sa isi exprime punctele de vedere teoretice, rezultand ca, in cvasiunanimitate, ele sunt orientate catre concluzia ca semnarea hotararii de catre aceiasi judecatori care au pronuntat-o nu intra in notiunea de "alcatuire a instantei", a carei nerespectare constituie motiv de contestatie in anulare, potrivit dispozitiilor art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedura civila. In ceea ce priveste a doua intrebare a sesizarii, s-a apreciat ca nu se circumscrie ipotezei de nerespectare a dispozitiilor referitoare la alcatuirea instantei, prevazuta de art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedura civila, situatia in care hotararea redactata de unul dintre membrii completului de recurs este semnata doar de judecatorul redactor, in timp ce, pentru ceilalti doi membri, hotararea este semnata de presedintele instantei.
53. Intr-o opinie minoritara s-a apreciat ca semnarea hotararii de catre aceiasi judecatori care au pronuntat-o intra in notiunea de "alcatuire a instantei" si poate constitui motiv de contestatie in anulare, potrivit dispozitiilor art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedura civila, situatia in care hotararea redactata de unul dintre membrii completului de recurs este semnata doar de judecatorul redactor, in timp ce pentru ceilalti doi membri hotararea este semnata de presedintele instantei.
54. A existat si opinia in sensul ca semnarea hotararii de catre aceiasi judecatori care au pronuntat-o intra in notiunea de "alcatuirea instantei", a carei nerespectare constituie motiv de contestatie in anulare, potrivit dispozitiilor art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedura civila, insa ipoteza in care hotararea este redactata de unul dintre membrii completului de recurs si semnata doar de judecatorul redactor, in timp ce pentru ceilalti doi membri hotararea este semnata de presedintele instantei, nu se circumscrie prevederilor art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedura civila, fiind o situatie perfect legala, neputand fi vorba de o incalcare a normelor referitoare la alcatuirea instantei.
55. Curtea de Apel Ploiesti - instanta de sesizare a comunicat ca, pana la acest moment, nu a fost identificata practica judiciara care sa analizeze chestiunile invocate, iar in cadrul dosarului in care a fost formulata cererea de pronuntare a unei hotarari prealabile a fost expus pe larg punctul de vedere in legatura cu acestea.
56. La Inalta Curte de Casatie si Justitie au fost identificate urmatoarele hotarari judecatoresti:
- Decizia nr. 51 din 19 martie 2018, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul de 5 judecatori in Dosarul nr. 361/1/2018, in care s-a invocat ca motiv de contestatie in anulare, intemeiat pe dispozitiile art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedura civila, faptul ca decizia pronuntata in recurs de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul de 5 judecatori nu a fost redactata de unul dintre judecatorii care intra in compunerea completului, ci de catre magistratul-asistent care a participat la sedinta de judecata .
Inalta Curte a constatat ca redactarea hotararii judecatoresti reprezinta o chestiune care nu se circumscrie competentei ori alcatuirii instantei, aspecte care se incadreaza in acest motiv de contestatie in anulare, si ca, in aceste conditii, subsumat motivului de contestatie in anulare prevazut de art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedura civila, nu pot forma obiectul analizei critici care nu vizeaza expres si limitativ ipotezele prevazute de textul procedural referitoare la competenta ori alcatuirea instantei;
- Decizia nr. 830 din 15 martie 2018, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila in Dosarul nr. 350/1/2018, prin care s-a retinut, referitor la art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedura civila, ca a doua ipoteza a acestui motiv de contestatie in anulare vizeaza, in primul rand, incalcari ale normelor referitoare la alcatuirea instantei, produse in fata instantei de recurs, iar in al doilea rand, pentru ca acest motiv sa fie invocat, este necesar ca in fata instantei de recurs sa se fi ridicat exceptia privind alcatuirea gresita a instantei, iar aceasta sa fi omis sa se pronunte asupra exceptiei respective.
Prin urmare, neinvocarea exceptiei sau respingerea ei de catre instanta de recurs reprezinta situatii care conduc la depasirea limitelor acestui motiv de contestatie in anulare.
S-a retinut ca, in speta, pretinsul motiv de incompatibilitate a judecatorilor trebuia invocat pana la inchiderea dezbaterilor in fata instantei de recurs, iar nu ulterior pronuntarii deciziei atacate, si ca in fata instantei de recurs nu s-a ridicat exceptia referitoare la alcatuirea gresita a instantei, conditie sine qua non pentru admisibilitatea contestatiei in anulare;
- Decizia nr. 1.323 din 30 martie 2017, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal in Dosarul nr. 2.087/1/2016, prin care s-a retinut ca, potrivit dispozitiilor art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedura civila, hotararile instantelor de recurs mai pot fi atacate cu contestatie in anulare atunci cand hotararea a fost pronuntata cu incalcarea normelor referitoare la alcatuirea instantei si, desi se invocase exceptia corespunzatoare - exceptia incompatibilitatii in cauza respectiva, instanta a omis sa se pronunte asupra acesteia.
Din analiza deciziei atacate s-a constatat ca petenta contestatoare nu a invocat exceptia incompatibilitatii a doi dintre membrii completului de judecata, astfel incat aceasta exceptie, potrivit art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedura civila, nu mai poate fi invocata, omisso medio, in fata instantei investite cu solutionarea contestatiei in anulare.
57. Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin Adresa nr. 401/C/601/III-5/2019 din 20 martie 2019, a comunicat ca, la nivelul Sectiei judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifica, in prezent, practica judiciara, in vederea promovarii unui eventual recurs in interesul legii in problema de drept care formeaza obiectul prezentei sesizari.


VII. Jurisprudenta Curtii Constitutionale
58. In Decizia nr. 33 din 23 ianuarie 2018 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 146 din 15 februarie 2018, Curtea Constitutionala a aratat, la paragraful 177, ca "(...) in situatia in care nu judecatorul care a participat la dezbateri si la deliberari este acela care redacteaza/motiveaza hotararea judecatoreasca, garantiile pe care Constitutia si legea le consacra pentru protejarea dreptului la un proces echitabil, pentru asigurarea unei justitii impartiale, infaptuite in numele legii, raman instrumente declarative, lipsite de efectivitate, inutile. Cu alte cuvinte, intreaga reglementare referitoare la independenta justitiei, la regulile de procedura penala sau civila referitoare la solutionarea cauzelor, la necesitatea savarsirii unui act de justitie motivat, este lipsita de efecte juridice daca hotararea judecatoreasca prin care A«se spune dreptulA» este intocmita de o persoana care nu indeplineste calitatea de judecator al cauzei, deci care este straina procedurii jurisdictionale, actului deliberativ care a condus la solutia adoptata si, implicit, actului de justitie in sine". Totodata, in paragraful 178, a retinut ca "Motivarea hotararii judecatoresti este un act inerent functiei judecatorului cauzei, constituie expresia independentei sale si nu poate fi transferata catre o terta persoana . Motivarea nu constituie doar premisa unei bune intelegeri a hotararii, dar si garantia acceptarii sale de catre justitiabil, care se va supune actului de justitie avand increderea ca nu este un act arbitrar. Ea reprezinta un element esential al hotararii judecatoresti, o puternica garantie a impartialitatii judecatorului si a calitatii actului de justitie, precum si o premisa a exercitarii corespunzatoare de catre instanta superioara a atributiilor de control judiciar de legalitate si temeinicie. Or, in conditiile in care hotararea judecatoreasca ar fi redactata/motivata de o alta persoana decat judecatorul cauzei, justitiabilul este lipsit tocmai de aceste garantii ."
59. De asemenea, pe rolul Curtii Constitutionale sunt inregistrate patru dosare avand ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedura civila, dintre care trei se afla in faza de raport, iar in Dosarul nr. 1.740D/2017 a fost pronuntata Decizia nr. 828 din 11 decembrie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 263 din 5 aprilie 2019. In considerentele acestei decizii s-a aratat la paragraful 17 ca "(...) textul legal criticat are ca finalitate prevenirea tentativelor de tergiversare a cauzei, prin invocarea abuziva in cadrul caii extraordinare de atac a contestatiei in anulare a unor motive care ar fi putut fi invocate pe calea apelului sau a recursului. Odata invocate exceptiile pe calea apelului sau a recursului, aceste motive urmeaza a fi cenzurate de catre instanta, care se va pronunta asupra lor, astfel incat numai nepronuntarea asupra acestor motive da posibilitatea partii interesate sa le invoce in cadrul contestatiei in anulare".
S-a mai retinut la paragraful 18 ca "In privinta conditiilor de exercitare a cailor de atac, legiuitorul poate sa reglementeze termenele de declarare a acestora, forma in care trebuie sa fie facuta declaratia, continutul sau, instanta la care se depune, competenta si modul de judecare, solutiile ce pot fi adoptate si altele de acelasi gen, fara ca prin aceasta sa se aduca atingere dreptului in substanta sa ori principiilor si textelor constitutionale de referinta. Astfel, Curtea de la Strasbourg, in Hotararea din 12 noiembrie 2002, pronuntata in Cauza Beles si altii impotriva Cehiei, paragraful 61, a constatat ca dreptul de acces la un tribunal nu este absolut si se preteaza la limitari implicit admise, avand in vedere ca presupune reglementarea din partea statului, care se bucura, in aceasta privinta, de o anumita marja de apreciere. Pentru aceste motive nu poate fi retinuta critica privind incalcarea art. 21 din Constitutie si art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale."
60. De asemenea, pe rolul Curtii Constitutionale a fost inregistrat la data de 4 februarie 2019 Dosarul nr. 268D/2019, aflat in faza de raport, ce are ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 426 alin. (4) din Codul de procedura civila, invocata din oficiu de instanta de trimitere din prezenta cauza, prin aceeasi incheiere de sesizare .


VIII. Jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului
61. Prin Hotararea pronuntata in 7 martie 2017, in Cauza Cerovsek si BoA…Aľicnik impotriva Sloveniei, definitiva la 7 iunie 2017, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat incalcarea art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, retinand ca "(...) dreptul reclamantilor la un proces echitabil a fost incalcat din cauza faptului ca judecatorul care a condus procesele acestora nu a redactat o motivare scrisa pentru solutiile sale si din cauza neadoptarii niciunei masuri adecvate pentru compensarea acestei deficiente" (paragraful 47).


IX. Raportul asupra chestiunii de drept
62. Prin raportul intocmit in cauza, in conformitate cu dispozitiile art. 520 alin. (8) din Codul de procedura civila, s-a apreciat ca sunt indeplinite cumulativ conditiile de admisibilitate pentru pronuntarea unei hotarari prealabile, prevazute de dispozitiile art. 519 din Codul de procedura civila.
63. Asupra rezolvarii de principiu a chestiunii de drept sesizate, opinia judecatorilor-raportori a fost ca situatia in care hotararea redactata de unul dintre membrii completului de recurs este semnata doar de catre judecatorul redactor, in timp ce, pentru ceilalti membri, este semnata de catre presedintele completului sau de presedintele instantei, in conditiile art. 426 alin. (4) din Codul de procedura civila, nu se incadreaza in ipoteza prevazuta de dispozitiile art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedura civila.


X. Inalta Curte de Casatie si Justitie
64. Examinand sesizarea in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile, raportul intocmit de judecatorii-raportori si chestiunea de drept ce se solicita a fi dezlegata, constata urmatoarele:
Asupra admisibilitatii sesizarii
65. Analiza conditiilor de admisibilitate instituite de legiuitor in cuprinsul art. 519 din Codul de procedura civila conduce spre concluzia ca acestea sunt indeplinite in prezenta cauza.
66. In doctrina, dar si in jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, conditiile de admisibilitate au fost identificate dupa cum urmeaza:
- existenta unei cauze in curs de judecata, in ultima instanta;
- cauza care face obiectul judecatii sa se afle in competenta legala a unui complet de judecata al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al curtii de apel sau al tribunalului investit sa solutioneze cauza;
- o chestiune de drept cu caracter de noutate;
- Inalta Curte de Casatie si Justitie sa nu fi statuat asupra respectivei chestiuni de drept, iar aceasta nici sa nu faca obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare;
- ivirea unei chestiuni de drept de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei in curs de judecata .
67. In examinarea primelor doua conditii de admisibilitate, se constata ca instanta de trimitere (curtea de apel), investita cu solutionarea unei contestatii in anulare promovate impotriva unei decizii de recurs, va pronunta o hotarare definitiva, potrivit dispozitiilor art. 634 alin. (1) pct. 5 si 6, cu aplicarea prevederilor art. 508 alin. (4) din Codul de procedura civila; prin urmare, aceste cerinte de admisibilitate sunt intrunite.
68. La randul sau, conditia referitoare la noutatea chestiunii de drept a carei dezlegare se solicita este indeplinita.
69. Multe dintre dispozitiile art. 503 alin. (2) pct. 1 din actualul Cod de procedura civila sunt preluate din cel anterior, unde se regaseau in art. 317 alin. (1) pct. 2.
70. Cu toate acestea, prevederea supusa interpretarii este una noua, intrucat incalcarea normelor referitoare la alcatuirea instantei este reglementata pentru prima data in Codul de procedura civila actual, ca motiv pentru exercitarea caii de atac a contestatiei in anulare.
71. Desigur, noul Cod de procedura civila a intrat in vigoare la 15 februarie 2013, dar, dupa cum constant Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a subliniat in practica sa, relevanta in evaluarea cerintei noutatii este dezvoltarea unei jurisprudente in materie.
72. Din aceasta perspectiva, au fost emise adrese catre toate curtile de apel, care au procedat la verificari ale jurisprudentei la nivelul instantelor judecatoresti situate in circumscriptiile lor teritoriale si au comunicat Inaltei Curti de Casatie si Justitie ca nu au identificat hotarari judecatoresti in materia care face obiectul sesizarii de fata.
73. Cum caracterul de noutate se pierde pe masura ce chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instantelor si intrucat asemenea dezlegari nu exista pana la acest moment, cerinta noutatii este intrunita.
74. Este indeplinita si conditia de admisibilitate care impune ca, asupra chestiunii de drept, Inalta Curte de Casatie si Justitie sa nu fi statuat. Desi textul art. 519 din Codul de procedura civila nu prevede in mod expres, spre deosebire de legislatia procesual penala interna, modalitatea in care Inalta Curte de Casatie si Justitie sa fi statuat asupra chestiunii de drept ce formeaza obiectul sesizarii, cerinta legala este indeplinita, intrucat problema de drept semnalata nu a fost solutionata printr-o hotarare prealabila sau decizie de recurs in interesul legii si nici nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare. De asemenea, potrivit evidentelor statistice, nu au fost identificate nici decizii de speta in practica sectiilor instantei supreme privind solutionarea problemei de drept semnalate, cele care au fost evidentiate la capitolul VI paragraful 56 din prezenta decizie privind alte aspecte, chiar daca circumscrise aceluiasi motiv de contestatie in anulare.
75. In ceea ce priveste conditia de admisibilitate care impune ca solutionarea pe fond a cauzei in curs de judecata sa depinda de chestiunea de drept a carei lamurire se cere, in speta, o asemenea legatura este identificata, cat timp consecintele pe care le implica rezolvarea sunt apte sa influenteze dezlegarea pe fond a cauzei, in etapa procesuala in care se afla, punand in discutie insasi existenta caii de atac si, eventual, determinand rejudecarea. In jurisprudenta sa, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a subliniat constant ca admisibilitatea procedurii hotararii prealabile, indiferent daca priveste o norma de drept material sau procesual, este conditionata de imprejurarea ca interpretarea sa produca consecinte de natura sa determine solutionarea pe fond a cauzei.
76. Prima intrebare a instantei de trimitere este una teoretica, constituind premisa celei de-a doua intrebari, asa incat raspunsul oferit la cea din urma contine si dezlegarea primei intrebari.
77. De aceea, se impune reformularea intrebarilor adresate, pentru ca ceea ce intereseaza in realitate instanta de trimitere si ceea ce face ca solutionarea pe fond a cauzei sa se afle in raport de dependenta cu chestiunea de drept a carei lamurire se cere este doar daca se incadreaza in motivul de contestatie in anulare prevazut de art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedura civila situatia in care hotararea redactata de unul dintre membrii completului de recurs este semnata doar de catre judecatorul redactor, in timp ce pentru ceilalti membri ea este semnata de presedintele completului sau de presedintele instantei, in conditiile art. 426 alin. (4) din Codul de procedura civila.
Asupra fondului
78. Ca o cale extraordinara de atac, de retractare, contestatia in anulare permite partii interesate sa solicite instantei care a pronuntat hotararea atacata ca, in cazurile si in conditiile prevazute de lege, sa isi anuleze propria hotarare si sa procedeze la o noua judecata .
79. Potrivit dispozitiilor art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedura civila, in limitele supuse interpretarii, hotararile instantelor de recurs pot fi atacate cu contestatie in anulare atunci cand ele au fost pronuntate cu incalcarea normelor referitoare la alcatuirea instantei si, desi se invocase exceptia corespunzatoare, instanta de recurs a omis sa se pronunte asupra acesteia.
80. Doctrina a aratat ca in conceptul de alcatuire a instantei si in sfera acestui motiv de contestatie in anulare intra orice neregularitati privitoare la compunerea sau constituirea instantei de recurs; tot literatura de specialitate a indicat, ca exemple de situatii care contureaza neregularitatile la care se refera art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedura civila, participarea la judecata a unui judecator incompatibil, judecarea cauzei de un complet format dintr-un numar de membri necorespunzator celui prevazut de lege, alcatuirea completului cu un judecator suspendat ori eliberat din functie, neparticiparea procurorului la judecata, atunci cand legea impune obligativitatea concluziilor sale, neparticiparea la sedinta de judecata a grefierului sau, dupa caz, a magistratului-asistent.
81. Aceste ipoteze au, desigur, un caracter exemplificativ, dar pentru a aprecia daca altele intra in sfera de aplicare a textului legal supus interpretarii trebuie pornit de la continutul concret al normei, care leaga neregularitatile in discutie de data pronuntarii hotararii. Cu alte cuvinte, calea de atac a contestatiei in anulare nu este deschisa decat daca momentul pana la care neregularitatile au subzistat este cel al pronuntarii hotararii.
82. Motivul de contestatie in anulare in dezbatere trebuie privit din aceasta perspectiva, nu doar pentru ca interpretarea gramaticala a textului impune o atare concluzie, ci si pentru ca extinderea aplicarii sale pentru o etapa ulterioara pronuntarii, cea a redactarii hotararii si a semnarii ei, goleste de inteles conditia pe care art. 503 alin. (2) pct. 1 teza finala din Codul de procedura civila o impune, si anume cea a invocarii in recurs a exceptiei corespunzatoare, care ramane insa nesolutionata.
83. Regula pe care art. 503 alin. (2) pct. 1 teza finala din Codul de procedura civila o instituie presupune deci ca motivele prevazute la art. 503 alin. (2) pct. 1 sa nu poata fi primite decat daca instanta de recurs a omis sa se pronunte asupra lor, cu toate ca fusesera invocate pe cale de exceptie .
84. Or, interpretarea textului in sensul recunoasterii contestatiei in anulare si pentru ipoteza in care o pretinsa incalcare a normelor referitoare la alcatuirea instantei ar putea fi identificata in etapa ulterioara pronuntarii, cea a redactarii si semnarii hotararii, ar pune partea in imposibilitate de a mai invoca exceptia corespunzatoare in fata instantei de recurs, dezinvestita prin pronuntare; o astfel de interpretare lipseste de continut cerinta impusa de art. 503 alin. (2) pct. 1 teza finala din Codul de procedura civila, facand-o inaplicabila si deci golind-o de efecte .
85. Din aceasta perspectiva, constructia logica a rationamentului instantei de trimitere este plasata pe o premisa gresita si care contravine legii.
86. Etapa redactarii si semnarii hotararii succeda, in mod firesc, pronuntarii acesteia, sens in care art. 426 alin. (5) din Codul de procedura civila prevede ca atat redactarea, cat si semnarea hotararii sunt operatiuni ce trebuie indeplinite intr-un anumit termen care curge de la pronuntare.
87. Hotararea se redacteaza de catre judecator sau, in cazul completului colegial, de unul dintre membrii completului, conform desemnarii presedintelui. La Inalta Curte de Casatie si Justitie, magistratii-asistenti care participa la sedintele de judecata redacteaza hotarari, conform repartizarii facute de presedinte, asa cum rezulta din prevederile art. 71 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
88. Dupa redactare, hotararea este semnata de judecator ori de membrii completului colegial, precum si de catre grefier, iar la Inalta Curte de Casatie si Justitie, si de magistratul-asistent.
89. Cu toate acestea, exista situatii in care vreunul dintre judecatori este impiedicat sa semneze hotararea, din diverse motive; asemenea situatii includ, fara a se limita la ele, concediul in diversele lui forme, suspendarea, demisia, pensionarea, decesul .
90. Pentru astfel de ipoteze, dispozitiile art. 426 alin. (4) din Codul de procedura civila inlatura ipoteza unei neregularitati derivate din nesemnarea hotararii de catre judecatorii aflati intr-o asemenea imposibilitate, stabilind in sarcina presedintelui completului sau, daca si acesta se afla intr-o situatie similara, a presedintelui instantei obligatia de a semna hotararea; cauza care determina impiedicarea trebuie mentionata in hotarare .
91. Tocmai de aceea, semnarea hotararii in conditiile art. 426 alin. (4) din Codul de procedura civila nu determina aplicarea sanctiunii nulitatii, instituita, de altfel, de art. 401 alin. (2) din Codul de procedura civila, in mod exclusiv, pentru ipoteza nesemnarii minutei.
92. Ramane rezultat al unui rationament speculativ aprecierea instantei de trimitere in sensul ca, in situatia in care hotararea este semnata de catre presedintele instantei sau de presedintele completului, exista posibilitatea ca motivele care au fost avute in vedere la pronuntare sa fie schimbate; mai mult decat atat, o atare apreciere este si contrazisa de continutul art. 426 alin. (1) din Codul de procedura civila, care impune ca redactarea hotararii sa se realizeze de catre judecatorul care a solutionat procesul, care a luat parte la dezbateri si la deliberare, iar nu de catre cel care semneaza pentru cel/cei impiedicat/impiedicati sa semneze, in conditiile art. 426 alin. (4) din Codul de procedura civila.
93. Aceasta perspectiva nu contravine jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului tocmai pentru ca premisa legii - de altfel, si a sesizarii - este ca hotararea se redacteaza de unul dintre judecatorii care au solutionat procesul, spre deosebire de hotararea pronuntata in Cauza Cerovsek si BoA…Aľicnik impotriva Sloveniei, in care Curtea a fost chemata sa determine daca reclamantii au avut parte de un proces echitabil, in conditiile in care motivarea deciziei de condamnare pronuntate de instanta nationala nu fusese a judecatorului care a pronuntat-o, ci a altuia, care nu participase la proces.
94. Nejustificata ramane si temerea instantei de trimitere, in sensul ca semnarea hotararii in conditiile art. 426 alin. (4) din Codul de procedura civila poate crea partilor impresia ca hotararea a fost redactata de un judecator care nu a participat la dezbateri, pentru ca cei interesati au posibilitatea de a identifica persoana redactorului, atat timp cat art. 131 alin. (5) din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti, aprobat prin Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015, cu modificarile ulterioare, impune ca mentiunea privind initialele acestuia sa fie trecuta pe ultima pagina a hotararii judecatoresti tehnoredactate.
95. In final, se cuvine subliniat ca, de vreme ce semnarea hotararii de catre persoanele indicate in art. 426 alin. (4) din Codul de procedura civila, in conditiile prevazute, este o ipoteza pe care legea o reglementeaza, intervenirea sa nu poate constitui un motiv de atacare pe calea contestatiei in anulare a hotararii astfel semnate, deoarece norma de drept nu poate fi interpretata in sensul in care initial ar reglementa o situatie permisa, pentru ca mai apoi sa o circumscrie unui motiv de nelegalitate; textele de lege trebuie nu doar interpretate, ci si intelese in mod coroborat.
96. Pentru considerentele aratate, in temeiul art. 519, cu referire la art. 521 din Codul de procedura civila,


INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
In numele legii
D E C I D E:


Admite sesizarea formulata de Curtea de Apel Ploiesti - Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal, in Dosarul nr. XXXX/105/2018/a1, privind pronuntarea unei hotarari prealabile si, in consecinta, stabileste ca:
Situatia in care hotararea redactata de unul dintre membrii completului de recurs este semnata doar de catre judecatorul redactor, in timp ce, pentru ceilalti membri, este semnata de catre presedintele completului sau de presedintele instantei, in conditiile art. 426 alin. (4) din Codul de procedura civila, nu se incadreaza in ipoteza prevazuta de dispozitiile art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedura civila.


Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila.
Pronuntata in sedinta publica in data de 3 iunie 2019.


Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie


Citeşte mai multe despre:    ICCJ    Contestatie in anulare    Codul de Procedura Civila    Hotarare prealabila    Art. 503



Comentează: ICCJ: Situatia in care hotararea redactata de unul dintre membrii completului de recurs semnata pentru ceilalti membri de presedintele completului/instantei nu constituie motiv de contestatie in anulare
Alte Speţe

ICCJ - Hotararile pronuntate in procedura filtrarii nu pot fi atacate cu contestatie in anulare sau cu revizuire
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia nr. 417/2019 - conflict juridic constitutional intre Parlament si ICCJ
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

ICCJ: In ipoteza renuntarii la urmarirea penala fata de un minor care a implinit varsta de 16 ani poate fi dispusa fata de acesta obligatia prestarii unei munci neremunerate in folosul comunitatii.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ - Stipularea clauzei penale in CIM prin care este evaluata paguba produsa de salariat angajatorului este nula
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ - Magistrat. Abatere disciplinara. Manifestari care aduc atingere prestigiului justitiei savarsite in afara exercitarii atributiilor de serivici. Obligatia de rezerva.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ: Art. 21 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 - entitatea notificata va inainta dispozitia, la emiterea careia a fost obligata de instanta, impreuna cu dosarul administrativ, direct catre Secretariatul Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia nr. 398/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 506 din Codul de procedura civila
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 255/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al Romaniei
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Rejudecarea cauzei. Lipsa motivarii hotararii judecatoresti
Pronuntaţă de: ICCJ, Decizia nr. 124 din 23 ianuarie 2019



Articole Juridice

Acoperirea prejudiciilor morale si materiale ca urmare a nerespectarii regulilor de sanatate si securitate in munca. Criterii si conditii de acordare a daunelor-interese
Sursa: Irina Maria Diculescu

Raspunderea comitentului (angajatorului) pentru fapta prepusului (salariatului) in cazul accidentelor de munca. Jurisprudenta si doctrina relevante
Sursa: Irina Maria Diculescu

Constitutionalitatea dispozitiilor privind salarizarea la acelasi nivel pentru activitate desfasurata in aceleasi conditii a personalului platit din fonduri publice
Sursa: Irina Maria Diculescu

Momentul pana la care poate fi emisa decizia de sanctionare disciplinara. Doctrina si practica relevante
Sursa: Irina Maria Diculescu

Codul de procedura civila aplicabil din 2019, conform modificarilor aduse prin Legea 310/2018
Sursa: MCP Cabinet avocati

ICCJ. Contestatie decizie incetare contract individual de munca. Insolventa. Suspendare de drept
Sursa: Avocat Lacatus Igor

RIL. In procesul penal Fondul de garantare a asiguratilor nu poatea avea calitate de parte responsabila civilmente
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim