1. Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, exceptie ridicata de M.C.B. si D.B. in Dosarul nr. XXXXX/3/2016 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a II-a contencios administrativ si fiscal si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. XXXD/2018.2. Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din 7 mai 2019, in prezenta autorului exceptiei de neconstitutionalitate M.C.B. si cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Draganescu, fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, cand Curtea, pentru o mai buna studiere a problemelor ce formeaza obiectul cauzei, in temeiul dispozitiilor art. 57 si art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, a amanat pronuntarea asupra cauzei pentru data de 21 mai 2019, cand a pronuntat prezenta decizie .
C U R T E A, avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:3. Prin Incheierea din 8 iunie 2017, pronuntata in Dosarul nr. XXXXX/3/2016, Tribunalul Bucuresti - Sectia a II-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Exceptia a fost ridicata de M.C.B. si D.B. intr-o cauza avand ca obiect anularea unui act administrativ, respectiv a unei autorizatii de construire.4. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin, in esenta, ca in sfera notiunii de viata privata intra si locuinta familiei "sau alte bunuri imobile private, considerand ca dreptul la viata privata urmareste asigurarea intimitatii, dar si a sigurantei". In acest sens se mentioneaza jurisprudenta instantei europene in materia dreptului la respectarea vietii private si de familie si se afirma ca imobilul pentru care s-a eliberat autorizatia de construire, a carei anulare se cere, a fost reabilitat pentru a fi locuinta familiei.5. Autorii exceptiei, invocand dreptul la protectia datelor cu caracter personal recunoscut de art. 8 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, apreciaza ca planurile interioare ale locuintei unei persoane sunt "date sensibile (ele pot da detalii despre organizarea vietii zilnice)". Prin urmare, considerand ca aceste drepturi fundamentale nu sunt drepturi absolute, ingerinta este permisa, insa cu respectarea unor conditii, asa cum rezulta din jurisprudenta Curtii Constitutionale si a Curtii Europene a Drepturilor Omului.6. Se apreciaza ca art. 13 din Legea nr. 554/2004 nu respecta conditiile impuse de art. 53 din Constitutie si art. 8 paragraful 2 din Conventie, avand drept consecinta o incalcare a dreptului la viata privata. Astfel, desi ingerinta este prevazuta de lege si se poate pretinde urmarirea protejarii drepturilor si libertatilor altor persoane, totusi masura impusa de art. 13 din Legea nr. 554/2004 nu respecta principiul proportionalitatii, prin raportare la scop, nu este necesara intr-o societate democratica pentru atingerea scopului urmarit si nu exista garantii adecvate si suficiente pentru protejarea titularului actului administrativ de comportamentul arbitrar al autoritatilor sau al particularilor.7. In acest context se considera ca tertul care contesta actul administrativ, in speta autorizatia de construire, trebuie sa aiba un interes legitim, prin urmare instanta nu poate solicita si nu poate primi decat acele inscrisuri care au legatura cu interesul sau legitim. Ingerinta trebuie sa fie proportionala cu interesul legitim al tertului, in cazul unui vecin, strict raportat la planurile exterioare ale imobilului de pe partea sa. Or, in cauza, art. 13 din Legea nr. 554/2004 prevede ca instanta trebuie sa solicite toata documentatia care a stat la baza emiterii actului administrativ.8. De asemenea, se afirma ca solicitarea tuturor actelor depuse de proprietar pentru obtinerea autorizatiei de construire nu este necesara intr-o societate democratica, pentru ca nu se poate cere ceva ce nu este util in dosar. Orice solicitare trebuie sa fie limitata la criticile expuse de tertul care contesta actul administrativ. Planurile casei si orice documentatie care priveste interiorul acesteia intra sub protectia recunoscuta dreptului la viata privata, prevazut de art. 8 din Conventie . Nimeni nu poate avea acces la planurile interioare ale casei in care se stabileste locuinta unei familii. Un vecin de buna-credinta isi poate analiza drepturile numai prin raportare la planurile exterioare ale unui imobil invecinat, prin urmare, pentru fi proportionala si necesara intr-o societate democratica, ingerinta trebuie sa se limiteze la planuri si informatii privind exteriorul cladirii care sunt accesibile oricarui tert .9. Totodata, se sustine ca art. 13 din Legea nr. 554/2004 nu ofera garantii adecvate si suficiente pentru protejarea titularului actului administrativ, avand in vedere ca, in baza acestei norme, un tert poate obtine planurile oricarei constructii.10. In final, se apreciaza ca alin. (4) al art. 13 din Legea nr. 554/2004 impune sanctiuni dure autoritatii publice care primeste cererea, obligand-o sa se supuna dispozitiei, chiar daca sesizeaza ca acest fapt determina incalcarea unor drepturi fundamentale.11. Tribunalul Bucuresti - Sectia a II-a contencios administrativ si fiscal apreciaza ca textul criticat nu incalca dispozitiile din Constitutie, avand in vedere ca, pentru a se putea pronunta asupra legalitatii actului administrativ, instanta trebuie sa primeasca documentatia in baza careia a fost adoptat.12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.13. Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
C U R T E A, examinand incheierea de sesizare, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile scrise depuse, sustinerile autorului exceptiei, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:14. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.15. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 13 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1154 din 7 decembrie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare, care la data sesizarii Curtii Constitutionale aveau urmatorul cuprins:"(1) La primirea cererii, instanta dispune citarea partilor si poate cere autoritatii al carei act este atacat sa ii comunice de urgenta acel act, impreuna cu intreaga documentatie care a stat la baza emiterii lui, precum si orice alte lucrari necesare pentru solutionarea cauzei.(2) In situatia in care reclamant este un tert in sensul art. 1 alin. (2) sau cand actiunea este introdusa de Avocatul Poporului ori de Ministerul Public, instanta va cere autoritatii publice emitente sa ii comunice de urgenta actul atacat impreuna cu documentatia care a stat la baza emiterii lui, precum si orice alte lucrari necesare pentru solutionarea cauzei.(3) In mod corespunzator situatiilor prevazute la alin. (1) si (2), dupa caz, se procedeaza si in cazul actiunilor care au ca obiect refuzul de rezolvare a cererii privind un drept recunoscut de lege sau un interes legitim .(4) Daca autoritatea publica nu trimite in termenul stabilit de instanta lucrarile cerute, conducatorul acesteia va fi obligat, prin incheiere interlocutorie, sa plateasca statului, cu titlu de amenda judiciara, 10% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de intarziere nejustificata."16. Curtea observa ca, ulterior sesizarii sale, prin art. I pct. 13 din Legea nr. 212/2018 pentru modificarea si completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 si a altor acte normative, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 658 din 30 iulie 2018, dispozitiile art. 13 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 au fost modificate in sensul ca "La primirea cererii, instanta dispune citarea partilor. Autoritatea publica emitenta va comunica impreuna cu intampinarea actul atacat impreuna cu intreaga documentatie care a stat la baza emiterii lui, precum si orice alte lucrari necesare pentru solutionarea cauzei. Instanta poate solicita emitentului orice alte lucrari necesare pentru solutionarea cauzei."17. In opinia autorilor exceptiei, dispozitiile de lege criticate contravin prevederilor constitutionale ale art. 20 referitor la tratatele internationale privind drepturile omului, art. 26 privind viata intima, familiala si privata, art. 53 privind restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati si ale art. 148 cu privire la integrarea in Uniunea Europeana. De asemenea, sunt invocate dispozitiile art. 8 privind dreptul la respectarea vietii private si de familie din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, precum si ale art. 7 referitor la respectarea vietii private si de familie si ale art. 8 privind protectia datelor cu caracter personal din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.18. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea observa ca aceasta a fost ridicata intr-un litigiu in care, prin cererea de chemare in judecata, reclamantul-tert in sensul art. 1 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, respectiv persoana vatamata intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept -, in contradictoriu cu primarul municipiului Bucuresti si paratii M.C.B. si D.B. - titulari ai actului administrativ si autori ai prezentei exceptii de neconstitutionalitate -, a solicitat anularea unui act administrativ, respectiv a unei autorizatii de construire care prevede executarea unor lucrari asupra unui imobil, respectiv lucrari de consolidare, modernizare, amenajari interioare, reconformarea sarpantei pentru transformarea podului in spatiu locuibil si refacerea imprejmuirii.19. Curtea retine ca art. 13 din Legea nr. 554/2004, cu denumirea marginala "Citarea partilor, relatii", la alin. (1) reglementeaza situatia in care reclamantul este destinatarul actului administrativ dedus judecatii, alin. (2) are in vedere situatia in care cererea de chemare in judecata este formulata de un tert care se considera vatamat intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept, de Avocatul Poporului ori de Ministerul Public, alin. (3) reglementeaza cazul actiunilor care au ca obiect refuzul de rezolvare a cererii privind un drept recunoscut de lege sau un interes legitim, iar alin. (4) vizeaza ipoteza aplicarii unei amenzi judiciare conducatorului autoritatii publice in situatia in care nu trimite in termenul stabilit de instanta lucrarile cerute, ipoteza ce nu este incidenta in cauza.20. Avand in vedere ca exceptia de neconstitutionalitate a fost invocata intr-o cauza in care cererea de chemare in judecata a fost formulata de un tert in sensul art. 1 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, respectiv persoana vatamata intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept, Curtea constata ca dispozitiile art. 13 alin. (1), (3) si (4) din Legea nr. 554/2004 nu au legatura cu solutionarea cauzei, in sensul dispozitiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, respectiv nu sunt aplicabile cauzei. Conform art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, "Curtea Constitutionala decide asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare, care are legatura cu solutionarea cauzei in orice faza a litigiului si oricare ar fi obiectul acestuia". Or, "legatura cu solutionarea cauzei" presupune atat aplicabilitatea textului criticat in cauza dedusa judecatii, cat si necesitatea invocarii exceptiei de neconstitutionalitate in scopul restabilirii starii de legalitate, conditii ce trebuie intrunite cumulativ, pentru a fi satisfacute exigentele pe care le impun dispozitiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 in privinta pertinentei exceptiei de neconstitutionalitate in desfasurarea procesului. In aceste conditii, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 alin. (1), (3) si (4) din Legea nr. 554/2004 este inadmisibila.21. Cat priveste dispozitiile art. 13 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, Curtea retine ca aceste norme instituie masuri referitoare la pregatirea judecatii, in sensul ca instanta va cere autoritatii publice emitente sa ii comunice de urgenta actul atacat impreuna cu documentatia care a stat la baza emiterii lui, precum si orice alte lucrari necesare pentru solutionarea cauzei, deoarece o cercetare judecatoreasca efectiva si aprofundata presupune ca judecatorul sa aiba la dispozitie intreaga documentatie care a stat la baza emiterii actului administrativ a carui anulare se solicita.22. Astfel, "Capitolul II - Principiile fundamentale ale procesului civil" din Codul de procedura civila prevede, la art. 22 alin. (2), ca "Judecatorul are indatorirea sa staruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greseala privind aflarea adevarului in cauza, pe baza stabilirii faptelor si prin aplicarea corecta a legii, in scopul pronuntarii unei hotarari temeinice si legale. In acest scop, cu privire la situatia de fapt si motivarea in drept pe care partile le invoca, judecatorul este in drept sa le ceara sa prezinte explicatii, oral sau in scris, sa puna in dezbaterea acestora orice imprejurari de fapt sau de drept, chiar daca nu sunt mentionate in cerere sau in intampinare, sa dispuna administrarea probelor pe care le considera necesare, precum si alte masuri prevazute de lege, chiar daca partile se impotrivesc."23. In acest context, Curtea constata ca dispozitiile de lege criticate reprezinta o garantie a unui proces echitabil, avand in vedere faptul ca instanta nu poate face o analiza exhaustiva a actului administrativ atacat in lipsa acestei documentatii.24. Ca atare, Curtea nu poate retine incalcarea prevederilor referitoare la viata intima, familiala si privata, avand in vedere ca aceasta este protejata de lege in conditiile in care se manifesta in cadrul ordinii juridice, iar nu in afara sa.25. Totodata, prin Decizia nr. 315 din 10 mai 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 822 din data de 26 septembrie 2018, paragraful 23, Curtea a observat ca art. 7 privind respectarea vietii private si de familie si art. 8 referitor la protectia datelor cu caracter personal din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene cuprind garantiile asociate art. 8 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.26. In final, Curtea retine ca celelalte aspecte invederate de autorii exceptiei de neconstitutionalitate reprezinta chestiuni de fapt, de interpretare si aplicare a legii, care apartin competentei instantelor judecatoresti.27. Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUTIONALA In numele legii D E C I D E:
1. Respinge, ca inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 alin. (1), (3) si (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, exceptie ridicata de M.C.B. si D.B. in Dosarul nr. XXXXX/3/2016 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a II-a contencios administrativ si fiscal.2. Respinge, ca neintemeiata, exceptia ridicata de aceiasi autori in acelasi dosar al aceleiasi instante si constata ca dispozitiile art. 13 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta din data de 21 mai 2019.
Lamurirea dispozitivului hotararii judecatoresti. Limitele judecatii. Neclaritatea dispozitivului. Drepturi salariale. Notiunea de „spor”. Modalitatea de stabilire si de plata Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 442/24.06.2020
Functionari publici. Drepturi salariale functionari. Revocarea pentru viitor a efectelor unui act administrativ de stabilire a drepturilor salariale. Inlaturare pentru trecut a efectelor actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 628/30.07.2020
Pensionarii militari decorati cu ordinul „Meritul Militar”. Beneficiul semnului onorific se acorda in favoarea beneficiarului pensionar militar sub forma unui spor adaugat la cuantumul pensiei brute Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 304/16.07.2020
Plata de despagubiri salariatului in cazul suspendarii contractului de munca. Principiul raspunderii civile contractuale Pronuntaţă de: Curtea de Apel Craiova - Decizia civila nr. 2351/2019
Decizia CCR 279/17.06.2015 nu este aplicabila atunci cand decizia de suspendare fost consolidata prin trimiterea in judecata a salariatului pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta Pronuntaţă de: Curtea de Apel Brasov - Decizia civila nr. 897/26.06.2019
Recalcularea salariului prin raportare la salariul maxim stabilit in cadrul institutiei pentru aceeasi functie/grad/treapta si gradatie pentru activitatea desfasurata in aceleasi conditii Pronuntaţă de: Curtea de Apel BUCURESTI - Decizie civila nr. 1710/ 5.10.2020
Existenta sau inexistenta resurselor financiare ale angajatorului nu poate avea vreo influenta asupra platii drepturilor salariale prevazute in contractul individual de munca Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 5590 din data de 03 Decembrie 2019
Pe calea contestatiei in anulare nu pot fi valorificate decat nereguli procedurale, iar nu relative la dezlegarea data de instanta fondului raportului juridic Pronuntaţă de: Curtea de Apel Alba Iulia - Decizia civila nr. 398/2020
Omisiunea inscrierii in concret a motivelor de fapt si de drept. Nulitatea absoluta a deciziei de concediere Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 3581/2019
Plata drepturilor salariale restante. Sarcina probei revine angajatorului. Pronuntaţă de: Tribunalul Neamt, Sentinta civila nr. 312/2020 din 30 iunie 2020
Dialogurile MCP – Oportunitatea reorganizarii angajatorului vs. Legalitarea concedierii salariatilor Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut
Un salariat are dreptul, pentru perioada cuprinsa intre concedierea sa nelegala si reintegrarea sa in functia detinuta anterior, la concediu anual platit Sursa: EuroAvocatura.ro
Incidenta Deciziei CCR nr. 279/2015 asupra contractelor de munca suspendate la data pronuntarii. Neretroactivitate si neconstitutionalitate Sursa: Irina Maria Diculescu
Aplicarea unui spor obligatoriu la pedeapsa principala a inchisorii – pedeapsa echitabila sau asuprire neconstitutionala Sursa: Irina Maria Diculescu
Egalitatea in drepturi la acordarea pensiei sociale minime garantate Sursa: EuroAvocatura.ro
Restrictiile privind vanzarea-cumpararea terenurilor agricole situate in extravilan si aplicarea principiului tempus regit actum Sursa: Irina Maria Diculescu
Procedura speciala a atacarii hotararilor de validare a consilierilor locali – aspecte de constitutionalitate Sursa: Irina Maria Diculescu