Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Mediere » ICCJ: Cu privire la rezolvarea aspectelor accesorii divortului, instanta de judecata poate consfinti acordul de mediere avand acest obiect.

ICCJ: Cu privire la rezolvarea aspectelor accesorii divortului, instanta de judecata poate consfinti acordul de mediere avand acest obiect.

  Publicat: 24 Jan 2020       1300 citiri        Secţiunea: Mediere  


Institutie constituita cu scopul de a apara drepturile si libertatile cetatenilor
Decizia nr. 33/2019 privind examinarea recursului in interesul legii formulat de Avocatul Poporului ce face obiectul Dosarului nr. 2.023/1/2019

Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Institutie constituita cu scopul de a apara drepturile si libertatile cetatenilor
Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Reglementate in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea generala,
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este o procedura diplomatica de reglementare a diferendelor internationale, drept conferit puterilor straine conflictului de a media ostilitatile, chiar in decursul acestora. Mediatorul trebuie sa fie un tertstat, un grup de state, O.N.U. sau institutiile sale specializate, alte organizatii internationale cu vocatie mondiala sau regionala sau o personalitate de prestigiu - acceptat de comun acord, de catre partile aflate in conflict.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este o procedura diplomatica de reglementare a diferendelor internationale, drept conferit puterilor straine conflictului de a media ostilitatile, chiar in decursul acestora. Mediatorul trebuie sa fie un tertstat, un grup de state, O.N.U. sau institutiile sale specializate, alte organizatii internationale cu vocatie mondiala sau regionala sau o personalitate de prestigiu - acceptat de comun acord, de catre partile aflate in conflict.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act adoptat de organele de stat,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Inscris intocmit de organul competent si in conditiile prevazute de lege, in baza caruia se poate efectua executarea silita.
A fost promulgat la 11.09.1865
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Institutie constituita cu scopul de a apara drepturile si libertatile cetatenilor
A fost promulgat la 11.09.1865
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Act adoptat de organele de stat,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Desemneaza orice instrument bilateral sau multilateral in domeniul securitatii sociale care leaga sau va lega, in mod exclusiv, doua sau mai multe state,
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Din punct de vedere lingvistic, constructie, de obicei concisa, care exprima, adesea figurat, o idee si constituie o unitate lexicala.
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Este o procedura diplomatica de reglementare a diferendelor internationale, drept conferit puterilor straine conflictului de a media ostilitatile, chiar in decursul acestora. Mediatorul trebuie sa fie un tertstat, un grup de state, O.N.U. sau institutiile sale specializate, alte organizatii internationale cu vocatie mondiala sau regionala sau o personalitate de prestigiu - acceptat de comun acord, de catre partile aflate in conflict.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este o procedura diplomatica de reglementare a diferendelor internationale, drept conferit puterilor straine conflictului de a media ostilitatile, chiar in decursul acestora. Mediatorul trebuie sa fie un tertstat, un grup de state, O.N.U. sau institutiile sale specializate, alte organizatii internationale cu vocatie mondiala sau regionala sau o personalitate de prestigiu - acceptat de comun acord, de catre partile aflate in conflict.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Institutie constituita cu scopul de a apara drepturile si libertatile cetatenilor
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
1. Totalitatea atributelor si calitatilor unor persoane, izvorate din apartenenta acesteia la o familie, cum sunt calitatea de copil, de sot, de divortat etc.,
inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
A fost promulgat la 11.09.1865
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Regula a CE privind disponibilitatea in timp a sumelor alocate unui program operational.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Din punct de vedere lingvistic, constructie, de obicei concisa, care exprima, adesea figurat, o idee si constituie o unitate lexicala.
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
Constituţia Romāniei - Intrare in vigoare: 31/10/2003
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
A fost promulgat la 11.09.1865
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Act adoptat de organele de stat,
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Institutie constituita cu scopul de a apara drepturile si libertatile cetatenilor
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
1. Totalitatea atributelor si calitatilor unor persoane, izvorate din apartenenta acesteia la o familie, cum sunt calitatea de copil, de sot, de divortat etc.,
Indeplinirea unor acte juridice de catre o persoana, reprezentant, mandatar, in numele si in interesul unei alte persoane, reprezentat, mandant.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
1. Totalitatea atributelor si calitatilor unor persoane, izvorate din apartenenta acesteia la o familie, cum sunt calitatea de copil, de sot, de divortat etc.,
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.
Este o procedura diplomatica de reglementare a diferendelor internationale, drept conferit puterilor straine conflictului de a media ostilitatile, chiar in decursul acestora. Mediatorul trebuie sa fie un tertstat, un grup de state, O.N.U. sau institutiile sale specializate, alte organizatii internationale cu vocatie mondiala sau regionala sau o personalitate de prestigiu - acceptat de comun acord, de catre partile aflate in conflict.
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act adoptat de organele de stat,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cauza care inlatura raspunderea penala, reglementata in cap. III, t. VII, art. 131, C. pen., partea generala.
Document oficial, eliberat in conditiile legii, care da dreptul titularului sa fie incadrat in munca in Romania.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este o procedura diplomatica de reglementare a diferendelor internationale, drept conferit puterilor straine conflictului de a media ostilitatile, chiar in decursul acestora. Mediatorul trebuie sa fie un tertstat, un grup de state, O.N.U. sau institutiile sale specializate, alte organizatii internationale cu vocatie mondiala sau regionala sau o personalitate de prestigiu - acceptat de comun acord, de catre partile aflate in conflict.
1. Totalitatea atributelor si calitatilor unor persoane, izvorate din apartenenta acesteia la o familie, cum sunt calitatea de copil, de sot, de divortat etc.,
Indeplinirea unor acte juridice de catre o persoana, reprezentant, mandatar, in numele si in interesul unei alte persoane, reprezentat, mandant.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
1. Totalitatea atributelor si calitatilor unor persoane, izvorate din apartenenta acesteia la o familie, cum sunt calitatea de copil, de sot, de divortat etc.,
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.
Este o procedura diplomatica de reglementare a diferendelor internationale, drept conferit puterilor straine conflictului de a media ostilitatile, chiar in decursul acestora. Mediatorul trebuie sa fie un tertstat, un grup de state, O.N.U. sau institutiile sale specializate, alte organizatii internationale cu vocatie mondiala sau regionala sau o personalitate de prestigiu - acceptat de comun acord, de catre partile aflate in conflict.
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act adoptat de organele de stat,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cauza care inlatura raspunderea penala, reglementata in cap. III, t. VII, art. 131, C. pen., partea generala.
Document oficial, eliberat in conditiile legii, care da dreptul titularului sa fie incadrat in munca in Romania.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Bunuri materiale, activitati sau actiuni, proiecte, pe care o banca accepta sa le crediteze
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Institutie constituita cu scopul de a apara drepturile si libertatile cetatenilor
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
(in prima instanta). Reglementat in cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala, s elimiteaza la fapta si persoana (persoanele) aratata in actul de sesizare a instantei, chiar si in cazul de extindere a procesului penal.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
Persoana fizica in virsta de pana la 18 ani.
Cuprinde regulile care guverneaza organizarea unui stat dat si raporturile dintre acel stat si agentii sai, pe de o parte, si ceilalti participanti la astfel de raporturi juridice, pe de alta.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Apartenenta persoanei la o anumita natiune.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Totalitatea atributelor si calitatilor unor persoane, izvorate din apartenenta acesteia la o familie, cum sunt calitatea de copil, de sot, de divortat etc.,
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Act prin care un organ de jurisdictie se recunoaste competent sa rezolve cererea ce i-a fost adresata
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
A fost promulgat la 11.09.1865
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
1. Totalitatea atributelor si calitatilor unor persoane, izvorate din apartenenta acesteia la o familie, cum sunt calitatea de copil, de sot, de divortat etc.,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
A fost promulgat la 11.09.1865
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este persoana numita intr-o functie publica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
A fost promulgat la 11.09.1865
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
1. Totalitatea atributelor si calitatilor unor persoane, izvorate din apartenenta acesteia la o familie, cum sunt calitatea de copil, de sot, de divortat etc.,
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Desemneaza orice instrument bilateral sau multilateral in domeniul securitatii sociale care leaga sau va lega, in mod exclusiv, doua sau mai multe state,
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Act adoptat de organele de stat,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act adoptat de organele de stat,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Inscris intocmit de organul competent si in conditiile prevazute de lege, in baza caruia se poate efectua executarea silita.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Componentele structurale ale actului juridic civil, adica elementele sale constitutive, care pot fi comune tuturor actelor civile
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Existenta diferentelor intre salariile barbatilor si cele ale femeilor rezultate din segregarea profesionala si din discriminarea directa. Existenta diferentelor intre salariile barbatilor si cele ale femeilor rezultate din segregarea profesionala si din discriminarea directa.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act adoptat de organele de stat,
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
A fost promulgat la 11.09.1865
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Din punct de vedere lingvistic, constructie, de obicei concisa, care exprima, adesea figurat, o idee si constituie o unitate lexicala.
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
A fost promulgat la 11.09.1865
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act adoptat de organele de stat,
A fost promulgat la 11.09.1865
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Institutie constituita cu scopul de a apara drepturile si libertatile cetatenilor
Este o procedura diplomatica de reglementare a diferendelor internationale, drept conferit puterilor straine conflictului de a media ostilitatile, chiar in decursul acestora. Mediatorul trebuie sa fie un tertstat, un grup de state, O.N.U. sau institutiile sale specializate, alte organizatii internationale cu vocatie mondiala sau regionala sau o personalitate de prestigiu - acceptat de comun acord, de catre partile aflate in conflict.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Bunuri materiale, activitati sau actiuni, proiecte, pe care o banca accepta sa le crediteze
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.

Completul pentru solutionarea recursului in interesul legii a fost legal constituit conform dispozitiilor art. 516 alin. (1) din Codul de procedura civila si ale art. 271 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare (Regulamentul).


Sedinta a fost prezidata de doamna judecator Corina-Alina Corbu, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.


Ministerul Public a fost reprezentat de doamna Antonia Constantin, procuror sef al Sectiei judiciare din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.


Pentru Avocatul Poporului, titularul sesizarii, s-au prezentat doamnele consilier Linda Timofon si Luiza Portase Necula.


La sedinta de judecata a participat doamna Mihaela Lorena Mitroi, magistrat-asistent desemnat in conformitate cu dispozitiile art. 273 din Regulament.


Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru solutionarea recursului in interesul legii a luat in examinare recursul in interesul legii formulat de Avocatul Poporului ce face obiectul Dosarului nr. 2.023/1/2019.


Magistratul-asistent a prezentat referatul cauzei, aratand ca la dosar au fost depuse raportul intocmit de judecatorii-raportori, precum si punctul de vedere formulat de Ministerul Public.


Presedintele Completului pentru solutionarea recursului in interesul legii a constatat ca nu exista chestiuni prealabile si a acordat cuvantul asupra recursului in interesul legii.


Doamna consilier Linda Timofon, pentru titularul sesizarii, a prezentat orientarile jurisprudentiale care au determinat promovarea prezentului recurs in interesul legii de catre Avocatul Poporului, punand concluzii de admitere a acestuia si pronuntarea unei decizii de unificare a practicii judiciare. A apreciat ca fiind in litera si spiritul legii opinia potrivit careia divortul dintre soti este o actiune personala, care priveste statutul persoanei, iar o astfel de actiune nu poate face obiectul medierii.


Doamna procuror Antonia Constantin, reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, a sustinut aceeasi opinie, aratand ca cererile prin care partile solicita pronuntarea unei hotarari de expedient pentru consfintirea acordului de mediere cu privire la desfacerea casatoriei sunt inadmisibile. A mai aratat ca, in masura in care instanta de judecata a fost investita si cu o astfel de cerere, nici rezolvarea aspectelor accesorii divortului nu poate face obiectul medierii.


Constatand ca nu exista intrebari din partea membrilor completului pentru reprezentantele Ministerului Public si Avocatului Poporului, presedintele Completului pentru solutionarea recursului in interesul legii a declarat dezbaterile inchise, iar completul a ramas in pronuntare asupra recursului in interesul legii.


INALTA CURTE,


deliberand asupra recursului in interesul legii, constata urmatoarele:


I. Sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Obiectul recursului in interesul legii


1. Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost investita prin sesizarea Avocatului Poporului cu recursul in interesul legii in materie civila ce vizeaza interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 2 alin. (4), art. 59 alin. (2) si art. 64 alin. (2) din Legea nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, cu modificarile si completarile ulterioare, in sensul de a stabili daca instanta de judecata poate lua act de acordul de mediere prin care partile s-au inteles cu privire la desfacerea casatoriei si la rezolvarea aspectelor accesorii divortului.


II. Prevederile legale ce fac obiectul sesizarii


2. Legea nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, cu modificarile si completarile ulterioare (Legea nr. 192/2006):


"


Art. 2. -


(...)


(4) Nu pot face obiectul medierii drepturile strict personale, cum sunt cele privitoare la statutul persoanei, precum si orice alte drepturi de care partile, potrivit legii, nu pot dispune prin conventie sau prin orice alt mod admis de lege. (...)"


"


Art. 59. -


(...)


(2) Partile sau partea interesata se pot infatisa la instanta judecatoreasca pentru a cere, indeplinind procedurile legale, sa se dea o hotarare care sa consfinteasca intelegerea lor. Competenta apartine fie judecatoriei in a carei circumscriptie isi are domiciliul sau resedinta ori, dupa caz, sediul oricare dintre parti, fie judecatoriei in a carei circumscriptie se afla locul unde a fost incheiat acordul de mediere. Hotararea prin care instanta incuviinteaza intelegerea partilor se da in camera de consiliu si constituie titlu executoriu in conditiile legii. Dispozitiile art. 438-441 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, se aplica in mod corespunzator. (...)"


"


Art. 64. -


(1) Pot fi rezolvate prin mediere neintelegerile dintre soti privitoare la:


a) continuarea casatoriei;


b) partajul de bunuri comune;


c) exercitiul drepturilor parintesti;


d) stabilirea domiciliului copiilor;


e) contributia parintilor la intretinerea copiilor;


f) orice alte neintelegeri care apar in raporturile dintre soti cu privire la drepturi de care ei pot dispune potrivit legii.


(11) Acordurile de mediere incheiate de parti, in cauzele/conflictele ce au ca obiect exercitiul drepturilor parintesti, contributia parintilor la intretinerea copiilor si stabilirea domiciliului copiilor, imbraca forma unei hotarari de expedient.


(2) Intelegerea sotilor cu privire la desfacerea casatoriei si la rezolvarea aspectelor accesorii divortului se depune de catre parti la instanta competenta sa pronunte divortul."


III. Orientarile jurisprudentiale divergente


3. Examinand jurisprudenta la nivel national, Avocatul Poporului a aratat ca s-a conturat existenta unei practici neunitare in ceea ce priveste interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 2 alin. (4), art. 59 alin. (2) si art. 64 alin. (2) din Legea nr. 192/2006, precum si ale art. 373 lit. a) si art. 374 alin. (1) din Codul civil, fiind identificate trei orientari:


4. Potrivit primei orientari jurisprudentiale, unele instante au apreciat ca nu se poate lua act de acordul de mediere cu privire la divort, retinand ca divortul reprezinta o actiune personala, ce priveste statutul persoanei, si care, potrivit art. 2 alin. (4) din Legea nr. 192/2006, nu poate forma obiect de mediere. In acelasi sens, conform prevederilor art. 64 alin. (1) lit. a) din actul normativ mentionat, pot fi rezolvate prin mediere neintelegerile dintre soti vizand continuarea casatoriei, iar nu si divortul. In plus, divortul nu face parte dintre cauzele in care se poate pronunta o hotarare de expedient in baza acordului de mediere, potrivit dispozitiilor art. 64 alin. (1) din aceeasi lege.


5. Instantele de judecata au apreciat ca sintagma "intelegerea sotilor cu privire la desfacerea casatoriei" din cuprinsul art. 64 alin. (2) din Legea nr. 192/2006 se refera la intelegerea sotilor cu privire la modalitatea desfacerii acesteia, si nicidecum la realizarea divortului prin intermediul acordului de mediere incheiat in fata mediatorului, dovada in acest sens stand faptul ca legiuitorul a prevazut ca acordul de mediere nu poate fi depus decat la instanta de judecata competenta sa se pronunte asupra divortului. In plus, s-a constatat ca divortul nu figureaza printre cazurile limitativ prevazute de lege, in care acordurile de mediere pot imbraca forma unor hotarari de expedient.


6. Sesizarea instantei de judecata nu poate fi facuta printr-o cerere de omologare a acordului de mediere cu privire la divortul dintre soti, ci doar printr-o cerere de desfacere a casatoriei. S-a apreciat ca divortul nu se numara printre neintelegerile dintre soti care pot fi solutionate prin mediere, enumerate in cadrul art. 64 alin. (1) din Legea nr. 192/2006.


7. In schimb, instanta de judecata poate avea in vedere la solutionarea cauzei intelegerea dintre parti cu privire atat la forma divortului, cat si cu privire la solutionarea cererilor accesorii acestuia.


8. Intr-o a doua orientare jurisprudentiala, instantele de judecata au tinut seama de acordul de mediere referitor la divort, dar sub conditia ca instanta sa pronunte desfacerea casatoriei prin acord, in urma verificarii consimtamantului liber exprimat al partilor in acest sens in fata instantei de judecata, in conditiile art. 931 alin. (1) din Codul de procedura civila, transformand, practic, cererea de pronuntare a unei hotarari de expedient in baza acordului de mediere asupra divortului intr-o cerere de divort prin acordul dat in fata instantei de judecata .


9. S-a exprimat opinia ca instanta de judecata are obligatia de a lua consimtamantul partilor cu privire la desfacerea casatoriei si, doar in masura in care acesta exista, instanta va dispune desfacerea casatoriei; in caz contrar nu va lua act de divortul partilor in fata mediatorului.


10. Pronuntarea unei hotarari care sa incuviinteze invoiala partilor, exprimata in cuprinsul acordului de mediere, de a divorta, nu se poate face decat cu respectarea exigentelor impuse de art. 930 si art. 931 din Codul de procedura civila.


11. Intr-o a treia orientare jurisprudentiala, instantele de judecata au avut o abordare diferita, apreciind ca se poate lua act de acordul de mediere asupra divortului, in baza art. 59 alin. (2) si art. 64 alin. (2) din Legea nr. 192/2006, sub conditia, acolo unde este cazul, ca intelegerea partilor sa respecte principiul interesului superior al minorului.


12. In acest sens, s-a exprimat opinia ca instanta de judecata are obligatia de a verifica daca acordul de mediere dintre parti cu privire la raporturile dintre parintii divortati si copii lor minori, stabilirea locuintei minorilor si stabilirea pensiei de intretinere nu aduce atingere intereselor minorilor rezultati din casatorie.


13. Instanta va lua act de intelegerea dintre parti, materializata prin acordul de mediere, in situatia in care acesta nu cuprinde dispozitii contrare legii sau normelor de ordine publica, fiind ocrotit dreptul copilului in cauza si implicit al parintelui de a mentine si pastra legaturile personale cu copilul in forma stabilita prin acord .


IV. Jurisprudenta Curtii Constitutionale


14. In jurisprudenta sa, Curtea Constitutionala a statuat ca procesul de divort in intregul sau, si nu doar actiunea prin care aceste aspecte sunt deduse judecatii, are caracter strict personal, deoarece obiectul sau implica antamarea de catre instanta a unor aspecte tinand de viata intima si familiala a partilor din litigiu. Acest caracter strict personal al procesului a impus adoptarea unei proceduri speciale, derogatorii de la normele dreptului comun, care nu face decat sa dea expresie particularitatii esentiale a procesului de divort si implicit prevederilor constitutionale cuprinse in art. 26 din Legea fundamentala referitor la viata intima, familiala si privata (a se vedea, in acest sens, Decizia nr. 305 din 12 mai 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 485 din 29 iunie 2016, si Decizia nr. 1.099 din 8 septembrie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 801 din 11 noiembrie 2011).


15. Dispozitiile art. 2 alin. (4), art. 59 alin. (2) si art. 64 alin. (2) din Legea nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, cu modificarile si completarile ulterioare, nu au facut obiectul controlului de constitutionalitate.


V. Jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie


16. Analizand jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie in procedurile de unificare a practicii judiciare, a fost identificata Decizia nr. 3 din 14 ianuarie 2019 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin care s-a respins, ca inadmisibila, sesizarea formulata de Tribunalul Buzau - Sectia I civila, in Dosarul nr. 14.090/200/2017, cu privire la dezlegarea urmatoarei chestiuni de drept: "instanta de judecata poate lua act de acordul de mediere, prin care partile s-au inteles cu privire la desfacerea casatoriei si la rezolvarea aspectelor accesorii divortului, conform art. 64 alin. (2) si art. 59 alin. (2) din Legea nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, cu modificarile si completarile ulterioare?".


La paragrafele 38 si 39 din aceasta decizie s-au retinut urmatoarele:


"


38. In ipoteza in care dispozitiile legale in discutie au fost aplicate si interpretate de instante in mod neunitar, prin hotarari judecatoresti definitive/irevocabile, se constata ca exista o practica judiciara conturata, fapt ce determina pierderea caracterului de noutate al problemei de drept supuse analizei.


39. Asadar, existenta unei practici neunitare denota nu numai ca se poate recurge la mecanismul recursului in interesul legii, ci si ca nu mai poate fi sesizata Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru pronuntarea unei hotarari prealabile, deoarece scopul preintampinarii practicii neunitare nu mai poate fi atins, problema de drept care a suscitat-o nemaifiind, prin urmare, una noua, ci una care a creat deja practica diferita."


VI. Opinia titularului sesizarii


17. Avocatul Poporului a apreciat ca prima orientare a jurisprudentei este in acord cu litera si spiritul legii, motivat de faptul ca, in lipsa unui temei legal expres, divortul dintre soti este o actiune personala, care priveste statutul persoanei si o astfel de actiune nu poate face obiectul medierii.


18. In acest sens, instanta de judecata poate fi sesizata cu o cerere de desfacere a casatoriei, si nu printr-o cerere de incuviintare a acordului de mediere in ceea ce priveste divortul sotilor.


19. Argumentele Avocatului Poporului au ca premisa de lucru doua aspecte esentiale:


a) stabilirea naturii juridice a divortului ca fiind o actiune personala exclusa in mod expres de la acordul de mediere, atragand astfel incidenta art. 2 alin. (4) din Legea nr. 192/2006, potrivit caruia "Nu pot face obiectul medierii drepturile strict personale, cum sunt cele privitoare la statutul persoanei (...)";


b) in acceptiunea Codului civil, exista doua modalitati de desfacere a casatoriei: in fata ofiterului de stare civila sau a notarului, pe de o parte, si in fata instantei de judecata, pe de alta parte .


a) Caracterul de actiune personala a divortului este reliefat in intreaga jurisprudenta a Curtii Constitutionale.


20. Caracterul de actiune strict personala a divortului este conferit de prevederile art. 918 din Codul de procedura civila, potrivit carora actiunea de divort apartine numai sotilor.


21. In plus, potrivit art. 921 alin. (1) din Codul de procedura civila, comparativ cu dreptul comun, care ingaduie partilor sa isi exercite drepturile procedurale personal sau prin mandatar, in procesele de divort, sotii trebuie sa se prezinte personal in fata instantelor de fond, neputand sta in proces prin reprezentanti, textul de lege instituind astfel regula obligativitatii infatisarii personale a sotilor, precum si exceptiile de la aceasta regula .


22. In jurisprudenta sa, Curtea Constitutionala a statuat ca procesul de divort in intregul sau, si nu doar actiunea prin care aceste aspecte sunt deduse judecatii, are caracter strict personal, deoarece obiectul sau implica antamarea de catre instanta a unor aspecte tinand de viata intima si familiala a partilor din litigiu.


23. Acest caracter strict personal al procesului a impus adoptarea unei proceduri speciale, derogatorii de la normele dreptului comun, care nu face decat sa dea expresie particularitatii esentiale a procesului de divort si, implicit, prevederilor constitutionale cuprinse in art. 26 din Constitutia Romaniei referitor la viata intima, familiala si privata (a se vedea, in acest sens, Decizia nr. 305 din 12 mai 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 485 din 29 iunie 2016, Decizia nr. 1.099 din 8 septembrie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 801 din 11 noiembrie 2011).


b) Singurele modalitati de desfacere a casatoriei avute in vedere in mod expres de legiuitor sunt cele reglementate de Codul civil: in fata ofiterului starii civile sau notarului si in fata instantei de judecata .


24. Intentia legiuitorului de a stabili doar aceste modalitati de desfacere a casatoriei prin divort poate fi decelata din urmarirea parcursului legislativ al celor doua acte normative incidente, respectiv Legea nr. 192/2006 si Codul civil.


25. Daca intentia legiuitorului ar fi fost sa confere mediatorului posibilitatea de a lua act de desfacerea casatoriei printr-o hotarare de expedient ar fi prevazut in mod expres aceasta in Codul civil, adoptat prin Legea nr. 287/2009 si intrat in vigoare in anul 2011, act normativ ulterior consacrarii legislative a profesiei de mediator.


26. Din interpretarea dispozitiilor art. 64 alin. (2) din Legea nr. 192/2006 se deduce faptul ca sotii pot incheia o intelegere cu privire la modul de desfacere a casatoriei si la rezolvarea aspectelor accesorii divortului, nu si la realizarea divortului propriu-zis, in forma acordului de mediere, acesta nefiind inclus in aspectele ce pot fi solutionate prin mediere.


27. Instanta de judecata poate avea in vedere intelegerea partilor cuprinsa in acordul de mediere in ceea ce priveste forma divortului (culpa comuna sau culpa personala) si solutionarea cererilor accesorii (in cazul divortului cu copii minori instanta avand obligatia de a verifica acordul de mediere si sub aspectul respectarii interesului superior al copilului referitor la exercitiul drepturilor parintesti, contributia parintilor la intretinerea si stabilirea domiciliului copiilor, partajul bunurilor comune).


28. Prin urmare, Avocatul Poporului a apreciat ca cererea de consfintire a acordului de mediere avand ca obiect divortul prin acordul sotilor trebuie respinsa, ca inadmisibila, de catre instantele de judecata .


29. In considerarea rolului constitutional al Avocatului Poporului de aparator al drepturilor si libertatilor persoanelor fizice, titularul sesizarii a apreciat ca divortul reprezinta o actiune personala, ce priveste statutul persoanei, si nu se numara printre cauzele care pot fi solutionate prin mediere, desfacerea casatoriei putand fi dispusa doar prin modalitatile expres prevazute de Codul civil.


VII. Opinia procurorului general


30. Prin punctul de vedere formulat de Ministerul Public s-a apreciat ca fiind in litera si spiritul legii prima orientare jurisprudentiala, in sensul ca, in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 2 alin. (4), art. 59 alin. (2) si art. 64 alin. (2) din Legea nr. 192/2006, sunt inadmisibile cererile prin care partile solicita instantei de judecata consfintirea acordului de mediere cu privire la desfacerea casatoriei si la rezolvarea aspectelor accesorii divortului.


31. In argumentarea punctului de vedere s-a aratat ca divortul, ca si casatoria, privesc statutul persoanei, fiind acte de stare civila. Ambele presupun exercitarea unor drepturi strict personale, avand la baza consimtamantul liber si personal al sotilor, incompatibil cu ideea de reprezentare .


32. Art. 98 din Codul civil defineste starea civila ca fiind dreptul persoanei de a se individualiza, in familie si societate, prin calitatile strict personale care decurg din actele si faptele de stare civila.


33. Spre deosebire de celelalte actiuni de stare civila, actiunea de divort poate fi formulata numai de catre titularul starii civile respective, nu si de alte persoane .


34. Datorita importantei pe care statul o acorda, acest domeniu este unul de ordine publica, lipsa unui control al statului, exercitat, de regula, prin organe judiciare, putand duce la un dezechilibru social, astfel incat legiuitorul roman a adoptat o solutie menita sa pastreze intelegerile partilor din medierea conflictelor de familie sub autoritatea statala.


35. In apararea ordinii publice s-a instituit un control judiciar cu privire la cele mai importante aspecte ale raporturilor de familie, divortul fiind unul dintre acestea.


36. Divortul prin acordul sotilor sau divortul remediu poate fi obtinut doar pe cale judiciara, administrativa sau prin procedura notariala, potrivit dispozitiilor art. 374 si 375 din Codul civil.


37. Din aceste dispozitii legale rezulta ca divortul nu poate fi obtinut, in niciun caz, pe calea acordului de mediere, nici macar prin validarea acestuia de catre instanta de judecata sub forma consfintirii acordului de mediere si pronuntarea unei hotarari in conformitate cu dispozitiile art. 63 alin. (1) si (3) din Legea nr. 192/2006.


38. Pornind de la natura hotararii de expedient, ca act procedural prin care se pune capat judecatii in temeiul tranzactiei intervenite intre parti, trebuie amintite si dispozitiile art. 2.268 alin. (1) din Codul civil care reglementeaza domeniul de aplicare al tranzactiei judiciare si care prevad ca "Nu se poate tranzactiona asupra capacitatii sau starii civile a persoanelor si nici cu privire la drepturi de care partile nu pot sa dispuna potrivit legii".


39. Nefiind decat un simplu inscris sub semnatura privata, acordul de mediere nu poate fi pus in executare imediat, ci trebuie supus fie verificarii notarului public in vederea autentificarii, fie incuviintarii de catre instanta de judecata care il va cuprinde intr-o hotarare de expedient, conform dispozitiilor art. 438-441 din Codul de procedura civila.


40. Desi ambele tipuri de actiuni presupun parcurgerea unei proceduri necontencioase ca urmare a existentei acordului partilor, intre procedura divortului prin acord si cea privind consfintirea acordului de mediere nu poate fi pus semnul egalitatii, prima fiind reglementata de dispozitiile speciale privind procedura divortului cuprinse in cartea a VI-a, titlul I din Codul de procedura civila, in timp ce procedura consfintirii acordului de mediere este supusa prevederilor cuprinse in dispozitiile art. 438-441 din Codul de procedura civila privind hotararile prin care se incuviinteaza invoiala partilor.


41. Diferentele dintre cele doua proceduri privesc mai multe aspecte, cum ar fi instanta competenta, cuprinsul cererii adresate instantei, prezenta partilor, regimul cailor de atac, publicitatea hotararii.


42. O noutate fata de reglementarea similara a cuprinsului cererii de divort din Codul de procedura civila anterior o constituie prevederea expresa in alin. (4) al art. 916 din actualul cod a situatiei in care intre parti a intervenit un acord de mediere, textul de lege precizand ca intelegerea sotilor rezultata din mediere cu privire la desfacerea casatoriei si, dupa caz, la rezolvarea aspectelor accesorii divortului se depune alaturat cererii de divort, aspect de maxima importanta pentru dezlegarea problemei de drept ce face obiectul prezentei sesizari.


43. Edificator in acest sens este si textul art. 64 alin. (2) din Legea nr. 192/2006 care dispune ritos ca "Intelegerea sotilor cu privire la desfacerea casatoriei si la rezolvarea aspectelor accesorii divortului se depune de catre parti la instanta competenta sa pronunte divortul".


44. Pe de alta parte, obligativitatea prezentei fizice a sotilor in fata instantelor de fond decurge din obligatia instantei impusa de prevederile art. 374 alin. (3) din Codul civil privitoare la divortul prin acordul sotilor pe cale judiciara, de a verifica existenta consimtamantului liber si neviciat al fiecarui sot si din obligatia instituita de prevederile art. 921 alin. (2) din Codul de procedura civila ca la fiecare infatisare instanta sa incerce impacarea partilor, obligatii care nu ar putea fi aduse la indeplinire pe calea consfintirii acordului de mediere, unde partile pot fi reprezentate sau pot solicita judecarea in lipsa .


45. S-ar ajunge astfel la obtinerea divortului pe alte cai si in alte conditii decat cele prevazute de lege, ceea ce nu este permis .


46. Acordul de mediere depus alaturat cererii de divort, in care se consemneaza invoiala sotilor cu privire la desfacerea casatoriei, nu reprezinta decat un inceput de dovada a existentei acordului de vointa, care trebuie intregit si intarit prin luarea consimtamantului partilor in mod direct si nemijlocit de catre judecatorul cauzei.


47. Doar in privinta capetelor de cerere accesorii divortului, acordul de mediere incheiat de soti are deplina valoare juridica, acesta capatand, prin omologarea sa de catre instanta, si forta executorie.


Prin punctul de vedere formulat de Ministerul Public s-a apreciat ca fiind in litera si spiritul legii prima orientare jurisprudentiala, in sensul ca, in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 2 alin. (4), art. 59 alin. (2) si art. 64 alin. (2) din Legea nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, cu modificarile si completarile ulterioare, sunt inadmisibile cererile prin care partile solicita instantei de judecata consfintirea acordului de mediere cu privire la desfacerea casatoriei si la rezolvarea aspectelor accesorii divortului.


48. In argumentarea punctului de vedere s-a aratat ca divortul, ca si casatoria, privesc statutul persoanei, fiind acte de stare civila. Ambele presupun exercitarea unor drepturi strict personale, avand la baza consimtamantul liber si personal al sotilor, incompatibil cu ideea de reprezentare .


49. Art. 98 din Codul civil defineste starea civila ca fiind dreptul persoanei de a se individualiza, in familie si societate, prin calitatile strict personale care decurg din actele si faptele de stare civila.


50. Spre deosebire de celelalte actiuni de stare civila, actiunea de divort poate fi formulata numai de titularul starii civile respective, nu si de alte persoane .


51. Datorita importantei pe care statul o acorda, acest domeniu este unul de ordine publica, lipsa unui control al statului, exercitat, de regula, prin organe judiciare, putand duce la un dezechilibru social, astfel incat legiuitorul roman a adoptat o solutie menita sa pastreze intelegerile partilor din medierea conflictelor de familie sub autoritatea statala.


52. In apararea ordinii publice s-a instituit un control judiciar cu privire la cele mai importante aspecte ale raporturilor de familie, divortul fiind unul dintre acestea.


53. Divortul prin acordul sotilor sau divortul remediu poate fi obtinut doar pe cale judiciara, administrativa sau prin procedura notariala, potrivit dispozitiilor art. 374 si 375 din Codul civil.


54. Din aceste dispozitii legale rezulta ca divortul nu poate fi obtinut, in niciun caz, pe calea acordului de mediere, nici macar prin validarea acestuia de catre instanta de judecata sub forma consfintirii acordului de mediere si pronuntarea unei hotarari in conformitate cu dispozitiile art. 63 alin. (1) si (3) din Legea nr. 192/2006.


55. Pornind de la natura hotararii de expedient, ca act procedural prin care se pune capat judecatii in temeiul tranzactiei intervenite intre parti, trebuie amintite si dispozitiile art. 2.268 alin. (1) din Codul civil care reglementeaza domeniul de aplicare al tranzactiei judiciare si care prevad ca "nu se poate tranzactiona asupra capacitatii sau starii civile a persoanelor si nici cu privire la drepturi de care partile nu pot sa dispuna potrivit legii".


56. Nefiind decat un simplu inscris sub semnatura privata, acordul de mediere nu poate fi pus in executare imediat, ci trebuie supus fie verificarii notarului public in vederea autentificarii, fie incuviintarii de catre instanta de judecata care il va cuprinde intr-o hotarare de expedient, conform dispozitiilor art. 438-441 din Codul de procedura civila.


57. Desi ambele tipuri de actiuni presupun parcurgerea unei proceduri necontencioase ca urmare a existentei acordului partilor, intre procedura divortului prin acord si cea privind consfintirea acordului de mediere nu poate fi pus semnul egalitatii, prima fiind reglementata de dispozitiile speciale privind procedura divortului cuprinse in cartea a VI-a titlul I din Codul de procedura civila, in timp ce procedura consfintirii acordului de mediere este supusa prevederilor cuprinse in dispozitiile art. 438-441 din Codul de procedura civila privind hotararile prin care se incuviinteaza invoiala partilor.


58. Diferentele dintre cele doua proceduri privesc mai multe aspecte, cum ar fi instanta competenta, cuprinsul cererii adresate instantei, prezenta partilor, regimul cailor de atac, publicitatea hotararii.


59. O noutate fata de reglementarea similara a cuprinsului cererii de divort din vechiul Cod de procedura civila o constituie prevederea expresa in alin. (4) al art. 916 din actualul cod a situatiei in care intre parti a intervenit un acord de mediere, textul de lege precizand ca intelegerea sotilor rezultata din mediere cu privire la desfacerea casatoriei si, dupa caz, la rezolvarea aspectelor accesorii divortului se depune alaturat cererii de divort, aspect de maxima importanta pentru dezlegarea problemei de drept ce face obiectul prezentei sesizari.


60. Edificator in acest sens este si textul art. 64 alin. (2) din Legea nr. 192/2006 care dispune ritos ca "Intelegerea sotilor cu privire la desfacerea casatoriei si la rezolvarea aspectelor accesorii divortului se depune de catre parti la instanta competenta sa pronunte divortul".


61. Pe de alta parte, obligativitatea prezentei fizice a sotilor in fata instantelor de fond decurge din obligatia instantei impusa de prevederile art. 374 alin. (3) din Codul civil privitoare la divortul prin acordul sotilor pe cale judiciara, de a verifica existenta consimtamantului liber si neviciat al fiecarui sot, si din obligatia instituita de prevederile art. 921 alin. (2) din Codul de procedura civila ca la fiecare infatisare instanta sa incerce impacarea partilor, obligatii care nu ar putea fi aduse la indeplinire pe calea consfintirii acordului de mediere, unde partile pot fi reprezentate sau pot solicita judecarea in lipsa .


62. S-ar ajunge astfel la obtinerea divortului pe alte cai si in alte conditii decat cele prevazute de lege, ceea ce nu este permis .


63. Acordul de mediere depus alaturat cererii de divort, in care se consemneaza invoiala sotilor cu privire la desfacerea casatoriei, nu reprezinta decat un inceput de dovada a existentei acordului de vointa, care trebuie intregit si intarit prin luarea consimtamantului partilor in mod direct si nemijlocit de catre judecatorul cauzei.


64. Doar in privinta capetelor de cerere accesorii divortului, acordul de mediere incheiat de soti are deplina valoare juridica, acesta capatand, prin omologarea sa de catre instanta, si forta executorie.


VIII. Raportul asupra recursului in interesul legii


65. Prin raportul intocmit in cauza, judecatorii-raportori au apreciat ca, in interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 2 alin. (4), art. 59 alin. (2) si art. 64 alin. (2) din Legea nr. 192/2006, instanta de judecata nu poate consfinti acordul de mediere cuprinzand intelegerea partilor privind desfacerea casatoriei, fiind necesara investirea explicita a instantei cu o cerere de divort si verificarea de catre judecator a consimtamantului sotilor cu privire la desfacerea casatoriei. Referitor la rezolvarea aspectelor accesorii divortului, s-a apreciat ca instanta de judecata poate consfinti acordul de mediere avand acest obiect .


IX. Inalta Curte de Casatie si Justitie


66. Examinand sesizarea cu recurs in interesul legii, raportul intocmit de judecatorii-raportori, punctul de vedere al Ministerului Public, precum si dispozitiile legale ce se solicita a fi interpretate in mod unitar, constata urmatoarele:


IX.1. Admisibilitatea recursului in interesul legii


67. Verificand regularitatea investirii, prin prisma dispozitiilor art. 514 din Codul de procedura civila, se constata ca aceasta conditie legala este indeplinita in ceea ce priveste titularul sesizarii, respectiv Avocatul Poporului.


68. Este indeplinita si conditia privind respectarea cerintelor de ordin formal prevazute de art. 515 din Codul de procedura civila, care stipuleaza ca "Recursul in interesul legii este admisibil numai daca se face dovada ca problemele de drept care formeaza obiectul judecatii au fost solutionate in mod diferit prin hotarari judecatoresti definitive, care se anexeaza cererii".


69. Din cuprinsul textului de lege mentionat rezulta patru conditii ce trebuie indeplinite cumulativ pentru ca recursul in interesul legii sa fie admisibil, si anume: sesizarea sa aiba ca obiect o problema de drept; aceasta problema de drept sa fi fost dezlegata diferit de instantele judecatoresti; dovada solutionarii diferite sa se faca prin hotarari judecatoresti definitive; hotararile judecatoresti sa fie anexate cererii.


70. In ceea ce priveste conditia ca sesizarea sa aiba ca obiect o problema de drept se constata ca, potrivit sesizarii inaintate de Avocatul Poporului, obiectul recursului in interesul legii se circumscrie dispozitiilor art. 514 din Codul de procedura civila, si anume vizeaza o problema de drept solutionata diferit de instantele judecatoresti, respectiv interpretarea si aplicarea neunitara a dispozitiilor art. 2 alin. (4), art. 59 alin. (2) si art. 64 alin. (2) din Legea nr. 192/2006, referitor la posibilitatea instantei de judecata de a lua act de acordul de mediere prin care partile s-au inteles cu privire la desfacerea casatoriei si la rezolvarea aspectelor accesorii divortului.


71. Astfel, potrivit actului de sesizare, problema de drept solutionata diferit de instantele judecatoresti a fost generata de interpretarea si aplicarea unor reglementari legale ce s-au dovedit a fi insuficient de clare si precise, generand astfel o practica neunitara.


72. Cu privire la cea de a doua conditie, in sensul ca problema de drept ce face obiectul sesizarii sa fi fost dezlegata diferit de instantele judecatoresti, jurisprudenta anexata sesizarii a relevat ca instantele judecatoresti, analizand admisibilitatea cererilor avand ca obiect consfintirea acordurilor de mediere prin care partile s-au inteles asupra divortului, fie au retinut ca aceste cereri sunt inadmisibile, fie au tinut seama de acordul de mediere referitor la divort, dar sub conditia ca instanta sa pronunte desfacerea casatoriei prin acord, in urma verificarii consimtamantului liber exprimat al partilor in acest sens, in conditiile art. 931 alin. (1) din Codul de procedura civila, transformand, practic, cererea de pronuntare a unei hotarari de expedient in baza acordului de mediere asupra divortului intr-o cerere de divort prin acordul dat in fata instantei de judecata, fie au solutionat aceste cauze, pronuntand hotarari de expedient in baza acordului de mediere, potrivit art. 59 alin. (2) si art. 64 alin. (11) din Legea nr. 192/2006.


73. Autorul sesizarii a anexat dovezi din care rezulta cu claritate ca problema de drept a primit o solutionare diferita la nivelul instantelor de judecata . Din cuprinsul hotararilor definitive anexate actului de sesizare rezulta ca sunt instante care au interpretat diferit textele de lege ce formeaza obiectul sesizarii, cu consecinta pronuntarii unor hotarari diferite asupra aceleiasi probleme de drept .


74. Dezlegarea acestei probleme de drept controversate din practica instantelor judecatoresti raspunde scopului recursului in interesul legii de a asigura o interpretare si aplicare unitara a legii de catre toate instantele judecatoresti si, pe cale de consecinta, o jurisprudenta predictibila.


75. In consecinta, Completul pentru solutionarea recursului in interesul legii constata ca obiectul sesizarii il reprezinta o problema de drept atrasa de interpretarea diferita pe care instantele nationale au dat-o in privinta unor norme juridice insuficient de clare si precise, astfel incat aceasta conditie de admisibilitate a recursului in interesul legii este indeplinita.


76. In cauza este indeplinita si conditia ca dovada solutionarii diferite sa se realizeze prin hotarari judecatoresti definitive.


77. Potrivit art. 515 din Codul de procedura civila, dovada solutionarii diferite a problemei de drept ce face obiectul sesizarii trebuie sa se faca prin hotarari definitive, fara ca textul de lege mentionat sa impuna cerinta unui anumit numar de hotarari sau conditia ca solutiile diferite sa fi fost pronuntate la nivelul instantelor din intreaga tara.


78. In speta, desi actul de sesizare este insotit de un numar relativ mic de hotarari judecatoresti relevante pentru problema de drept dedusa interpretarii, se constata ca si aceasta conditie este indeplinita.


79. De asemenea, hotararile judecatoresti sunt anexate cererii, anexele care insotesc actul de sesizare facand dovada indeplinirii acestei conditii formale.


80. Pentru argumentele expuse, constatand indeplinite conditiile regularitatii investirii, prin prisma dispozitiilor art. 514 din Codul de procedura civila, si fiind indeplinite si conditiile de ordin formal prescrise de prevederile art. 515 din Codul de procedura civila, recursul in interesul legii este admisibil.


IX.2. Analiza problemei de drept ce face obiectul recursului in interesul legii


81. In ceea ce priveste fondul problemei de drept supuse dezbaterii, din analiza dispozitiilor art. 2 alin. (4), art. 59 alin. (2) si art. 64 alin. (2) din Legea nr. 192/2006 se constata ca prima orientare jurisprudentiala este in acord cu litera si spiritul legii, pentru argumentele ce vor fi prezentate in continuare.


82. Aceasta analiza porneste de la observatia ca art. 64 alin. (1) din Legea nr. 192/2006, care reglementeaza regimul juridic al acordurilor de mediere incheiate intre soti, permite rezolvarea prin mediere a neintelegerilor dintre soti privitoare la continuarea casatoriei, partajul de bunuri comune, exercitiul drepturilor parintesti, stabilirea domiciliului copiilor, contributia parintilor la intretinerea copiilor, respectiv a celor care au ca obiect drepturi in privinta carora sotii pot dispune potrivit legii, cum sunt cele ce se regasesc in enumerarea din art. 919 alin. (1) lit. b) si f) din Codul de procedura civila.


83. Totodata, art. 64 alin. (2) din Legea nr. 192/2006 prevede ca "Intelegerea sotilor cu privire la desfacerea casatoriei si la rezolvarea aspectelor accesorii divortului se depune de catre parti la instanta competenta sa pronunte divortul".


84. Sintagma "neintelegerile dintre soti privitoare la continuarea casatoriei" din cuprinsul art. 64 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 192/2006, ca si prevederile art. 64 alin. (2) din Legea nr. 192/2006, care se refera expres la acest tip de acord, par sa indice ca legiuitorul accepta ca desfacerea casatoriei sa faca obiect al acordului de mediere.


85. Avand in vedere ca art. 2 alin. (4) din Legea nr. 192/2006 stabileste ca nu sunt susceptibile de mediere drepturile strict personale, cum sunt cele privitoare la statutul persoanei, precum si orice alte drepturi de care partile, potrivit legii, nu pot dispune prin conventie sau prin orice alt mod admis de lege, se impune determinarea efectelor pe care le produc acordurile de mediere incheiate intre soti, potrivit art. 64 alin. (1) si (2) din Legea nr. 192/2006.


86. In privinta acordurilor de mediere care au ca obiect desfacerea casatoriei, doctrina de specialitate a definit sintagma "statutul persoanei" din cuprinsul art. 2 alin. (4) din Legea nr. 192/2006 ca fiind conditia juridica in familie si societate (de exemplu, daca este minor sau major, casatorit ori necasatorit, copil firesc sau adoptat etc.; persoana de drept public ori de drept privat, cu scop lucrativ sau fara scop lucrativ, de nationalitate romana sau straina etc.), iar capacitatea persoanelor desemneaza aptitudinea lor, recunoscuta de lege, de a avea drepturi si obligatii (capacitatea de folosinta) si de a le putea exercita (capacitatea de exercitiu).


87. Art. 98 din Codul civil prevede ca: "Starea civila este dreptul persoanei de a se individualiza, in familie si societate, prin calitatile strict personale care decurg din actele si faptele de stare civila".


88. Ca drept nepatrimonial, starea civila confera persoanei posibilitatea de a fi individualizata (particularizata sau identificata) cu ajutorul calitatilor care rezulta din actele juridice si faptele juridice de stare civila la care a participat. In acest sens, in doctrina s-a afirmat ca starea civila este de domeniul legii, iar nu de domeniul vointei individuale, starea civila si elementele ei componente neputand face obiectul vreunei instrainari sau renuntari.


89. Or, desfacerea casatoriei prin divort se circumscrie starii civile a persoanei, astfel incat dreptul de a cere divortul dobandeste caracter exclusiv personal.


90. Procedand la o interpretare sistematica a dispozitiilor normative anterior evocate, concluzia care se impune este in sensul ca acordurile de mediere care consemneaza intelegerile sotilor referitoare la divort nu sunt apte sa produca efecte juridice in privinta desfacerii casatoriei in sine, insa pot sa ateste modalitatea in care sotii accepta divortul.


91. Un alt argument care sustine aceasta concluzie este adus de faptul ca, in actuala reglementare, intreaga procedura a desfacerii casatoriei are caracter legal si imperativ.


92. Astfel, pentru desfacerea casatoriei, prevederile art. 916 alin. (1), art. 930 alin. (1) din Codul de procedura civila, respectiv ale art. 376 alin. (1) din Codul civil impun, drept conditie de forma, depunerea unei cereri avand ca obiect divortul, semnata de ambii soti.


93. Or, acordul de mediere privitor la desfacerea casatoriei nu reprezinta un act de investire al instantei, in sensul art. 194 din Codul de procedura civila, si nici cerere adresata notarului public sau ofiterului de stare civila, potrivit art. 376 alin. (1) din Codul civil.


94. Totodata, dispozitiile art. 373 si 374 din Codul civil prevad ca desfacerea casatoriei prin divort poate fi dispusa, in cazurile prevazute de art. 373 din Codul civil, de instantele de judecata, procedura divortului fiind reglementata imperativ prin dispozitiile art. 915-935 din Codul de procedura civila.


95. De asemenea, art. 375 din Codul civil prevede posibilitatea constatarii desfacerii casatoriei de catre ofiterul de stare civila ori notarul public de la locul casatoriei sau al ultimei locuinte comune a sotilor, in cazul in care exista acordul sotilor.


96. Potrivit art. 374 alin. (3) si art. 376 alin. (3) din Codul civil, in ipoteza desfacerii casatoriei prin acordul sotilor, indiferent de procedura prin care se realizeaza (administrativa, notariala sau judiciara), divortul presupune verificarea consimtamantului sotilor la desfacerea casatoriei de catre instanta de judecata, notarul public sau ofiterul de stare civila, asadar de catre o autoritate publica, respectiv de catre un functionar public investit sa indeplineasca un serviciu de interes public.


97. Or, desi de esenta institutiei medierii este increderea pe care partile o acorda mediatorului, ca persoana apta sa faciliteze negocierile dintre ele si sa le sprijine pentru solutionarea conflictului, prin obtinerea unei solutii reciproc convenabile, eficiente si durabile, iar activitatea de mediere reprezinta o activitate de interes public, potrivit art. 2 din Legea nr. 192/2006, mediatorii nu au calitatea de agenti instrumentatori investiti de lege sa indeplineasca un serviciu de interes public si nici de reprezentanti ai statului in exercitarea functiei.


98. Un argument in plus in sustinerea acestei concluzii este acela ca mediatorul nu este mentionat in cuprinsul art. 376 alin. (3) din Codul civil.


99. Prin urmare, nefiind indeplinite cerintele impuse de art. 374 alin. (3) si art. 376 alin. (3) din Codul civil, exprimarea de catre soti a acordului acestora privind desfacerea casatoriei in fata unui mediator si incheierea de catre acestia a unui acord de mediere in care consemneaza acest acord nu poate avea drept consecinta desfacerea casatoriei prin acordul sotilor.


100. Totodata, potrivit art. 382 alin. (1) si (3) din Codul civil, desfacerea casatoriei prin acordul sotilor se realizeaza prin hotararea judecatoreasca definitiva prin care se pronunta divortul, respectiv prin certificatul de divort emis de notarul public sau ofiterul de stare civila competent, asadar, printr-un inscris autentic.


101. Art. 58 din Legea nr. 192/2006 prevede ca acordurile de mediere au valoarea unor inscrisuri sub semnatura privata, motiv pentru care acordul de mediere incheiat in fata mediatorului nu este mentionat in cuprinsul art. 382 alin. (1) si (3) din Codul civil.


102. In contextul mentionat, de vreme ce acordul de mediere nu indeplineste cerinta de a fi un act autentic, intelegerea sotilor consemnata intr-un astfel de acord, cu privire la divort, nu are aptitudinea de a determina desfacerea casatoriei prin acord .


103. Ca urmare, prin incheierea unui acord de mediere cu privire la divort, sotii nu pot sa deroge de la normele imperative care reglementeaza conditiile si procedura desfacerii casatoriei.


104. De asemenea, se impune a se verifica daca acordul de mediere cuprinzand intelegerea sotilor privitoare la desfacerea casatoriei poate fi consfintit de instanta de judecata prin pronuntarea unei hotarari de expedient, conform art. 59 alin. (2) din Legea nr. 192/2006.


105. O atare analiza se impune intrucat, asa cum s-a aratat anterior, art. 382 alin. (1) din Codul civil stabileste imperativ ca desfacerea casatoriei se dispune printr-o hotarare prin care instanta pronunta divortul.


106. Potrivit art. 59 alin. (2) din Legea nr. 192/2006: "Partile sau partea interesata se pot infatisa la instanta judecatoreasca pentru a cere, indeplinind procedurile legale, sa se dea o hotarare care sa consfinteasca intelegerea lor. Competenta apartine fie judecatoriei in a carei circumscriptie isi are domiciliul sau resedinta ori, dupa caz, sediul oricare dintre parti, fie judecatoriei in a carei circumscriptie se afla locul unde a fost incheiat acordul de mediere. Hotararea prin care instanta incuviinteaza intelegerea partilor se da in camera de consiliu si constituie titlu executoriu in conditiile legii (...)".


107. Cerinta din art. 382 alin. (1) din Codul civil referitoare la pronuntarea divortului printr-o hotarare judecatoreasca definitiva impune concluzia ca hotararea prin care se pronunta divortul prin acord presupune verificarea de catre instanta de judecata a consimtamantului actual al sotilor, liber si neviciat, la desfacerea casatoriei, ceruta de art. 374 alin. (3) din Codul civil.


108. Spre deosebire de acordul exprimat in fata instantei, consfintit prin hotararea judecatoreasca prin care se pronunta divortul, intelegerile incheiate in procedura medierii pot fi afectate de termene si conditii .


109. In doctrina s-a subliniat ca instanta verifica indeplinirea conditiei privitoare la consimtamantul sotilor, in sensul ca acesta este necesar a fi constatat intrunit pe tot parcursul procedurii, si nu doar la momentul sesizarii instantei.


110. Or, prin ipoteza, acordul de mediere cuprinzand intelegerea sotilor referitoare la divort consemneaza acordul acestora in privinta desfacerii casatoriei la data incheierii lui, asadar anterior momentului sesizarii instantei, iar nu la termenul de judecata la care instanta trebuie sa verifice staruinta sotilor in desfacerea casatoriei, conform art. 931 alin. (1) din Codul de procedura civila.


111. Prin urmare, acordul de mediere cu privire la desfacerea casatoriei are doar valoarea unui mijloc de dovada privind intentia sotilor de a divorta, existenta la momentul incheierii lui, astfel incat el nu poate fi consfintit de catre instanta pe calea unei hotarari de expedient.


112. Aceasta concluzie rezida si din reglementarea in mod distinct, in cuprinsul prevederilor alin. (11) si alin. (2) ale art. 64 din Legea nr. 192/2006, a regimului juridic al acordurilor de mediere privind stingerea conflictelor ce au ca obiect exercitiul drepturilor parintesti, contributia parintilor la intretinerea copiilor si stabilirea domiciliului copiilor de cel aplicabil intelegerilor incheiate de soti referitoare la desfacerea casatoriei.


113. Astfel, este neindoielnic ca, potrivit art. 64 alin. (11) din Legea nr. 192/2006, pot fi consfintite prin pronuntarea unei hotarari de expedient acordurile de mediere incheiate de soti pentru solutionarea amiabila a conflictelor ce au ca obiect exercitiul drepturilor parintesti, contributia acestora la intretinerea copiilor, stabilirea domiciliului copiilor. Aceasta concluzie rezulta cu evidenta din simpla lecturare a acestei norme.


114. Insa legiuitorul nu a inteles sa includa acordurile de mediere cu privire la desfacerea casatoriei in enumerarea din art. 64 alin. (11) al Legii nr. 192/2006, in privinta acestora limitandu-se la a statua prin art. 64 alin. (2) al Legii nr. 192/2006 ca pot fi depuse la instanta competenta sa pronunte divortul.


115. Or, in masura in care vointa legiuitorului ar fi fost aceea ca acordurile de mediere, cuprinzand intelegerea sotilor referitoare la desfacerea casatoriei, sa poata fi consfintite prin pronuntarea unei hotarari de expedient, nu s-ar mai fi impus o atare diferentiere .


116. De altfel, intentia legiuitorului ca intelegerile incheiate intre soti privitoare la desfacerea casatoriei sa nu faca parte din cele care pot fi consfintite de instanta, conform procedurii prevazute de art. 438 din Codul de procedura civila, rezulta si din art. 916 alin. (3) din Codul de procedura civila.


117. In acest sens, art. 916 alin. (4) din Codul de procedura civila, norma care este cuprinsa in capitolul I intitulat "Dispozitii comune" al titlului I din cartea a VI-a a Codului de procedura civila, titlu care reglementeaza procedura divortului, stabileste ca, odata cu cererea de divort, sotii pot alatura acesteia intelegerea lor rezultata din mediere cu privire la desfacerea casatoriei si, dupa caz, la rezolvarea aspectelor accesorii divortului.


118. Asadar, prin aceasta prevedere legala, legiuitorul a inteles sa ramana consecvent reglementarii anterioare inserate in art. 64 alin. (2) din Legea nr. 192/2006.


119. Interpretarea data art. 64 alin. (2) din Legea nr. 192/2006, in sensul ca instanta nu poate lua act, printr-o hotarare de expedient, de intelegerea sotilor asupra desfacerii casatoriei, divortul vizand starea civila a persoanei, este in concordanta si cu art. 2.268 alin. (1) din Codul civil potrivit caruia "Nu se poate tranzactiona asupra capacitatii sau starii civile a persoanelor si nici cu privire la drepturi de care partile nu pot sa dispuna potrivit legii".


120. Ca atare, incheierea unui acord de mediere de catre soti, in care este consemnata intelegerea acestora referitoare la desfacerea casatoriei, nu ii indreptateste sa solicite consfintirea acestui acord in conditiile stabilite de art. 59 alin. (2) din Legea nr. 192/2006, care fac trimitere la art. 438 din Codul de procedura civila, sotii fiind obligati sa se conformeze normelor de procedura stabilite imperativ de art. 915 si urmatoarele din Codul de procedura civila.


121. Solutia este conforma si jurisprudentei Curtii Constitutionale care a statuat ca "procesul de divort in intregul sau, si nu doar actiunea prin care aceste aspecte sunt deduse judecatii, are caracter strict personal, deoarece obiectul sau implica antamarea de catre instanta a unor aspecte tinand de viata intima si familiala a partilor din litigiu. Acest caracter strict personal al procesului a impus adoptarea unei proceduri speciale, derogatorii de la normele dreptului comun, care nu face decat sa dea expresie particularitatii esentiale a procesului de divort si implicit prevederilor constitutionale cuprinse in art. 26 referitor la viata intima, familiala si privata" (a se vedea, in acest sens, Decizia nr. 305 din 12 mai 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 485 din 29 iunie 2016).


122. In ceea ce priveste acordurile de mediere incheiate intre soti in temeiul art. 64 alin. (1) din Legea nr. 192/2006, care au ca obiect solutionarea pe cale amiabila a conflictelor ce deriva din efectele nepatrimoniale ale divortului, precum numele sotilor, efectele divortului in raporturile dintre soti si copiii lor minori, aceste intelegeri pot constitui obiect al medierii, in privinta acestora prevederile art. 64 alin. (11) din Legea nr. 192/2006 stabilind neechivoc ca pot imbraca forma unor hotarari de expedient.


123. Un argument in acest sens il constituie prevederile art. 383 alin. (1), art. 396 alin. (1) si art. 400 din Codul civil, norme care consacra expres posibilitatea incheierii unor intelegeri intre soti referitoare la numele acestora, respectiv la modalitatea de exercitare a drepturilor parintesti sau la locuinta copilului, dupa divort.


124. Ca atare, sotii sunt indreptatiti sa solicite consfintirea acordurilor de mediere cu acest obiect incheiate in temeiul art. 64 alin. (1) din Legea nr. 192/2006, prin pronuntarea unei hotarari de expedient de catre instanta de judecata investita cu solutionarea divortului.


125. Aceasta hotarare urmeaza a se pronunta in cazul desfacerii casatoriei prin procedura divortului reglementata de art. 915-935 din Codul de procedura civila, tinandu-se cont si de dezlegarea din prezenta decizie referitoare la efectele unui acord de mediere avand ca obiect intelegerea partilor privind desfacerea casatoriei.


126. Tot astfel, potrivit art. 2 coroborat cu art. 64 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 192/2006, si efectele patrimoniale ale divortului pot constitui obiect al intelegerilor sotilor, astfel cum sunt consemnate in cuprinsul acordurilor de mediere.


127. Pentru aceste considerente, se va constata ca, in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 2 alin. (4), art. 59 alin. (2) si art. 64 alin. (2) din Legea nr. 192/2006, instanta de judecata nu poate consfinti acordul de mediere referitor la intelegerea partilor privind desfacerea casatoriei.


128. Cu privire la rezolvarea aspectelor accesorii divortului, instanta de judecata poate consfinti acordul de mediere avand acest obiect, pentru ipoteza in care se va desface casatoria.


129. Pentru considerentele aratate, in temeiul dispozitiilor art. 517 alin. (1) cu referire la art. 514 din Codul de procedura civila,


INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE


In numele legii


D E C I D E:


Admite recursul in interesul legii formulat de Avocatul Poporului si, in consecinta, stabileste ca:


In interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 2 alin. (4), art. 59 alin. (2) si art. 64 alin. (2) din Legea nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, cu modificarile si completarile ulterioare, instanta de judecata nu poate consfinti acordul de mediere referitor la intelegerea partilor privind desfacerea casatoriei.


Cu privire la rezolvarea aspectelor accesorii divortului, instanta de judecata poate consfinti acordul de mediere avand acest obiect .


Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedura civila.


Pronuntata in sedinta publica din 9 decembrie 2019.




Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ


Citeşte mai multe despre:    mediere    mediator bucuresti    mediator divort    mediator divort bucuresti    Decizia ICCJ 33/2019
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Rezolutiunea contractului intervine pentru neexecutarea contractului, cu daune-interese in favoarea creditorului, daca acestea i se cuvin
Pronuntaţă de: ICCJ, Sectia a II-a civila, Decizia nr. 1936 din 29 octombrie 2019

ICCJ: Titularii dreptului de proprietate privata afectati de capacitatile energetice pot pretinde indemnizatii pentru lipsa de folosinta numai in masura in care capacitatile energetice au fost realizate dupa intrarea in vigoare a Legii energiei electrice nr. 13/2007
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

Efectele motivarii implicite a unor capete de cerere sau cereri aditionale sau incidentale
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia a II-a civila Decizia nr. 1025/2019

Scopul activitatii de constatare a neregulilor si de stabilire a creantelor bugetare. Insolventa beneficiar
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Decizia nr. 1737/2019

Procedura prealabila este obligatorie ori de cate ori legea speciala prevede dreptul partii de a se adresa instantei de contencios administrativ
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Decizia nr. 2271/2016

In cazul in care hotararea a fost atacata cu apel numai partial, partea din hotarare care nu a fost supusa apelului dobandeste autoritate de lucru judecat
Pronuntaţă de: ICCJ Decizia nr. 1025/2019

Decizia CCR nr. 466/2019 - admiterea obiectiei de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum si a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 504/2019 asupra cererii de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala intre prim-ministru, pe de o parte, si Presedintele Romaniei, pe de alta parte
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

ICCJ: In ipoteza renuntarii la urmarirea penala fata de un minor care a implinit varsta de 16 ani poate fi dispusa fata de acesta obligatia prestarii unei munci neremunerate in folosul comunitatii.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie



Articole Juridice

Restituirea taxei de timbru in ipoteza solutionarii litigiilor civile pe calea medierii
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

Modificarea contractelor de munca in contextul noilor realitati economice
Sursa: avocat Irina Maria Diculescu

Evitati abuzurile! Informati-va despre suspendarea, modificarea si incetarea contractului individual de munca!
Sursa: av. Emilia Alexandra Ioana

Beneficiarii si procedura de atribuire a somajului tehnic pe perioada starii de urgenta
Sursa: MCP Cabinet avocati

Pastrati-va si protejati-va salariatii! Veti avea din nou nevoie de ei!
Sursa: avocat Irina Maria Diculescu

Un pasager aerian care a primit o compensatie pentru anularea unui zbor si care a acceptat sa calatoreasca cu un alt zbor are dreptul la o compensatie ca urmare a intarzierii zborului de redirectionare
Sursa: EuroAvocatura.ro

Neafectarea venitului lunar de catre clauza de neconcurenta
Sursa: MCP Cabinet avocati