Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Comercial » Hotarare AGA dividende. Vointele individuale ale asociatilor, prin manifestarea lor in adunarea generala, devin o vointa colectiva, care constituie vointa societatii, ca persoana juridica

Hotarare AGA dividende. Vointele individuale ale asociatilor, prin manifestarea lor in adunarea generala, devin o vointa colectiva, care constituie vointa societatii, ca persoana juridica

  Publicat: 19 Aug 2020       270 citiri        Secţiunea: Drept Comercial  


Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Prin cererea inregistrata la data de 10 mai 2016 pe rolul Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti, sub nr. x/2016, reclamantii A. si B., in contradictoriu cu parata S.C. C. S.A. au solicitat instantei ca, prin hotararea ce o va pronunta, sa dispuna obligarea paratei la plata dividendelor nete aferente anului 2012, respectiv 3.291 RON si dobanda legala calculata, conform O.G. nr. 13/2011 pentru reclamantul A. si 3.525 RON si dobanda legala, calculata potrivit O.G. nr. 13/2011 pentru reclamantul B., cu cheltuieli de judecata .

1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Plata efectuata din eroare de catre o persoana pentru o datorie inexistenta sau de care nu era tinuta sa raspunda, avand ca urmare obligatia beneficiarului de a restitui cee ce a primit in mod necuvenit.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Sintagma ce desemneaza creanta cu scadenta implinita, deci a carei executare, la nevoie chiar silita, poate fi ceruta de catre creditor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Act adoptat de organele de stat,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Persoana fizica sau juridica proprietara a uneia sau mai multor actiuni emise de o societate comerciala pe actiuni sau in comandita pe actiuni.
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Stare a unei persoane de a fi lipsita de capacitate juridica. Nepricepere, nepregatire, lipsa de aptitudini pentru indeplinirea unei activitati,functii, meserii, profesii sau ocupatii.
Plata efectuata din eroare de catre o persoana pentru o datorie inexistenta sau de care nu era tinuta sa raspunda, avand ca urmare obligatia beneficiarului de a restitui cee ce a primit in mod necuvenit.
Infractiune constand din raportul sexual cu o persoana de sex feminine care nu a implinit carsta de 14 ani.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Act adoptat de organele de stat,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana fizica sau juridica proprietara a uneia sau mai multor actiuni emise de o societate comerciala pe actiuni sau in comandita pe actiuni.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Principiu juridic potrivit caruia hotararile judecatoresti definitive capata autoritate (putere) de lucru
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Partea finala a hotararii pronuntata de catre un organ de jurisdictie,care cuprinde solutia data cauzei.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

In motivare, reclamantii au sustinut, in esenta, ca sunt actionarii paratei, reclamantul A. detinand in anul 2012 un numar de 1618 actiuni cu o cota de participare de 6,9683%, iar reclamantul B. detinand in anul 2012 un numar de 1841 actiuni cu o cota de participare de 7,4628%. In anul 2012 valoarea dividendelor distribuite de societate a fost de 56.232 RON, conform hotararii AGA din 10 mai 2013, insa parata nu a realizat plata catre reclamanti, incalcand dispozitiile art. 67 din Legea nr. 31/1990.


In drept, reclamantii au invocat dispozitiile art. 67 din Legea nr. 31/1990 si O.G. nr. 13/2011.


La data de 24 mai 2016 reclamantii au depus cerere precizatoare indicand dobanda aferenta dividendelor cuvenite reclamantului A. ca fiind 424 RON, iar dobanda aferenta dividendelor cuvenite reclamantului B. ca fiind 454 RON.


La data de 21 iunie 2016 parata a depus intampinare, prin care a solicitat respingerea cererii de chemare in judecata, ca nefondata.


Parata a aratat, in esenta, ca prin hotararea AGA din data de 13 mai 2016 s-a stabilit ca AGA accepta prin vot, propunerea de a se plati cel putin 10% din dividendele restante pana la sfarsitul anului 2016 si alte 20% pana la 1 mai 2017 daca situatia financiara o permite, iar dividendele se vor achita la toti actionarii in acelasi timp, proportional cu numarul de actiuni detinute, nu se prescriu si nu sunt purtatoare de dobanzi penalizatoare, astfel ca reclamantii trebuie sa respecte prevederile hotararii adoptate de AGA.


La 22 septembrie 2016 reclamantii au depus cerere precizatoare, solicitand obligarea paratei la plata sumei de 77.974 RON cu titlu de dividende si 23.794 RON dobanda legala catre reclamantul A. si 84.763 RON cu titlu de dividende si 26.468 RON dobanda legala catre reclamantul B., ambele obligatii reprezentand dividendele nete aferente anilor 2008-2014.


Prin sentinta civila nr. 12276 din 23 septembrie 2016 Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti a admis exceptia necompetentei materiale a Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti, invocata din oficiu si a declinat competenta de solutionare a cauzei privind pe reclamantii A. si B., in contradictoriu cu parata S.C. C. S.A., in favoarea Tribunalului Bucuresti.


Cauza a fost inregistrata la 1 noiembrie 2016, sub nr. x/2016, pe rolul Tribunalului Bucuresti, sectia a VI-a civila.


Tribunalul Bucuresti, sectia a VI-a civila, prin sentinta civila nr. 3113 din 13 septembrie 2017, a respins cererea de chemare in judecata formulata de reclamantii A. si B., in contradictoriu cu parata S.C. C. S.A., ca neintemeiata.


Reclamantii A. si B. au formulat apel impotriva sentintei primei instante, care a fost respins, ca nefondat, prin decizia civila nr. 1141 A din 4 iunie 2018 a Curtii de Apel Bucuresti, sectia a VI-a civila.


Instanta de apel a notat, cu titlu preliminar, ca in litigiul de fata societatea intimata-parata nu contesta dreptul apelantilor-reclamanti la dividende, intrucat a recunoscut dreptul acestora la dividendele aferente anilor 2008, 2009, 2010, 2011, 2012, 2013 si 2014 prin mai multe hotarari AGA si, mai mult, asa cum rezulta din actele dosarului, a efectuat plati partiale catre reclamanti.


S-a retinut ca partile litigante nu au contestat modul in care prima instanta a interpretat prevederile art. 67 din Legea nr. 31/1990, care recunoaste dreptul actionarilor la obtinerea de dividende, ce se platesc in termenul stabilit de adunarea generala a asociatilor sau, dupa caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data aprobarii situatiei financiare anuale aferente exercitiului financiar incheiat.


Curtea de Apel Bucuresti a conchis ca nemultumirea apelantilor-reclamanti este generata de modul in care prima instanta a aplicat dispozitiile legale mentionate in raport de hotararea AGA din data de 13 mai 2016, prin care, cu majoritate, s-a decis achitarea dividendelor, esalonat.


In acord cu solutia pronuntata de tribunal, instanta de prim control judiciar a retinut ca regula instituita de art. 67 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 este aceea ca adunarea generala a asociatilor este cea care are dreptul sa stabileasca termenul in care se platesc dividendele, iar in cauza de fata s-a decis achitarea acestora, esalonat, fiind stabilite diferite termene de plata .


S-a statuat ca hotararea adunarii generale reprezinta manifestarea de vointa a societatii insesi, exprimand vointa sociala a actionarilor formata in cadrul sedintei adunarii si produce efecte fata de toti actionarii, chiar si fata de cei care au votat impotriva deciziei adoptate.


De asemenea, s-a concluzionat ca actionarii nemultumiti de hotararea adoptata si care apreciaza ca aceasta incalca prevederile legale, precum si cei care au lipsit de la adunarea generala sau au votat impotriva, au posibilitatea de a solicita anularea hotararii, insa simplul vot impotriva nu confera actionarului dreptul de a nu tine seama de vointa sociala.


Instanta de prim control judiciar a gasit neintemeiata critica apelantilor-reclamanti, potrivit careia intimata-parata nu putea adopta hotararea din data de 13 mai 2016, deoarece in acest mod se aduce atingere patrimoniului lor, apreciind ca o asemenea sustinere ar fi putut fi analizata intr-o eventuala actiune in anularea hotararii AGA, iar nu pe cale incidentala, in litigiul de fata, in care se urmareste valorificarea unui drept de creanta .


Totodata, s-a aratat ca beneficiile aferente anilor 2008-2014, recunoscute prin hotarari AGA au nascut in patrimoniul apelantilor un drept de creanta impotriva societatii, insa in raport de termenele stabilite prin hotararea din data de 13 mai 2016, creanta nu este exigibila pentru a se putea dispune obligarea societatii intimate la plata sumelor datorate.


Curtea de apel a apreciat ca hotararea pronuntata in cauza inregistrata sub nr. x/2016 nu se poate impune cu putere de lucru judecat in dosarul de fata, deoarece vizeaza un alt creditor si transeaza dreptul de creanta al acestuia, motiv pentru care, a acordat respectivei hotarari valoarea unei opinii jurisprudentiale.


Retinand ca in prezenta cauza apelantii-reclamanti A. si B. nu au justificat existenta unei creante exigibile, Curtea de Apel Bucuresti a constatat ca hotararea instantei de fond este temeinica si legala si a respins apelul, ca nefondat.


Impotriva deciziei instantei de apel au declarat recurs reclamantii A. si B., inregistrat la data de 24 august 2018 pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, sectia a II-a civila, prin care au solicitat admiterea recursului, desfiintarea hotararii atacate, cu consecinta admiterii cererii de chemare in judecata astfel cum a fost formulata, precum si obligarea intimatei-parate la plata cheltuielilor de judecata .


In drept, s-au invocat motivele de recurs prevazute de art. 488 alin. (1) pct. 7 si pct. 8 din C. proc. civ.


Decizia recurata a fost criticata sub aspectul nelegalitatii, pentru urmatoarele motive:


Recurentii-reclamanti sustin ca au criticat, in apel, faptul ca, desi instanta de fond a citat in motivarea sentintei dispozitiile art. 67 din Legea nr. 31/1990, mentionarea textului legal a fost doar formala, intrucat nu s-a facut aplicarea acestora si s-a respins cererea reclamantilor privind obligarea intimatei-parate la plata dividendelor cuvenite.


Astfel, considera ca motivarea sentintei si a deciziei atacate le incalca grav dreptul de proprietate asupra creantelor intrate, anual, in patrimoniul fiecaruia dintre creditori, pe masura distribuirii dividendelor de catre Adunarea generala a actionarilor din anii 2009, 2010, 2011, 2013, 2014 si 2015.


In plus, recurentii apreciaza ca motivarea este in evidenta contradictie cu interpretarea data de instanta de fond art. 67 din Legea nr. 31/1990, conform careia "in momentul stabilirii de catre adunarea generala a asociatilor a dividendelor, acesta inceteaza sa mai fie un drept social si devine un drept de creanta individual al asociatilor fata de societate, drept care poate fi valorificat ca oricare drept de creanta potrivit dreptului comun".


Se arata ca s-a dovedit faptul ca in fiecare dintre anii 2009, 2010, 2011, 2012, 2014 si 2015 reclamantii au devenit titularii cate unui drept de creanta reprezentat de dividendele distribuite prin hotararile AGA aferente fiecarui an anterior celui al repartizarii lor.


Prin urmare, recurentii apreciaza ca in anul 2016 Adunarea Generala a Actionarilor nu mai avea dreptul sa adopte nicio hotarare legata de dividendele distribuite in anii anteriori, dividende care se aflau deja in patrimoniul reclamantilor, sub forma cate unui drept de creanta care le apartine in exclusivitate.


Totodata, mentioneaza ca in anul 2016 au votat impotriva deciziei de a esalona plata dividendelor care fusesera distribuite in anii anteriori, astfel cum rezulta din procesul-verbal olograf al sedintei din 13 mai 2016, pct. 7.


Mai mult, recurentii-reclamanti A. si B. invedereaza faptul ca s-a pronuntat o decizie definitiva in dosarul nr. x/2016, prin care parata S.C. C. S.A. a fost obligata sa achite integral dividendele catre un alt actionar al societatii pentru aceeasi perioada de timp, respectiv perioada cuprinsa intre anii 2008 si 2014.


Or, prin modalitatea de solutionare a prezentei cauze, instantele anterioare au creat o vadita si nejustificata discriminare intre reclamantii A. si B. si reclamanta din dosarul nr. x/2016, care are o calitate identica, respectiv aceea de creditor pentru dividendele aferente anilor 2008-2014.


Prin urmare, recurentii-reclamanti opineaza ca le-a fost incalcat si dreptul la un proces echitabil, reglementat de art. 6 pct. 1 din CEDO, increderea in justitie fiind subminata, afectata de hotarari contrarii pentru situatii identice.


In temeiul art. 493 din C. proc. civ., a fost intocmit raportul asupra admisibilitatii in principiu a recursului, iar prin incheierea din 21 martie 2019, Inalta Curte a dispus comunicarea raportului catre parti.


La data de 12 aprilie 2019, dupa comunicarea raportului asupra admisibilitatii in principiu a recursului, intimata-parata S.C. C. S.A. a depus la dosar intampinare, comunicata recurentilor-reclamanti cu plic, prin care a adus la cunostinta ca reclamantul A. se afla intr-un conflict de interese, intrucat are in prezent calitatea de membru in Consiliul de Administratie al societatii parate. Intimata-parata recunoaste dreptul de a incasa dividendele fiecarui actionar, insa sustine ca, in contextul economic dificil in care se afla societatea, acest demers este unul nejustificat, care contribuie la cresterea riscului ca S.C. C. S.A. sa intre in incapacitate de plata .


Partile nu au depus la dosar punct de vedere la raport .


Prin incheierea din 19 septembrie 2019, Inalta Curte, constituita in completul de filtru, a admis in principiu recursul si a fixat termen in sedinta publica, pentru solutionarea acestuia.


Inalta Curte, analizand decizia recurata in limitele controlului de legalitate, raportat la criticile formulate si la dispozitiile legale incidente, constata ca recursul este nefondat pentru urmatoarele considerente:


Contrar sustinerilor recurentilor-reclamanti A. si B., motivul de nelegalitate reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., care poate fi invocat atunci cand hotararea a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a normelor de drept material, nu-si gaseste incidenta in cauza.


Dispozitiile anterior citate vizeaza incalcarea legii de drept material, ce poate consta, cu titlu de exemplu, in aplicarea unui text de lege strain situatiei de fapt, extinderea normei juridice dincolo de ipotezele la care se aplica ori restrangerea nejustificata a aplicarii prevederilor acesteia, interpretarea gresita a normei corespunzatoare situatiei de fapt, incalcarea unor principii generale de drept .


Inalta Curte noteaza ca subsumat motivului de casare intemeiat pe dispozitiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurentii-reclamanti invoca aplicarea gresita a prevederilor art. 67 din Legea nr. 31/1990.


Acest text de lege, la alin. (2), prevede ca "Dividendele se distribuie asociatilor proportional cu cota de participare la capitalul social varsat, optional trimestrial pe baza situatiilor financiare interimare si anual, dupa regularizarea efectuata prin situatiile financiare anuale, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Acestea se pot plati in mod optional trimestrial in termenul stabilit de adunarea generala a asociatilor sau, dupa caz, prin legile speciale, regularizarea diferentelor rezultate din distribuirea dividendelor in timpul anului urmand sa se faca prin situatiile financiare anuale".


Din interpretarea acestor prevederi legale reiese ca adunarea generala a asociatilor are dreptul sa stabileasca termenul in care se pot plati dividendele.


Nu se poate pretinde ca instanta de apel a aplicat gresit aceste dispozitii legale, in conditiile in care aceasta nu a facut altceva decat sa constate ca beneficiile aferente anilor 2008-2014, recunoscute prin hotarari AGA, au nascut in patrimoniul apelantilor un drept de creanta impotriva societatii parate, insa prin raportare la termenele stabilite prin hotararea AGA din 13 mai 2016 creanta nu este exigibila.


Inalta Curte considera util sa reaminteasca faptul ca vointele individuale ale asociatilor, prin manifestarea lor in adunarea generala, devin o vointa colectiva, care constituie vointa societatii, ca persoana juridica.


La baza formarii vointei sociale sta principiul majoritatii, care se aplica, in prezent, tuturor societatilor reglementate de Legea nr. 31/1990, indiferent de forma lor juridica.


Intrucat vointa majoritatii este vointa persoanei juridice, ea este hotaratoare si obligatorie in viata societatii.


Legea consacra existenta vointei sociale si rolul acesteia in luarea deciziilor in cadrul societatii.


Astfel, potrivit art. 132 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, "Hotararile luate de adunarea generala in limitele legii sau actului constitutiv sunt obligatorii chiar pentru actionarii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra".


Prin urmare, recurentii-reclamanti din prezenta cauza sustin fara temei ca nu le poate fi opozabila hotararea AGA din data de 13 mai 2016, prin care s-a decis, cu majoritate, ca dividendele recunoscute si cuvenite actionarilor sa fie platite acestora esalonat, conform graficului stabilit.


Conform art. 132 alin. (2) din aceeasi lege, "Hotararile adunarii generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate in justitie, in termen de 15 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, de oricare dintre actionarii care nu au luat parte la adunarea generala sau care au votat contra si au cerut sa se insereze aceasta in procesul-verbal al sedintei".


In cauza de fata, reclamantii A. si B., in calitatea lor de actionari ai societatii parate, aveau dreptul sa solicite, in temeiul prevederilor anterior evocate, anularea hotararii adunarii generale, prin care a fost adoptata masura de a se plati esalonat dividendele, intrucat au votat contra si s-a consemnat in procesul-verbal al sedintei impotrivirea lor, insa nu au inteles sa uzeze de acestea.


Intr-o alta exprimare, Inalta Curte retine ca nu prezinta relevanta, in economia prezentului litigiu, imprejurarea ca reclamantii au votat impotriva deciziei de a se esalona plata dividendelor, care au fost distribuite in anii anteriori, de vreme ce nu au atacat respectiva hotarare a Adunarii Generale a Actionarilor in instanta.


Critica formulata de recurentii-reclamanti referitoare la puterea de lucru judecat a hotararii definitive pronuntate in dosarul nr. x/2016, prin care parata S.C. C. S.A. a fost obligata sa achite integral dividendele catre un alt actionar al societatii pentru aceeasi perioada de timp, nu poate fi primita.


In esenta, puterea de lucru judecat a unei hotarari judecatoresti semnifica faptul ca o cerere nu poate fi judecata in mod definitiv decat o singura data, iar hotararea este prezumata a exprima adevarul si nu trebuie sa fie contrazisa de o alta hotarare .


Autoritatea de lucru judecat si puterea de lucru judecat nu sunt sinonime. Autoritatea de lucru judecat este o parte a puterii de lucru judecat. Existenta unei hotarari judecatoresti poate fi invocata in cadrul unui alt proces, cu autoritate de lucru judecat atunci cand se invoca exclusivitatea hotararii sau, cu putere de lucru judecat, cand se invoca obligativitatea sa, fara ca in cel de-al doilea proces sa fie aceleasi parti, sa se discute acelasi obiect si aceeasi cauza.


Pentru a se invoca puterea de lucru judecat, nu este necesara existenta triplei identitati de parti, cauza si obiect, ci este necesara doar probarea identitatii intre problema solutionata anterior si problema dedusa judecatii, instanta de judecata fiind tinuta sa pronunte aceeasi solutie.


Principiul puterii de lucru judecat impiedica infirmarea constatarilor facute intr-o hotarare judecatoreasca definitiva printr-o alta hotarare judecatoreasca posterioara, data in alt proces.


Notiunea de proces echitabil presupune ca dezlegarile irevocabile date problemelor de drept in litigii anterioare, dar identice sub aspectul problemelor de drept solutionate, au caracter obligatoriu in litigiile ulterioare, deoarece, in caz contrar, s-ar incalca principiul securitatii raporturilor juridice, cu consecinta generarii incertitudinii jurisprudentiale.


Conform dispozitiilor art. 430 alin. (2) din Noul C. proc. civ., "Autoritatea de lucru judecat priveste dispozitivul, precum si considerentele pe care acesta se sprijina, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasa".


Autoritatea de lucru judecat priveste numai considerentele decisive si pe cele decizorii. Asadar, raportat la prevederile enuntate anterior, considerentele decizorii sunt cele prin care se rezolva chestiuni litigioase ce sprijina solutia cuprinsa in dispozitiv.


Dincolo de aceste argumente teoretice, Inalta Curte constata ca litigiul inregistrat sub nr. x/2016, solutionat definitiv prin decizia nr. 339/2018 din 25 ianuarie 2018 a Tribunalului Bucuresti, sectia a VI-a civila, a avut ca obiect cererea formulata de reclamanta D., prin care s-a solicitat obligarea paratei S.C. C. S.A. la plata sumei de 128.545 RON, reprezentand valoarea dividendelor restante pentru perioada 2008-2014, precum si la plata sumei de 42.269 RON, cu titlu de dobanda legala penalizatoare aferenta debitului principal.


Problema de drept ce a facut obiectul acestei cauze, dezlegata prin hotararea invocata de catre recurenti cu putere de lucru judecat, fiind diferita fata de cea dedusa judecatii in prezenta cauza, nu poate duce la aplicarea prezumtiei de lucru judecat, asa cum, in mod legal, a apreciat curtea de apel.


Fata de cele anterior expuse, Inalta Curte constata ca in cauza nu exista motive de nelegalitate care sa impuna casarea deciziei recurate si, in temeiul dispozitiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., recursul urmeaza a fi respins, ca nefondat.


PENTRU ACESTE MOTIVE


IN NUMELE LEGII


D E C I D E


Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantii A. si B. impotriva deciziei civile nr. 1141 A din 4 iunie 2018, pronuntate de Curtea de Apel Bucuresti, sectia a VI-a civila.


Definitiva.


Pronuntata in sedinta publica, astazi 16 ianuarie 2020.




Pronuntata de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia a II-a civila Decizia nr. 48/2020


Citeşte mai multe despre:    Hotarare AGA    Contestare hotarare AGA
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Revocarea din functie a administratorului societatii. Efecte asupra actelor incheiate de acesta in numele societatii, anterior revocarii
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 1463 din 22 septembrie 2016

Natura necontencioasa si consecintele cererii de autorizare a convocarii adunarii generale a asociatilor formulata in temeiul art. 119 alin. (3) din Legea nr. 31/1990
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 1037 din 2 aprilie 2015

Conditiile si efectele sanctiunii excluderii unui asociat fata de solutia de dizolvare a societatii
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 1351 din 14 mai 2015

Hotararea Adunarii Generale a Actionarilor. Termen convocare. Nulitate absoluta
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia Comerciala, Decizia nr. 2250 din 2 octombrie 2009

Suspendare executare hotarare AGA pe cale de ordonanta presedintiala
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - SECTIA A V-A CIVILA, DECIZIA CIVILA NR.253 din 04.02.2013

Anularea hotararilor AGA. Litigii cu profesionistii
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - SECTIA A VI-A CIVILA DECIZIA CIVILA NR. 120 din 18.01.2013

Nulitatea unor contracte de vanzare-cumparare succesive incheiate cu privire la acelasi bun
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 239 din 29 ianuarie 2013

Motive de oportunitate. Anulare hotarare AGA
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 325 din 31 ianuarie 2012

Contract de cesiune a partilor sociale. Neindeplinirea formalitatilor de publicitate. Deschiderea procedurii insolventei
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 4836 din 5 decembrie 2012



Articole Juridice

Aprecieri referitoare la tema “Dreptul la informare al actionarilor este un moft”
Sursa: Dana Dumitrescu