A fost obligata contestatoarea la plata in favoarea intimatei a sumei de 1500 lei reprezentand cheltuieli de judecata .
in considerentele sentintei s-a retinut ca prin decizia nr.21 din data de 03.01.2019, emisa de intimata _ . R . L . , in calitate de angajator, s-a dispus incetarea contractului individual de munca al contestatoarei K_ V_ N_, i ncepand cu data de 03.01.2019. D ecizia a fost emisa in temeiul art. 55 lit. b din Codul muncii, a vand in vedere cererea nr. C013 din data de 11.09.2018 for mulata de contestatoare .
Prin cererea sus - mentionata, contestatoarea a solicitat desfacerea contractului de munca incepand cu data de 01.01.2019.
Anterior emiterii deciziei contestate, printr-o adresa depusa la oficiul postal in data de 14. 12.2018, contestatoarea a invederat societatii intimate ca isi revoca demisia inregistrata sub nr. C013/11.09.2018, invocand faptul ca demisa a fost obtinuta prin inducerea in eroare a contestatoarei.
in aceste conditii, contestatoarea sustine ca decizia de incetare a contractului individual de munca emisa in temeiul demisiei - care fusese revo cata anterior emiterii acesteia - este nelegala. De asemenea, contestatoarea a invocat si faptul ca demisia in baza careia s-a dispus incetarea contractului de munca nu este valabila, fiind obtinuta prin inducerea in ero are a contestatoarei.
Prin urmare, pentru solutionarea litigiului de fata, trebuie stabilit regimul juridic aplicabil actului de demisie.
Sub acest aspect, art. 81 Codul muncii prevede:
(1) Prin demisie se intelege actul unilateral de vointa a salariatului care, printr-o notificare scrisa, comunica angajatorului incetarea contractului individual de munca, dupa implinirea unui termen de preaviz.
(2) Angajatorul este obligat sa inregistreze demisia salariatului. Refuzul angajatorului de a inregistra demisia da dreptul salariatului de a face dovada acesteia prin orice mijloace de proba .
(3) Salariatul are dreptul de a nu motiva demisia.
(4) Termenul de preaviz este cel convenit de parti in contractul individual de munca sau, dupa caz, cel prevazut in contractele colective de munca aplicabile si nu poate fi mai mare de 20 de zile lucratoare pentru salariatii cu functii de executie, respectiv mai mare de 45 de zile lucratoare pentru salariatii care ocupa functii de conducere .
(5) Pe durata preavizului contractul individual de munca continua sa isi produca toate efectele .
(6) in situatia in care in perioada de preaviz contractul individual de munca este suspendat, termenul de preaviz va fi suspendat corespunzator.
(7) Contractul individual de munca inceteaza la data expirarii termenului de preaviz sau la data renuntarii totale ori partiale de catre angajator la termenul respectiv.
(8) Salariatul poate demisiona fara preaviz daca angajatorul nu isi indeplineste obligatiile asumate prin contractul individual de munca .
Din economia dispozitiilor legale sus evocate rezulta ca demisia este actul juridic unilateral al salariatului efectuat in vederea producerii unor consecinte juridice, constand in desfacerea contractului individual de munca . Cu privire la aceasta manifestare de vointa, legea prevede ca angajatorul nu o poate refuza, dar are dreptul la un termen de preaviz. Consecinta depunerii demisiei este desfacerea contractului individual de munca - la data expirarii termenului de preaviz sau la data renuntarii totale ori partiale de catre angajator la termenul respectiv - indiferent de vointa angajatorului.
in conditiile in care legea nu prevede in mod expres posibilitatea revocarii demisiei, cu privire la regimul juridic aplicabil acesteia trebuie analizate dispozitiile de drept comun care reglementeaza actul juridic unilateral.
Conform art. 1324 Cod civil, este unilateral actul juridic care presupune numai manifestarea de vointa a autorului sau.
Cu privire la regimul juridic aplicabil actului juridic unilateral, art. 1325 Cod civil prevede ca, daca prin lege nu se prevede altfel, dispozitiile legale privitoare la contracte se aplica in mod corespunzator.
Referitor la efectele actului juridic unilateral si la modalitatea de producere a acestora, art. 1326 Cod civil statueaza:
(1) Actul unilateral este supus comunicarii atunci cand constituie, modifica sau stinge un drept al destinatarului si ori de cate ori informarea destinatarului este necesara potrivit naturii actului.
(2) Daca prin lege nu se prevede altfel, comunicarea se poate face in orice modalitate adecvata, dupa imprejurari.
(3) Actul unilateral produce efecte din momentul in care comunicarea ajunge la destinatar, chiar daca acesta nu a luat cunostinta de aceasta din motive care nu ii sunt imputabile.
Din interpretarea dispozitiilor legale sus evocate rezulta ca demisia contestatoarei inregistrata la intimata sub nr. C013/11.09.2018 a produs efecte juridice de la data inregistrarii sale, conform art. 1326 alin. 3 Cod civil, in sensul ca de la acest moment angajatorului ii revenea obligatia respectarii vointei exprimate de contestatoare in cuprinsul acesteia.
Prin urmare, contrar sustinerilor contestatoarei, revocarea demisiei nu mai putea sa produca niciun efect juridic, fara consimtamantul intimatei. Astfel, in conditiile in care intimata ar fi fost de acord cu retractarea demisiei, aceasta revocare ar fi putut produce consecintele juridice urmarite de contestatoare, dar nu in temeiul revocarii, ci in temeiul acceptarii sale de catre intimata (care echivala cu incheierea unui nou contract).
in conditiile in care intimata nu acceptat revocarea demisiei, ci a inteles sa respecte vointa initiala a contestatoarei, in concordanta cu prevederile art. 80 Codul muncii, este neintemeiata sustinerea contestatoarei cu p rivire la nelegalitatea emiterii deciziei nr.21 din data de 03.01.2019 prin care s-a dispus incetarea contractului sau de munca . Aceste concluzii raman valabile chiar daca in cuprinsul deciziei contestate s-a mentionat gresit ca temei juridic al desfacerii contractului de munca prevederile art. 55 lit. b) Codul muncii, in conditiile in care in motivele de fapt ale deciziei s-a facut referire la demisia contestatoarei.
in ceea ce priveste cel de-al doilea motiv invocat de contestatoare in sustinerea cererii de anulare a deciziei de incetare a contractului individual de munca - nevalabilitatea demisiei pentru vicierea consimtamantului - instanta a constatat ca cererea introductiva de instanta nu cuprinde un petit separat prin care contestatoarea sa fi cerut anularea demisiei pentru motivul susmentionat.
in lipsa investirii exprese a instantei cu verificarea valabilitatii unui act juridic, nu se poate constata nulitatea sau dispune anularea acestuia.
Astfel, instanta are posibilitatea de a verifica validitatea unui act juridic - cu toate ca nu a fost investita cu o asemenea cerere - numai daca acest aspect a fost invocat in aparare de catre parat (prin intampinare) sau cand se constata nevalabilitatea actului juridic pentru respingerea unui capat de cerere car e s-a intemeiat pe valabilitatea acelui act juridic.
Cum in speta ne aflam intr-o situatie diferita - contestatoarea invocand nulitatea demisiei, desi nu a solicitat in mod expres anularea acesteia - instanta nu poate analiza valabilitatea acesteia din perspectiva consimtamantului valabil exprimat.
Avand in vedere aceste motive de fapt si de drept, instanta a respins ca neintemeiata contestatia formulata de contestatoarea K_ V_ N_, in contradictoriu cu intimata S . C . V G_ S . R . L .
Retinand culpa procesuala a contestatoarei care a pierdut procesul, instanta, in temeiul art. 453 alin. 1 Cod procedura civila, a obligat contestatoarea la plata in favoarea intimatei a sumei de 1500 lei repr ezentand cheltuieli de judecata constand in onorariu avocatial, justificat cu factura nr.233 din data de 14.02.2019.
impotriva acestei sentinte a declarat apel reclamanta K_ V_ N_, solicitand instantei admiterea acestuia si schimbarea in totalitate a hotararii atacate, in sensul admiterii contestatiei formulate.
in motivarea in fapt a apelului, apelanta a aratat ca in mod gresit prima instanta a retinut ca nu se poate constata nulitatea sau dispune anularea demisiei, in lipsa investirii exprese a instantei cu verificarea valabilitatii acestui act juridic, cererea introductiva necuprinzand un petit separat prin care reclamanta sa fi cerut anularea demisiei pentru vicierea consimtamantului.
in realitate, cererea formulata cuprinde suficiente elemente care sa conduca instanta la aflarea adevarului, iar din dezvoltarea precizarilor si a motivelor pe care reclamanta si-a intemeiat actiunea rezulta vointa reala a acesteia cu privire la anularea demisiei, astfel incat, in temeiul principiului rolului activ prevazut de art.22 Cod procedura civila, judecatorul avea indatorirea sa staruie prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greseala privind aflarea adevarului in cauza.
Considerentele instantei potrivit carora se impune respingerea cererii reclamantei, intrucat nu s-a solicitat expres printr-un petit separat anularea demisiei pentru existenta vicierii consimtamantului, reprezinta un formalism excesiv, care dauneaza sistemului de justitie si care incalca dreptul la aparare al apelantei.
in cererea introductiva se arata destul de clar, de la bun, inceput faptul ca ``s-a dispus desfacerea contractului individual de munca nr. 7/28.06.2013, desfacere pe care o apreciaza ca abuziva, nelegala, neintemeiata si nejustificata. . . mi-a desfacut contractul de munca prin constrangere si prin inducere in eroare in sensul ca demisia subsemnatei a fost obtinuta prin mijloace ilicite la data de 11.09.2018``. ``Opinez ca suntem in situatia vicierii consimtamantului subsemnatei, decizia de demisie fiind luata prin inducere in eroare si constrangere morala. . . ``.
De asemenea, prin incheierea de sedinta pronuntata in sedinta publica din data de 13.05.2019, instanta a retinut ca ``Reprezentanta contestatoarei solicita respingerea exceptiei inadmisibilitatii, intrucat, desi contractul individual de munca a incetat ca urmare a demisiei in baza art. 55 lit. b din Codul muncii, potrivit notelor scrise si inscrisurilor depuse, demisia s-a produs ca urmare a vicierii consimtamantului partii``. Reprezentanta contestatoarei solicita admiterea contestatiei, astfel cum aceasta a fost precizata, constatarea nulitatii deciziei de desfacere a contractului individual de munca, potrivit notelor scrise depuse.
Ba mai mult, prima instanta retine in incheiere faptul ca apelanta, prin reprezentant, intelege sa formuleze un petit se parat, iar intimata nu s-a opus precizarii cererii, doar a considerat ca ``modificarea de actiune a fost formulata la sfaturile instantei``, ceea ce nu echivaleaza cu opunerea la modificarea cererii.
Astfel, apelanta apreciaza ca prima instanta era datoare sa dea calificarea juridica exacta cererii, chiar daca s-a dat o alta denumire, fara a se aduce atingere prevederilor art.22 alin. (6) Cod procedura civila, intrucat instanta nu era tinuta deloc sa se pronunte asupra ceva ce nu s-a cerut.
Apelanta apreciaza in continuare ca instanta nu se afla nici in situatia depasirii limitelor investirii, intrucat vointa reala a acesteia cu privire la anularea demisiei reiese fara putinta de tagada din insasi cererea introductiva de instanta, precum si din dezvoltarea motivelor si precizarilor ulterioare.
Capetele de cerere privind anularea deciziei nr.21 din data de 03.01.2019, repunerea partilor in situatia anterioara si reintegrarea in munca a apelantei, dar mai ales motivele aratate atat in cererea introductiva de instanta, cat si in precizarile ulterioare, nu pot fi trecute cu vederea, in conditiile in care vointa acesteia a fost deja conturata in momentul in care s-a pus in discutie pentru prima data lipsa petitului privind anularea demisiei pentru vicierea consimtamantului.
Probatoriul propus de apelanta corespundea cerintelor legale si era in masura sa faca dovada existentei vicierii consimtamantului, dar acesta nu a fost luat in considerare de catre instanta de judecata, pe motivul ca nu exista expres mentionat in actiune capatul de cerere privind anularea deciziei pentru vicierea consimtamantului, desi in petit exista solicitarea anularii deciziei nr.21/03.01.2019, prin care s-a dispus incetarea contractului individual de munca nr. 7/28.06.2013, in baza prevederilor art. 55 lit. b) din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, respectiv ``ca urmare a acordului partilor, la data convenita de acestea``.
in al doilea rand, un alt motiv de nelegalitate consta in faptul ca demisia reprezinta actul unilateral de vointa al salariatului, iar temeiul juridic al desfacerii contractului individual de munca este art. 55 lit. b) din Legea nr. 53/2003, prin acordul partilor, la data convenita de acestea.
Cu toate acestea, prima instanta a retinut in hotararea atacata faptul ca ``in cuprinsul deciziei contestate s-a mentionat gresit ca temei juridic al desfacerii contractului de munca prevederile art. 55 lit. b) Codul muncii, in conditiile in care in motivele de fapt ale deciziei s-a facut referire la demisia contestatoarei``.
Or, demisia-fiind un act unilateral- nu trebuie acceptata, angajatorul trebuie sa ia act de aceasta, iar incetarea contractului trebuia sa aiba loc in temeiul art. 55 lit. c din Codul muncii, coroborat cu dispozitiile art. 81 din Codul muncii. Prin urmare, instanta de fond, in temeiul rolului sau activ, retinand ca s-a mentionat gresit temeiul juridic, trebuia sa anuleze decizia de desfacere a contractului de munca .
Avand in vedere ca demisia este manifestarea de vointa unilaterala a salariatului, apelanta arata ca nu ar trebui, sub nicio forma, sa existe ingerinte sau interventii, acorduri ori intelegeri din partea altor persoane, si mai ales din partea angajatorului, care nu a avut doar calitatea de angajator, ci si de sot al apelantei, in prezent acestia fiind divortati, din cauza neintelegerilor grave si iremediabile care au condus la desfacerea casatoriei.
Demisia apelantei a fost obtinuta esentialmente prin vicierea consimtamantului, respectiv ca urmare a inducerii sale in eroare cu privire la posibile oportunitati de colaborare, la infiintarea unei noi afaceri si la alte promisiuni, inclusiv de natura financiara, suficient de determinante pentru a obtine un consimtamant aparent din partea apelantei.
Cu toate acestea, avand in vedere conditia esentiala a unui act de demisie in sensul art. 81 din Codul muncii, respectiv vointa unilaterala, apelanta apreciaza ca nu ne aflam deloc in prezenta unui act de demisie valabil, in conditiile in care prezentul act de ``demisie``, contestat, imbraca in realitate forma disimulata a unui veritabil act de concediere abuziva.
Prima instanta nu a manifestat implicare si un rol activ in aflarea adevarului si nu a tinut cont de situatia speciala a apelantei, care se situeaza intr-o pozitie vadit inferioara, fiind atat sotia, cat si angajatul administratorului K_ T F_. Relatia conjugala dintre soti s-a deteriorat atat de tare si iremediabil incat in prezent sunt divortati, iar intrucat concedierea apelantei nu a fost posibila, neexistand in acest sens motive legale care sa atraga o astfel de masura, administratorul K_ T F_ a fost nevoit sa obtina inlaturarea sa definitiva din societate pe alta cale .
De indata ce apelanta a luat cunostinta de adevaratele intentii ale angajatorului, aceasta a procedat la efectuarea tuturor demersurilor pe care le-a avut in acel moment la dispozitie pentru a remedia situatia juridica astfel creata, in sensul retractarii demisiei si reintoarcerii la locul de munca, dar avand in vedere ca de la bun inceput angajatorul a dorit inlaturarea sa definitiva din societate, cu orice pret, acesta nu a mai luat act de vointa apelantei de a se reintoarce la locul de munca .
in jurisprudenta nationala s-a retinut ca, pentru ca incetarea contractului individual de munca sa fie considerata valabila, trebuie sa se implineasca un termen de preaviz si demisia trebuie sa fie lipsita de vicii de consimtamant, situatie in care viciile de consimtamant sunt eroarea, dolul (viclenia) si violenta . Vointa de a demisiona viciata face ca actul de demisie sa fie lovit de nulitate.
Potrivit art. 953 din Codul civil, consimtamantul nu este valabil cand este dat prin eroare, smuls prin violenta sau surprins prin dol. Pentru a fi valabil consimtamantul, acesta trebuie sa provina de la o persoana cu discernamant, sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice, sa fie exteriorizat si sa nu fie alterat de vreun viciu de consimtamant. Existenta unuia dintre aceste vicii face anulabil actul juridic respectiv.
in drept, au fost invocate dispozitiile art. 466 si urmatoarele Cod procedura civila.
Prin intampinarea depusa la dosar, intimata S. C. V G_ S. R. L. a solicitat respingerea apelului declarat ca nefondat, cu consecinta mentinerii hotararii atacate ca fiind legala si temeinica, cu cheltuieli de judecata .
in motivarea in fapt a intampinarii, intimata a aratat ca sentinta primei instante este in concordanta cu probele administrate, aceasta retinand in mod corect ca decizia de incetare a contractului individual de munca a fost emis in mod legal, avand in vedere actul unilateral al demisiei apelantei.
De asemenea, tot in mod legal si temeinic prima instanta a retinut ca, prin contestatia formulata, apelanta nu a solicitat constatarea nulitatii sau anularea actului demisiei, astfel ca instanta nu a fost investita cu solutionarea unei astfel de cereri.
C_ procesual este stabilit de catre reclamanta (contestatoare), care traseaza limitele in care trebuie sa se pronunte instanta de judecata .
Mai mult decat atat, nulitatea absoluta poate fi ceruta pe cale de actiune sau pe cale de exceptie prin intampinare, ceea ce nu s-a intamplat in cauza. Rolul activ al instantei de judecata este limitat la ceea ce s-a solicitat prin cererea de chemare in judecata . Pronuntarea de catre instanta de judecata asupra unor lucruri care nu au fost cerute constituie primul motiv de revizuire prevazut de art. 509 al. 1 pct. 1 Cod procedura civila.
Nu pot fi retinute afirmatiile apelantei privind vicierea consimtamantului acesteia la semnarea actului unilateral de demisie, cata vreme aceasta demisie a fost semnata la data de 11.09.2018, iar cererea de revocare a fost facuta la data de 14. 12.2018, la mai bine de trei luni de la semnarea demisiei si dupa comunicarea actiunii de divort, care a reprezentat, de fapt, adevaratul motiv de retractare a demisiei.
in drept, au fost invocate dispozitiile art.205 si urmatoarele din Noul Cod de procedura civila.
Analizand sentinta apelata, prin prisma motivelor de apel invocate, Curtea apreciaza ca aceasta este legala si temeinica, iar apelul declarat va fi respins ca nefondat, pentru urmatoarele considerente:
Apelanta K_ V_ N_ a avut calitatea de angajat al intimatei S. C. V G_ S. R. L. , incepand cu data de 1 iulie 2013, in baza contractului individual de munca incheiat pe durata nedeterminata nr. 7 din data de 28 iunie 2013, in functia de director adjunct (filele 47-48 din dosarul primei instante).
Prin cererea adresata societatii intimate, inregistrata sub nr. C013 din data de 11 septembrie 2018, aprobata de angajator, apelanta a solicitat desfacerea contractului sau individual de munca, incepand cu data de 1 ianuarie 2019 (fila 24 din dosarul primei instante).
Printr-o adresa depusa la oficiul postal in data de 14 decembrie 2018, apelanta a comunicat societatii intimate ca isi revoca demisia inregistrata sub nr. C013 din data de 11 septembrie 2018, invocand faptul ca aceasta demisie a fost obtinuta prin inducerea sa in eroare de catre administratorul societatii, prin promisiuni mincinoase (filele 5-7 din dosarul primei instante).
Prin decizia nr.21 din data de 3 ianuarie 2019, contestata in prezenta cauza, intimata S. C. V G_ S. R. L. a dispus incetarea contractului individual de munca al apelantei, incepand cu data de 3 ianuarie 2019, in temeiul dispozitiilor art. 55 lit. b) din Codul muncii, avand in vedere cererea apelantei cu nr. C013 din data de 11 septembrie 2018, aprobata de conducerea societatii (fila 8 din dosarul tribunalului).
Curtea retine ca, potrivit art. 81 alin. 1 din Codul muncii, prin demisie se intelege actul unilateral de vointa al salariatului care, printr-o notificare scrisa, comunica angajatorului incetarea contractului individual de munca, dupa implinirea unui termen de preaviz. Salariatul nu este obligat sa isi motiveze demisia, dar manifestarea sa de vointa in acest sens trebuie sa fie clara, precisa, ferma si lipsita de echivoc.
Este posibil ca salariatul sa precizeze in notificarea sa de demisie ca denuntarea unilaterala a contractului individual de munca va avea loc la o data mai indepartata de la anuntarea intentiei de a demisiona. Un astfel de procedeu nu este contrar dispozitiilor legale, in aceasta situatie termenul de preaviz situandu-se in intervalul perioadei de la inregistrarea demisiei pana la implinirea datei la care va interveni incetarea contractului.
Demisia nu trebuie aprobata de angajator, care, de altfel, nici nu are vreun drept de a-si manifesta acordul la demisie si nu este necesara nici emiterea unei decizii (dispozitii) privind incetarea contractului.
in aceasta ipoteza, contractul inceteaza la data expirarii termenului de preaviz sau la data renuntarii totale ori partiale de catre angajator la termenul respectiv.
Curtea retine ca manifestarea de vointa a salariatului cu privire la incetarea, din initiativa sa, a contractului individual de munca este irevocabila, iar retractarea ei este posibila numai cu acordul expres sau implicit al angajatorului.
in acest sens, in mod corect prima instanta a retinut ca cererea apelantei de incetare a contractului sau de munca, inregistrata la intimata sub nr. C013/11.09.2018, a produs efecte juridice de la data inregistrarii sale, potrivit art. 1326 alin. 3 Cod civil, in conformitate cu care actul unilateral produce efecte din momentul in care comunicarea ajunge la destinatar, chiar daca acesta nu a luat cunostinta de aceasta din motive care nu ii sunt imputabile.
in absenta acordului angajatorului, revocarea demisiei de catre apelanta prin adresa comunicata societatii la 14 decembrie 2018 nu a produs efecte juridice, intimata dand curs solicitarii reclamantei de incetare a raportului de munca .
Chiar daca s-ar califica cererea apelantei - reclamante, inregistrata la societate sub nr. C013/11.09.2018, ca fiind o cerere de incetare a contractului individual de munca prin acordul partilor, aceasta putea fi revocata, in mod unilateral, doar pana in momentul ajungerii ei la destinatar. Dupa acest moment, era necesar si acordul angajatorului, acord care nu a fost exprimat in cauza.
imprejurarea ca in cuprinsul deciziei contestate s-a mentionat ca temei juridic al desfacerii contractului de munca prevederile art. 55 lit. b) din Codul muncii nu este de natura a atrage sanctiunea nulitatii absolute a acesteia, in conditiile in care, in ipoteza demisiei, nici nu era necesara emiterea de catre angajator a unei decizii (dispozitii) privind incetarea contractului de munca .
Astfel, incetarea raportului de munca are loc la expirarea termenului de preaviz sau la data renuntarii angajatorului la preaviz, fara indeplinirea altei formalitati.
Aceasta intrucat demisia este un act unilateral care isi produce efectele de indata, nefiind nevoie de emiterea unei decizii de desfacere a contractului individual de munca sau de constatare a demisiei din partea angajatorului pentru a se produce aceste efecte specifice. imprejurarea ca in practica se emit astfel de decizii nu inseamna ca ele ar fi necesare, ci reprezinta doar o forma pe care angajatorii inteleg sa o dea constatarii ca au incetat raporturile de munca, care nu schimba insa cu nimic caracteristicile aratate ale demisiei.
Dispozitiile art. 81 din Codul muncii nu prevad in mod expres, spre deosebire de dreptul englez sau jurisprudenta franceza, posibilitatea fostului salariat de a contesta incetarea contractului de munca prin demisie, in situatia in care aceasta nu este consecinta vointei libere a salariatului, ci a fost provocata de conduita abuziva a angajatorului.
Cu toate acestea, analizand sustinerile apelantei din cuprinsul cererii de apel privind vicierea consimtamantului sau ca urmare a inducerii in eroare cu privire la posibile oportunitati de colaborare, la infiintarea unei noi afaceri si la alte promisiuni, inclusiv de natura financiara, Curtea apreciaza ca acestea nu se circumscriu cauzelor de viciere a consimtamantului de natura a transforma actul de demisie intr-o veritabila concediere abuziva sau nelegala.
Astfel, pentru a fi analizata demisia provocata ca fiind concediere, trebuie sa fie vorba despre fapte grave ale angajatorului care fac imposibila mentinerea contractului de munca, caz in care demisia nu este consecinta vointei clare si neechivoce a salariatului, ci una fortata, generata de atitudinea nelegala sau abuziva a angajatorului, situatie care, avand in vedere propriile sustineri ale apelantei, nu se regaseste in speta de fata.
Raportat la considerentele mai sus - expuse, apreciind hotararea atacata ca fiind legala si temeinica, in baza art. 480 alin. 1 Cod procedura civila, Curtea va respinge ca nefondat apelul civil declarat de apelanta K_ V_ N_, impotriva sentintei civile nr. 777/LM din data de 25 iunie 2019, pronuntata de Tribunalul Bihor in dosarul nr. X, pe care o va pastra in intregime.
in temeiul art. 453 alin. 1 Cod procedura civila, retinand culpa procesuala a apelantei, fata de solutia de respingere a apelului declarat, Curtea va dispune obligarea acesteia la plata catre intimata S. C. V G_ S. R. L. , a sumei de 1500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata in apel, reprezentand onorariu avocatial, achitat potrivit facturii fiscale nr.247 din data de 26 august 2019, emisa de Cabinet de avocat ``B_ L_``, si extrasului de cont din data de 27 august 2019, depuse la filele 32-33 din dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
iN NUMELE LEGII
D E C I D E :
RESPINGE ca nefondat apelul civil declarat de apelanta K_ V_ N_, CNP X, cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat `` T_ M G_``, cu sediul in O_,, camera 117, etaj 1, judetul Bihor, in contradictoriu cu intimata S. C. V G_ S. R. L. , inregistrata la Oficiul Registrului Comertului sub nr. JX, cod fiscal X, cu sediul procesual ales in O_, . 4,, impotriva sentintei civile nr. 777/LM din data de 25 iunie 2019, pronuntata de Tribunalul Bihor in dosarul nr. X, pe care o pastreaza in intregime.
Obliga pe apelanta K_ V_ N_ la plata catre intimata S. C. V G_ S. R. L. a sumei de 1500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata in apel.
DEFINITIVa
Pronuntata in sedinta publica azi, 2 decembrie 2019.
Demisia salariatului. Angajatorul nu este in masura sa recalifice arbitrar cererea formulata de salariat Pronuntaţă de: Tribunalul Ilfov
Incetarea contractului individual de munca in temeiul art. 55 lit. b din Codul muncii. Neintrunirea acordului de vointa a partilor pentru incetarea raporturilor de munca Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 836/11.12.2018
Incetarea contractului de munca din initiativa angajatului. Nedatorare a cheltuielilor privind cursurile de perfectionare profesionala Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bacau � Sectia I Civila - Decizia civila nr. 501 din 24 iunie 2019
Mobbing-ul este considerat un fenomen la granita cu discriminarea Pronuntaţă de: Tribunalul Arad - Sentinta civila nr. 571 din data de 08 septembrie 2020
Nu orice conditie pentru exercitarea unui drept constituie si criteriu de discriminare Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 4058 din data de 09 Noiembrie 2020
Clauza penala privind nedenuntarea unilaterala a contractului de munca intr-un anumit termen in schimbul unei prime este contrara principiului libertatii muncii Pronuntaţă de: Curtea de Apel Pitesti - Decizia civila nr. 2493 din data de 20 Mai 2019
Stabilirea unei clauze penale prin Contractul individual de munca. Nulitate absoluta partiala Pronuntaţă de: CURTEA DE APEL PITESTI - DECIZIA CIVILA nr. 2493/20.05.2019
Domeniul drepturilor nepatrimoniale recunoscute persoanelor juridice este restrans la acele drepturi subiective pe care persoana juridica le poate avea potrivit legii Pronuntaţă de: Tribunalul Galati - Sentinta civila nr. 1399 din data de 10 Decembrie 2019
Sarcina probei in litigiile de munca. Salariatului caruia i se imputa un fapt negativ ii revine sarcina probei faptului pozitiv contrar Pronuntaţă de: Curtea de Apel Suceava - Decizia civila nr. 996/2013 din 18.09.2013
Sarcina probei privind achitarea drepturilor salariale si a altor beneficii revine angajatorului Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 1829/2019 din 28.03.2019
Concedierea Salariatilor. Modalitati de incetare a CIM si contestarea deciziei de concediere Sursa: MCP Cabinet avocati
Demisia - drept unilateral al salariatului. Mecanism juridic si consecinte Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut
Efectele nerespectarii termenului de preaviz in cazul demisiei Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati
Dialogurile MCP (VI): Activarea clauzei de neconcurenta Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut
Evitati abuzurile! Informati-va despre suspendarea, modificarea si incetarea contractului individual de munca! Sursa: av. Emilia Alexandra Ioana
Nerespectarea prevederilor legale la concediere Sursa: MCP Cabinet avocati
Practici de mobbing. Punerea in imposibilitate de a presta munca Sursa: MCP Cabinet avocati