Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ


Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Ore suplimentare si ore de noapte lucrate de salariat. Solicitare tacita privind prestarea muncii suplimentare

Ore suplimentare si ore de noapte lucrate de salariat. Solicitare tacita privind prestarea muncii suplimentare

  Publicat: 30 Mar 2021       2273 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Suceava Sectia I Civila la data de 18.10.2019, sub nr. x, reclamantul P. a. a chemat in judecata pe parata . bucuresti, solicitand instantei ca, prin hotararea pe care o va pronunta, sa dispuna obligarea paratei la plata indexata catre reclamant, cu titlu de daune, a urmatoarelor drepturi salariale: contravaloarea sporului de noapte de 25% din salariul de baza si sporului de weekend pentru intreaga perioada lucrata 01.02. x19; contravaloarea orelor suplimentare pentru perioada 01.02. x19; contravaloarea concediului de odihna pentru perioada 01.02. x19; obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata .

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Reprezentant al unei institutii, regii autonome, societati comerciale, care are anumite insarcinari.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Legea 10 din 2001. Intervalul de timp in care s-a facut preluarea abuziva, cuprins intre 6 martie 1945 si 22 decembrie 1989, in cazul Legii nr. 10 din 2001 si al O.U.G. nr.94/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, respectiv cuprins intre 6 septembrie 1940 si 22 decembrie 1989, in cazul O.U.G. nr. 83/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 66/2004;
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
(Basis) Pretul de cumparare a unui anumit activ, ajustat pentru anumite evenimente cum ar fi acordarea dividendelor in actiuni.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Parte dintr-un proces
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
(Basis) Pretul de cumparare a unui anumit activ, ajustat pentru anumite evenimente cum ar fi acordarea dividendelor in actiuni.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Parte dintr-un proces
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Parte dintr-un proces
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Prin sentinta nr. 262 din 10 martie 2020, Tribunalul Suceava - Sectia I civila a admis, in parte, actiunea formulata de reclamantul P. a. in contradictoriu cu parata . bucuresti.


A obligat parata sa plateasca reclamantului sporul de noapte de 25% din salariul de baza pentru 738 ore lucrate in timpul noptii si sporul de weekend de 25% din salariul de baza, pentru zilele lucrate sambata si duminica, aferente perioadei 01.02. x19.


A obligat parata sa plateasca reclamantului un spor de 75% din salariul de baza pentru 404 ore lucrate suplimentar in perioada 01.02. x19.


A obligat parata sa plateasca reclamantului suma de 500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentand onorariu de avocat.


In motivare, instanta de fond a retinut urmatoarele:


Reclamantul P. a. a fost angajat la societatii parate . bucuresti, in functia de agent de securitate - x conform Clasificarii ocupatiilor din Romania, incepand cu data de 01.02.2019, conform contractului individual de munca inregistrat in registrul general de evidenta a salariatilor nr. 2993/31.01.2019, incheiat pe perioada nedeterminata, depus la filele 9- 11 dosar. Raporturile de munca dintre parti a incetat cu data de 16.08.2019, prin demisie, conform sustinerilor reclamantului, confirmate de parata.


Prin actiunea de fata reclamantul solicita obligarea paratei sa- i plateasca diferente de drepturi salariale, constand in contravaloarea sporului de noapte de 25% din salariul de baza si sporului de weekend, pentru intreaga perioada lucrata, 01.02. x19, contravaloarea orelor suplimentare si contravaloarea concediului de odihna pentru perioada lucrata.


Parata a formulat intampinare (filele 23- 30 dosar) prin care a solicitat respingerea, ca ramasa fara obiect a cererii de plata a concediului de odihna aferent perioadei 01.02. x19 si a salariului aferent lunii august 2019 (partial luna lucrata), intrucat aceste drepturi salariale au fost achitate de catre societate reclamantului.


A aratat ca toate drepturile salariale cuvenite reclamantului au fost achitate, conform statelor de plata, fluturasilor de salariu si extraselor de cont bancar depuse la dosarul cauzei, solicitand respingerea celorlalte cereri din actiunea reclamantului, ca nefondate.


A retinut Tribunalul ca, potrivit art. 39 alin. (1) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), salariatul are, in principal, urmatoarele drepturi: a) dreptul la salarizare pentru munca depusa, iar lit. n) prevede si alte drepturi prevazute de lege sau de contractele colective de munca aplicabile.


Aceste drepturi se reflecta in obligatiile angajatorului, asa cum sunt ele enumerate in art. 40 alin. (2) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), printre acestea regasindu-se si obligatia de a acorda salariatilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de munca aplicabil si din contractele individuale de munca .


Nu in ultimul rand, modalitatea de plata a salariilor este reglementata de art. 159 si urmatoarele Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


art. 161 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) instituie obligativitatea achitarii salariilor inaintea oricaror alte obligatii banesti ale angajatorilor.


In ceea ce priveste plata salariului, art. 166 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) stabileste imperativ, ca salariul se plateste in bani cel putin o data pe luna, la data stabilita in contractul individual de munca, in contractul colectiv de munca aplicabil sau in regulamentul intern, dupa caz.


Alineatul 4 al articolului prevede posibilitatea obligarii angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.


Fiind un contract cu titlu oneros, este evident ca drepturile si obligatiile prevazute de parti prin libera lor negociere sunt obligatorii pentru acestea.


Acordul partilor, respectiv consimtamantul liber exprimat al acestora rezulta fara echivoc prin semnarea contractului individual de munca intre reclamant si unitatea parata.


Salariul reprezinta contravaloarea muncii prestata de catre reclamant in calitate de angajat, pe de o parte; pe de alta parte, clauzele contractelor de munca sunt obligatorii pentru ambele parti; prin urmare, este obligatorie clauza referitoare la plata sporului de weekend 0, 25% din salariul de baza, clauza privind plata salariului pe data de 30 ale urmatoarei luni, si celelalte clauze, cu precizarea ca nerespectarea clauzelor contractuale atrage raspunderea partii care nu si-a indeplinit respectiva obligatie, neavand relevanta dificultatile economice cu care se confrunta angajatorul.


Din foile colective de prezenta depuse la dosarul cauzei, cu mentiunea ``conform cu originalul``, intocmite pentru societatea parata de catre a. C., si verificate de R.M.(filele 14 si urmatoarele dosar) rezulta ca in perioada 01.02. x19, reclamantul a lucrat 408 ore suplimentare, a lucrat 32 de zile de sambata si duminica, a lucrat 744 ore pe timp de noapte.


Potrivit art. 112 alin. 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), pentru salariatii angajati cu norma intreaga durata normala a timpului de munca este de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana.


Iar potrivit art. 114 - (1) Durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare.


La alin. 2- 4 ale articolului 114, se prevad exceptii: (2) Prin exceptie, durata timpului de munca, ce include si orele suplimentare, poate fi prelungita peste 48 de ore pe saptamana, cu conditia ca media orelor de munca, calculata pe o perioada de referinta de 4 luni calendaristice, sa nu depaseasca 48 de ore pe saptamana; (3) Pentru anumite activitati sau profesii stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil, se pot negocia, prin contractul colectiv de munca respectiv, perioade de referinta mai mari de 4 luni, dar care sa nu depaseasca 6 luni; (4) Sub rezerva respectarii reglementarilor privind protectia sanatatii si securitatii in munca a salariatilor, din motive obiective, tehnice sau privind organizarea muncii, contractele colective de munca pot prevedea derogari de la durata perioadei de referinta stabilite la alin. (3), dar pentru perioade de referinta care in niciun caz sa nu depaseasca 12 luni.


Conform art. 115 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), pentru anumite sectoare de activitate, unitati sau profesii se poate stabili prin negociere colective sau individuale ori prin acte normative specifice o durata zilnica a timpului de munca mai mica sau mai mare de 8 ore (alin. 1) ; durata zilnica a timpului de munca de 12 ore va fi urmata de o perioada de repaus de 24 de ore (alin. 2).


In cauza devin incidente dispozitiile art. 114 alin. 4, perioada de referinta, 01.02. x19, depasind 6 luni. Astfel, durata maxima a timpului de munca al reclamantului, care include si ore suplimentare, este justificata de motivele enuntate in acest text de lege.


Cu acordul salariatilor, angajatorul a putut stabili programele de lucru derogatorii, astfel ca reclamantul a lucrat in ture conform foilor colective de prezenta depuse la dosar.


De exemplu in luna februarie 2019, reclamantul a lucrat ziua de 1 februarie si noaptea de 2 februarie, 48 de ore, fiind liber pe 3 februarie, 24 ore; a lucrat pe 4 ziua si pe 5 noaptea, fiind liber pe data de 6, a lucrat pe 7 ziua si pe 8 noaptea, fiind liber pe data de 9 februarie, a lucrat pe 10 ziua si pe 11 noapte, pe 12 liber etc.


In aceste foi colective de prezenta sunt redate in ultima rubrica si in ultima coloana totalul orelor lucrate in fiecare zi, de catre fiecare salariat, pe timp de zi, pe timp de noapte si totalul orelor lucrate in luna respectiva.


Potrivit acestor evidente, in perioada 01.02. x19 reclamantul a lucrat 408 ore peste programul normal de lucru, un numar de 744 ore de noapte si 32 zile de sambata si duminica (in februarie pe data de 2, 10, 16, 17, 23; in martie: 9, 16, 17, 24; in aprilie: 6, 13, 14, 20, 21, 27; in mai: 5, 11, 12, 18, 26; in iunie: 1, 2, 8, 16, 22, 23, 29; in iulie: 7, 13, 14, 20, 28).


Cu statul de plata si fluturasul de salariu din luna aprilie 2019, s-a facut dovada ca parata i-a platit reclamantului 6 ore de noapte cu un spor de 25% (filele 34 si 41 dosar).


Iar cu fluturasul de salariu din luna august 2019, s-a facut dovada ca parata i-a platit reclamantului 4 ore suplimentare cu un spor de 75 (fila 38 dosar).


Parata nu a contestat modalitatea de lucru in ture asa cum sunt ele prezentate in foile colective de prezenta, nu a contestat nici zilele sau orele in care a lucrat fiecare salariat in parte, in special reclamantul, ci a aratat faptul ca pontajele nu ar fi fost intocmite de parata intrucat nu detin antetul si stampila societatii.


Aceasta critica a paratei nu poate fi primita de catre instanta, avand in vedere ca parata nu a contestat numele angajatilor trecuti in pontaje, nu a aratat cine era abilitat sa intocmeasca pontajele la locul de munca al reclamantului din Suceava, avand in vedere ca sediul acesteia este in Bucuresti, nu a contestat faptul ca persoanele care au semnat aceste pontaje la rubrica intocmit, respectiv verificat, nu ar fi angajatii societatii ori ca nu aveau asemenea atributii, sau ca exista o alta persoana care intocmea pontajele lunare, pe formulare cu antet si care avea stampila societatii.


Potrivit art. 126 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), munca de noapte este recompensata. Salariatii de noapte beneficiaza: (1) fie de program de lucru redus cu o ora fata de durata normala a zilei de munca, pentru zilele in care efectueaza cel putin 3 ore de munca de noapte, fara ca aceasta sa duca la scaderea salariului de baza; (2) fie de un spor pentru munca prestata in timpul noptii de 25% din salariul de baza, daca timpul astfel lucrat reprezinta cel putin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru.


La art. 123 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) se prevede ca munca suplimentara (peste durata normala a timpului de munca) va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acesteia. Sporul se stabileste prin negociere, prin contractele colective sau individuale de munca si nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza .


Cel care trebuie sa aiba initiativa orelor suplimentare este angajatorul care le solicita, fie in scris, fie verbal. Solicitarea poate fi expresa, dar si implicita sau tacita, precum in speta de fata, fiind date motive obiective, de organizare a muncii in schimburi cu putini salariati.


Iar la art. 137 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) este prevazut repausul saptamanal, care este de 48 de ore consecutive, de regula sambata si duminica (art. 1) ; In cazul in care repausul in zilele de sambata si duminica ar prejudicia interesul public sau desfasurarea normala a activitatii, repausul saptamanal poate fi acordat si in alte zile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern. (alin. 2) ; In situatia prevazuta la alin. (2) salariatii vor beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de munca sau, dupa caz, prin contractul individual de munca (alin. 3).


Prin contractul individual de munca al reclamantului partile au stabilit ca acest spor, denumit de weekend, este de 25% din salariul de baza (fila 9 dosar).


Fata de cele ce preced, in considerarea textelor de lege mentionate anterior, Tribunalul a admis cererea, in parte, in sensul ca a obligat parata sa plateasca reclamantului drepturile salariale cuvenite si neachitate acestuia pentru perioada 01.02. x19, respectiv: - contravaloarea sporului de noapte de 25% din salariul de baza pentru 738 ore lucrate in timpul noptii ; - sporul de 75% din salariul de baza pentru 404 ore suplimentare; - sporul de weekend de 25% din salariul de baza, pentru 32 de zile lucrate sambata si duminica.


In temeiul art. 453 alin. 1 din Codul de procedura civila, parata a fost obligata sa achite reclamantului suma de 500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentand onorariu de avocat.


Impotriva sentin tei a declarat apel parata . bucuresti, apreciind ca Sentinta civila nr. 262 din 10.03.2020 a Tribunalului Suceava - Sectia I Civila este nelegala si netemeinica.


In motivare a aratat ca instanta de fond a determinat de o maniera gresita orele suplimentare si de noapte.


In privinta orelor suplimentare, instanta de fond a retinut achitarea unui numar de 4 ore suplimentare aferente lunii august 2019, sens in care a admis cererea reclamantului pentru diferenta constatata, de 404 ore (prin deducerea celor 4 ore din totalul celor 408 ore solicitate).


Cu toate acestea, pe baza probelor administrate chiar de catre intimat (neputand exista astfel necorelari intre chiar sustinerile reclamantului si modalitatea corecta de calcul), a mentionat parata ca numarul de ore suplimentare/ore de noapte este incorect determinat; aceasta deoarece orele suplimentare, raportate fiind la zilele lucratoare pe fiecare luna, se determina prin diferenta dintre totalul numarului de ore lucrate si cele normate (programul normal) ; in aceste conditii, se impun urmatoarele corectari: luna mai 2019 a avut 176 ore normate, iar nu 168 ore; luna iunie 2019 a avut 152 ore normate, iar nu 160 ore; luna iulie a avut 184 ore normate, iar nu 168 ore si luna august a avut 80 de ore normate, iar nu 84 ore.


Astfel, aceste ore normate se impun a fi deduse din totalul numarului de ore raportat, spre a avea rezultatul corect al orelor suplimentare. Pe cale de consecinta, totalul numarului de ore suplimentare este de 396 ore, iar nu 404 (respectiv 408, cat invocase reclamantul).


In mod similar, au fost eronat determinate numarul orelor de noapte; din totalul celor 744 ore solicitate, instanta de fond a constatat achitarea unui numar de 6 ore de noapte pentru luna aprilie 2019, fiind astfel acordate inca 738 ore.


Cu toate acestea, sporul de noapte se acorda pentru 8 ore lucrate (de la orele 22:00 la 06:00 - timp efectiv de noapte lucrat), iar nu pentru 12 ore, astfel cum a invocat intimatul, conform art. 125 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) care statueaza ca ``munca prestata intre orele 22, 00- 6, 00 este considerata munca de noapte.``


Pe cale de consecinta, totalul numarului de ore de noapte este de 488, iar nu 738 (sau 744, cat invocase reclamantul).


In mod corespunzator, sporul de noapte si sporul pentru orele suplimentare nu se calculeaza din salariul de baza, ci pentru numarul efectiv de ore lucrate noaptea si suplimentare.


A mai aratat parata ca sporul de weekend urmeaza a se raporta la dispozitiile contractului individual de munca, fiind in cuantum de 0, 25%, iar nu de 25%. Instanta de judecata a acordat mai mult decat a solicitat reclamantul.


Sporul de weekend este de 0, 25% din salariul de baza brut, iar nu de 25%, astfel cum a fost acordat prin sentinta apelata.


Aceasta deoarece conform art. 137 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) ``(1) Repausul saptamanal este de 48 de ore consecutive, de regula sambata si duminica. (2) in cazul in care repausul in zilele de sambata si duminica ar prejudicia interesul public sau desfasurarea normala a activitatii, repausul saptamanal poate fi acordat si in alte zile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern. (3) in situatia prevazuta la alin. (2) salariatii vor beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de munca sau, dupa caz, prin contractul individual de munca .``


Or, contractul individual de munca stabileste la litera 3. Salariul, pct. 2, lit. a): spor de weekend 0, 25% din salariul de baza . De altfel, acelasi cuantum, de 0, 25% este invocat si in cadrul cererii de chemare in judecata si mentionat ca atare in Sentinta apelata, fiind in schimb modificat/eronat mentionat in partea finala a considerentelor instantei de fond la cuantumul de 25%.


O asemenea concluzie este eronata, de vreme ce instanta nu poate acorda mai mult decat obiectul investirii sale, respectiv nu se pot nesocoti dispozitiile contractului individual de munca .


Conform dispozitiilor legale, partile au stabilit sporul aplicabil pentru astfel de situatii, agreat a fi de 0, 25%, iar nu de 25%. Aplicat la un salariu de baza brut de 2.080 lei, sporul de weekend este de 5 lei.


In cadrul Anexei nr. 1 sunt prezentate calculul orelor/drepturilor pretinse conform analizei corecte a inscrisurilor invocate de intimat (prin raportare inclusiv la analiza concreta, pe luni, a zilelor lucratoare, programului normal de lucru si calculului corectai notiunii de program de noapte).


Totalul acestora, in cuantum de 2. 964 lei, a fost achitat conform dovezilor din cadrul Anexei nr. 2 (achitate si cheltuielile de judecata in cuantum de 500 lei).


Calculul reflecta, lunar, urmatoarele: orele suplimentare cu sporul aferent de 75%; orele de noapte cu sporul aferent de 25%; includerea sporului pentru zilele de repaos lucrate (suma de 5 lei adaugata salariului brut) ; sumele totale, respectiv sumele achitate si restul de plata aferent.


Comparativ, sumele atestate conform Sentintei apelate ar fi condus la un calcul incorect in fond, de 3. 389 lei (Anexa nr. 3).


Fata de toate aceste argumente, a solicitat parata admiterea apelului astfel cum a fost acesta formulat si modificarea in parte a sentintei apelate.


Intimatul reclamant P. a. nu a formulat intampinare.


Examinand legalitatea sentintei apelate, prin prisma actelor si lucrarilor dosarului si motivelor de apel invocate, Curtea constata ca apelul este intemeiat, pentru urmatoarele considerente:


Sub un prim aspect, critica apelanta gresita dimensionare a numarului orelor suplimentare si a celor lucrate in timpul noptii. Cum art. 125 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) califica drept munca de noapte doar munca prestata in intervalul 22.00 - 06.00, intr-adevar, sporul de noapte de 25% se cuvine pentru 490 de ore lucrate in intervalul amintit. In continuare, cum reclamantul nu a probat prin insumare cuantumul orelor suplimentare la nivelul pretins si nici nu a combatut modul de calcul opus de parata-apelanta, sporul de 75% urmeaza a fi raportat la 396 ore suplimentare, in loc de 404 ore suplimentare acordate de tribunal.


In ceea ce priveste a doua critica formulata in apel, din analiza contractului individual de munca rezulta ca sporul de weekend este in procent de 0, 25% din salariul de baza (f. 9), iar nu de 25% cum gresit a retinut instanta de fond .


In plus, Curtea observa ca dupa pronuntarea sentintei de prima instanta parata a achitat suma de 3. 464 lei pe care considera ca o datoreaza reclamantului raportat la apararile expuse in apel, cu privire la care, desi invitat de instanta, intimatul nu a inteles sa o conteste sub aspectul rationamentului urmat de angajator .


Fata de cele ce preced, Curtea constata ca apelul este fondat in masura expusa anterior, drept care il va admite, va schimba sentinta atacata si va obliga parata . bucuresti sa plateasca reclamantului P. a. spor de noapte de 25% pentru 490 de ore lucrate in timpul noptii, spor de weekend de 0, 25% pentru zilele lucrate sambata si duminica si spor de 75% pentru 396 ore suplimentare.


Pentru aceste motive,


In numele Legii,


D E C I D E:


Admite apelul declarat de parata . bucuresti, cu sediul in mun. Bucuresti, Calea V., nr. 233, camera 1, etaj 1, apartament 4, sector 3, impotriva sentintei nr. 262 din 10 martie 2020 pronuntata de Tribunalul Suceava - Sectia I civila in Dosarul nr. x, intimat fiind reclamantul P. a. , domiciliat in mun. Suceava, Calea Unirii, nr. 86,


Schimba in parte sentinta atacata in sensul ca:


Obliga parata . bucuresti sa plateasca reclamantului P. a. spor de noapte de 25% pentru 490 de ore lucrate in timpul noptii si spor de weekend de 0, 25% pentru zilele lucrate sambata si duminica.


Obliga parata sa plateasca reclamantului un spor de 75% pentru 396 ore suplimentare.


Mentine celelalte dispozitii care nu sunt contrare prezentei.


Definitiva.


Pronuntata la data de 21.10.2020, prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei.




Pronuntata de: Curtea de Apel Suceava - Decizia civila nr. 679 din data de 21.10.2020


Citeşte mai multe despre:    ore suplimentare    ore lucrate in timpul noptii    foi colective de prezenta    pontaje    repaus saptamanal    solicitare tacita prestare munca suplimentara
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Refuzul angajatorului de a-i elibera adeverinta fostului salariat timp de 2 ani
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 132/15.03.2018 a Curtii de Apel Galati

Timpul de lucru; munca suplimentara; sarcina probei privind timpul de munca al salariatului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 355/15.09.2020

Necomunicarea efectiva a convocarii la cercetarea disciplinara. Incalcarea dreptului la aparare a salariatului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bacau - Decizia civila nr. 481 din data de 14 Iunie 2019

Concedierea salariatului pe durata concediului medical. Anulare decizie de concediere.
Pronuntaţă de: Curtea de Apel BACAU - Decizia nr. 481/14.06.2019

Absentele nemotivate constituie o singura abatere disciplinara cu caracter continuu
Pronuntaţă de: Tribunalul Braila - Sentinta civila nr. 490/2019

Lipsa prestarii efective a muncii poate atrage sanctionarea disciplinara a salariatului pentru absente nemotivate
Pronuntaţă de: Tribunalul BRAILA Sentinta civila nr. 490/12.06.2019

Mentinerea deciziei de sanctionare disciplinara. Disciplina muncii este o conditie obiectiva necesara si indispensabila desfasurarii activitatii angajatorului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Brasov - Decizia civila nr. 135/2019

Trimiterea unei cereri de incetare a contractului de munca prin acord nu justifica absentele de la locul de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Brasov - Decizia civila nr. 619 din data de 14 mai 2019

Neplata orelor suplimentare. Incalcarea art. 159 din Codul muncii si a contractului individual de munca
Pronuntaţă de: Tribunalul Constanta - Sentinta civila 257/2020

Contestare proces-verbal de control emis de ITM. Masura emisa cu nerespectarea dispozitiilor contractului colectiv de munca
Pronuntaţă de: Tribunalul Constanta - Sentinta civila nr. 920 din data de 10 Iunie 2019



Articole Juridice

Angajatorii au obligatia de a permite salariatilor verificarea sistemului de masurare a duratei timpului de lucru zilnic
Sursa: Curtea de Justitie a Uniunii Europene

Dreptul la deconectare al salariatului in era digitala. Reglementare
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

Evitati abuzurile! Informati-va despre suspendarea, modificarea si incetarea contractului individual de munca!
Sursa: av. Emilia Alexandra Ioana

Recuperarea timpului de deplasare prin ore suplimentare
Sursa: MCP Cabinet avocati

Modificarea functiei la revenirea din concediul de crestere a copilului
Sursa: MCP Cabinet avocati

Deplasarile in interes de serviciu. Timpul de munca
Sursa: MCP Cabinet avocati

Calculul valorii unei ore suplimentare. Aplicarea sporului de 75 la suta
Sursa: MCP Cabinet avocati