Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Salariatului nu i se poate aplica o sanctiune disciplinara neprevazuta de Codul muncii. Salariatul nu poate fi sanctionat de doua ori pentru aceeasi fapta. Nulitate decizie de sanctionare disciplinara

Salariatului nu i se poate aplica o sanctiune disciplinara neprevazuta de Codul muncii. Salariatul nu poate fi sanctionat de doua ori pentru aceeasi fapta. Nulitate decizie de sanctionare disciplinara

  Publicat: 06 May 2021       781 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Deliberand asupra apelului de fata Curtea, constata urmatoarele:

Prin Sentinta civila nr. 89/13.02.2020 pronuntata de Tribunalul C.in dos. nr. x s-a admis cererea de chemare in judecata formulata de partea reclamanta S.R. in contradictoriu cu partea parata DIRECTIA DE ASISTENTA S.S.G_/C. si, in consecinta, s-a dispus a nularea Deciziei nr. 45/2019 si a Deciziei nr. 51/2019 de aplicare a sanctiunii disciplinare si repunerea reclamantei in toate drepturile salariale cuvenite in temeiul contractului individual de munca, avute anterior aplicarii sanctiunii disciplinare.

Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Principiu fundamental prevazut in cap. I, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Potrivit dispozitiilor procesual penale, invinuitul dau inculpatul nu este obligat sa probeze nevinovatia sa,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Fapta care da nastere, modifica ori stinge raportul juridic penal.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.
Diferenta pozitiva intre valoarea elementelor care constituie garantia unui credit si valoarea creditului, constata de catre banci cu ocazia verificarii garantiilor.
Reprezinta fapta savarsita cu vinovatie de catre functionarii publici, demnitari si asimilatii acestora
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Infractiune care face parte din grupul infractiunilor care aduc atingere unor activitati de interes public sau altor activitati reglementate de lege,
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Infractiune care face parte din grupul infractiunilor care aduc atingere unor activitati de interes public sau altor activitati reglementate de lege,
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Atributie exclusiva acordata unei persoane, unei functii sau unui organ.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Reprezinta fapta savarsita cu vinovatie de catre functionarii publici, demnitari si asimilatii acestora
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Reprezinta fapta savarsita cu vinovatie de catre functionarii publici, demnitari si asimilatii acestora
Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Potrivit dispozitiilor procesual penale, invinuitul dau inculpatul nu este obligat sa probeze nevinovatia sa,
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Reprezinta a doua etapa a fazei procesuale a judecatii dupa judecarea in prima instanta si inaintea judecarii in recurs,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

Partea parata a fost obligata sa plateasca partii reclamante suma de 800 lei reprezentand cheltuieli de judecata - onorariu de avocat.


Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut urmatoarele:


In fapt, intre parti s-a incheiat un contract individual de munca cu nr. 109/2007 prin care partea reclamanta S.R., in calitate de angajat, s-a obligat sa presteze in beneficiul paratei Directia de Asistenta S.S.G_- angajator, in principal, meseria de infirmiera la Cresa cu program de lucru zilnic S.G.


Prin Decizia nr. 46/2019 emisa de partea parata (fila 13) si contestata in prezenta cauza, s-au constatat si dispus urmatoarele:


- Avand in vedere raportul Comisiei de Cercetare Disciplinara nr. 25/02.07.2019


- Avand in vedere prevederile art. 248, alin. I. lit. (c) din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), republicata cu modificarile si completarile ulterioare;


- Avand in vedere prevederile Contractului Colectiv de Munca al Directiei de Asistenta S.S.G., valabil pe perioada 2019 - 2021;


- Avand in vedere Regulamentul de Ordine Interioara al Cresei cu program de lucru zilnic, s-au dispus urmatoarele:


``reducerea cu 10% a salariului de baza pe o perioada de trei luni, respectiv pe perioada septembrie-noiembrie a anului 2019, conform art. 248, alin. 1 lit. c) din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), republicata cu modifica rile si completarile ulterioare`` si ``suspendarea Contractului Individual de Munca pe o durata de 10 zile, respectiv pe perioada 18.07. x19, conform art. 70 din Contractul Colectiv de Munca al Directiei de Asistenta S.S.G., valabil pe perioada 2019- 2021, coroborat cu prevederile art. 21, lit. a) din Regulamentul de Ordine Interioara al Cr esei cu program de lucru zilnic``.


Prin Decizia nr. 51/2019 emisa de partea parata (fila 14) si contestata in prezenta cauza, s-au constatat, avand in vedere aceleasi argumente ca si in Decizia nr. 46/2019, si dispus fata de partea reclamanta, urmatoarele:


- ``reducerea salariului de baza cu 10% pe o perioada de trei luni, respectiv pe perioada septembrie-noiembrie a anului 2019, conform art. 248, alin. I, lit. c) din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), republicata cu modificarile si completarile ulterioare``.


- ``retrogradarea din functie, cu acordarea salariului corespunzator functiei in care s-a dispus retrogradarea, pentru o durata de 31 zile, respectiv 01 Decembrie 2019 - 31 Decembrie 2019, conform art. 248, alin. 1, lit. b) din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), republicata cu modifica rile si completarile ulterioare``.


``art. l, alin. 2 din Decizia nr. 46/2019 privind sanctionarea disciplinara a d-nei S.R., avand functia de infirmier in cadrul Cresei cu prog ram de lucru zilnic, se abroga.``


Asadar, in final, partea reclamanta a primit pentru aceiasi fapta 3 sanctiuni:


1. reducerea salariului de baza cu 10% pe o perioada de trei luni, perioada septembrie-noiembrie a anului 2019, prin Decizia nr. 46/2019 art. l (1) ;


2. reducerea salariului de baza cu 10% pe o perioada de trei luni, perioada septembrie-noiembrie a anului 2019, prin Decizia nr. 51/2019 art. l (1) ;


3. retrogradarea din functie, cu acordarea salariului corespunzator functiei in care s-a dispus retrogradarea, pentru o durata de 31 zile, respectiv 01 Decembrie 2019 - 31 Decembrie 2019, prin Decizia nr. 51/2019 art. l (2).


Instanta a retinut ca, prin insasi intampinarea depusa, partea parata a recunoscut faptul ca partea reclamanta nu a fost efectiv gasita vinovata de ceva concret insa, cu toate acestea, partea reclamanta, impreuna cu alte 3 angajate a fost sanctionata de parata in, fiind astfel incalcat pentru aceste persoane sanctionate prezumtia de nevinovatie a angajatelor salariate, principiul bunei credinte prevazut de Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si principiul raspunderii pentru fapta proprie. Totodata, Tribunalul a retinut faptul ca nu exista nicaieri in legislatia Romaniei vreun text de lege sau alt act normativ care sa permita sanctionarea de catre un angajator a unor persoane nevinovate asa cum a procedat in mod absurd, arbitrar si totalmente nelegal parata Directia de Asistenta S.S.G.in prezenta speta.


In drept, Tribunalul a constatat faptul ca, in speta, sunt aplicabile disp. art. 248 si art. 249 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), care arata urmatoarele:


art. 248- (1) Sanctiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul in cazul in care salariatul savarseste o abatere disciplinara sunt:


a) avertismentul scris;


b) retrogradarea din functie, cu acordarea salariului corespunzator functiei in care s-a dispus retrogradarea, pentru o durata ce nu poate depasi 60 de zile;


c) reducerea salariului de baza pe o durata de 1 - 3 luni cu 5 - 10%;


d) reducerea salariului de baza si/sau, dupa caz, si a indemnizatiei de conducere pe o perioada de 1 - 3 luni cu 5 - 10%;


e) desfacerea disciplinara a contractului individual de munca .


(2) In cazul in care, prin statute profesionale aprobate prin lege speciala, se stabileste un alt regim sanctionator, va fi aplicat acesta.


art. 249- (2) Pentru aceeasi abatere disciplinara se poate aplica numai o singura sanctiune.


Asadar, Tribunalul a constatat ca nu exista o astfel de sanctiune ca cea aplicata partii reclamante S.R.prin D ecizia nr. 46/2019 emisa de parata, respectiv suspendarea Contractului Individual de Munca pe o durata de 10 zile, iar in cuprinsul art. 248 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), care este in prezent textul de lege care reglementeaza sanctiunile care pot fi aplicabile angajatilor din Romania, nu este efectiv prevazuta o astfel de sanctiune. De asemenea, ``abrogarea`` facuta pentru aceasta sanctiune prin Decizia nr. 51/2019 nu mai poate avea relevanta, deoarece prima decizie si-a produs efectele chiar daca doar temporar.


Si mai mult, Tribunalul a constatat faptul ca, anterior, Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), adica Legea nr. 53/2003 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), a fost modificat prin Legea nr. 40/2011 care a abrogat in mod expres sanctiunea disciplinara prevazuta la art. 264 (1) lit. b (articol numerotat in ainte de republicar e), privind ``suspendarea contractului individual de munca pentru o perioada ce nu poate depasi 10 zile lucratoare``.


De asemenea, instanta a constatat ca partii reclamante i-au fost aplicate 4 sanctiuni, desi art. 249 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) prevede expres si dincolo de orice indoiala ca se poate aplica o singura sanctiune pentru aceiasi fapta .


Asadar, se poate retine faptul ca sanctiunea aplicata partii reclamante prin Decizia nr. 46/2019 atacata este totalmente nelegala, iar acest fapt atrage nulitatea absoluta a acestei decizii de sanctionare de mai sus, iar ca si consecinta se impune anularea acesteia.


La fel si Decizia nr. 51/2019 este facuta cu incalcarea evidenta a disp. art. 249 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), deci si pentru aceasta decizie se impune anularea.


Totodata, tribunalul a constatat ca se impune, ca efect al constatarii nulitatii absolute a deciziei atacate si facand aplicarea si a principiului de drept restitutio in integrum, revenirea la situatia anterioara emiterii acestei decizii. Astfel, se impune a se dispune de catre tribunal repunerea reclamantei in drepturile avute anterior emiterii deciziilor, cu obligarea paratei la plata catre reclamanta a unei despagubiri egale cu salariul si celelalte drepturi de care a fost lipsita pe perioada aplicarii sanctiunilor.


Vazand si disp. art. 453Cod Procedura civila, a fost obliga ta partea parata sa plateasca partii reclamante suma de 800 lei reprezentand cheltuieli de judecata - onorariu de avocat.


Impotriva acestei sentinte a declarat apel parata DIRECTIA DE ASISTENTA S.S.G., solicitand admiterea apelului cu consecinta schimbarii in tot a sentintei civile si respingerii actiunii formulata de reclamanta.


In motivarea apelului parata arata ca sesizarea inregistrata la Directia de Asistenta S.nu a fost formulata contra unei persoane fizice concrete, s-a solicitat clarificarea situatiei minorei V.Veress Bernadett iar fapta si imprejurarile au fost cercetate de catre comisia de disciplina. Comisia a constatat dupa audierea tatalui minorei si a angajatilor, ca fapta s-ar fi intamplat in schimbul de dupa- amiaza si tocmai din aceasta cauza au fost audiate numai persoanele din schimbul doi, respectiv S.R., Pasztor Adrien, D.K. si coordonatorul Cresei care nu a fost prezent in Cresa in perioada respectiva.


Avand in vedere faptul, ca nu s-a dovedit vinovatia concreta a nici unei angajate, nici una din ele neavand cunostinta despre circumstantele faptei, toate acestea au indicat prezenta neglijentei in atributiile de serviciu, din care a rezultat periclitarea integritatii corporale a unui copil, a sanatatii fizice sau psihice al acestuia, discreditarea si alterarea increderii beneficiarilor directi si indirecti.


Ca urmare a celor mentionate mai sus, comisia de disciplina a considerat, ca in pofida faptului ca nu s-a gasit un vinovat concret, fapta nu poate sa ramana nepedepsita, mai ales ca este vorba despre integritatea corporala a unui copil lasat in grija acestor persoane .


Din declaratia tatalui, a personalului si din declaratia parintilor celorlalti copii prezenti in Cresa reiese faptul ca fetita dupa trezire a plans foarte tare, urla de durere, nu se oprea din plans, iar tatal a observat schimbari in comportamentul copilei, tinea bratul in mod neobisnuit, dar cand a cerut explicatii de la personalul Cresei, au raspuns ca plangea pentru o jucarie de plus .


In ceea ce priveste nelegalitatea Deciziei de sanctionare a reclamantei, retinuta de prima instant, apelanta considera ca aceasta este legala, deoarece cuprinde toate elementele obligatorii, se face referire la Raportul Comisiei, care este documentul de baza a emiterii deciziei de sanctionare, face parte intergranta din decizia de sanctionare, care contine toate informatiile necesare si obligatorii ale deciziei, raportul fi ind inmanat reclamantei odata cu decizia de sanctionare.


In raportul comisiei este descrisa fapta, constatandu-se, ca este vorba despre abaterea disciplinara ``neglijenta in atributiile de serviciu `` a celor trei angajate din schimbul de dupa amiaza.


Prin intampinarea depusa la fila nr. 15 a dosarului, intimata reclamanta S.R. a solicitat respingerea apelului ca neintemeiat si pastrarea sentintei civile ca temeinica si legala precum si acordarea cheltuielilor de judecata pricinuite cu acest proces.


In sustinerea acestei pozitii procesuale, intimata reclamanta arata ca decizia privind sanctionarea sa disciplinara este nula absolut deoarece prin aplicarea a doua sanctiuni disciplinare s-a incalcat principiul non bis in idem sau al unicitatii sanctiunii, motiv pentru care este inutila cercetarea fondului, astfel ca solutia primei instante este corecta.


Apelanta a incalcat principiul legalitatii sanctiunii disciplinare si principiul individualizarii faptei ilicite.


De asemenea, apelanta, prin apelul declarat, nu prezinta motivele pentru care a inteles sa promoveze calea de atac, ci reitereaza argumentatia prezentata in fata primei instante.


Decizia de sanctionare nu contine elemente concrete privind descrierea faptei care constituie abatere disciplinara si nici precizarea in concret a prevederilor din statut/regulamentul intern/CIM sau CCM incalcate de salariat . Descrierea concreta a faptei ilicite trebuie sa fie cuprinsa in chiar textul deciziei de sanctionare iar nu in alte inscrisuri - art. 252 alin. 2 lit. a) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Sub aspectul laturii subiective, actiunea sau inactiunea trebuie sa fi fost savarsita cu vinovatie (art. 250 lit. b din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Imprejurarea aratata de parata in sensul ca nu s-a dovedit vinovatia concreta a niciunei angajate, ceea ce ar indica prezenta neglijentei in atributiile de serviciu, infrange atat prevederile legale cat si un rationament logic al situatiei, angajatorul prezumand in mod ilogic faptul ca, atata timp cat nu se dovedeste vinovatia vreunei angajate, toate persoanele angajate devin vinovate de neglijenta in serviciu . Or, vinovatia, precum si neglijenta in serviciu trebuie dovedita, nu prezumata.


Apelul este scutit de la plata taxei judiciare de timbru.


In apel nu s-au administrat probe noi.


Examinand sentinta civila in raport cu motivele de apel si cu probele administrate in cauza, instanta constata urmatoarele:


Respectarea disciplinei muncii este o obligatie generala a oricarui salariat, in acord cu dispoziiile art. 39 alin. (2) lit. b) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), obligatie ce deriva din raportul de subordonare care se stabileste intre parti prin incheierea contractului individual de munca si subzista pe toata durata de executare a acestuia.


Potrivit art. 247 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), ``Angajatorul dispune de prerogativa disciplinara, avand dreptul de a aplica, potrivit legii, sanctiuni disciplinare salariatilor sai ori de cate ori constata ca acestia au savarsit o abatere disciplinara.``


La alin. (2) este definita abaterea disciplinara ca fiind o fapta in legatura cu munca si care consta intr-o actiune sau inactiune savarsita cu vinovatie de catre salariat, prin care acesta a incalcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil, ordinele si dispozitiile legale ale conducatorilor ierarhici.


Calitatea de salariat este premisa angajarii raspunderii disciplinare, urmata de indeplinirea umatoarelor conditii: 1. existenta unei fapte ilicite; 2. producerea unui rezultat pagubitor; 3. existenta unei legaturi cauzale intre fapta si rezultatul pagubitor (legatura ce se prezuma relativ), precum si 4. vinovatia persoanei care a savarsit abaterea disciplinara (indiferent daca este vorba de intentie sau culpa, directa sau indirecta) 1.


Potrivit dispozitiilor art. 248 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), sanctiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul in cazul in care salariatul savarseste o abatere disciplinara, sunt:


a) avertismentul scris;


b) retrogradarea din functie, cu acordarea salariului corespunzator functiei in care s-a dispus retrogradarea, pentru o durata ce nu poate depasi 60 de zile;


c) reducerea salariului de baza pe o durata de 1- 3 luni cu 5- 10%;


d) reducerea salariului de baza si/sau, dupa caz, si a indemnizatiei de conducere pe o perioada de 1- 3 luni cu 5- 10%;


e) desfacerea disciplinara a contractului individual de munca .


Potrivit art. 249 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), pentru aceeasi abatere disciplinara se poate aplica numai o singura sanctiune.


Criteriile in raport cu care se individualizeaza sanctiunea disciplinara sunt enumerate de art. 250 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si sunt urmatoarele:


a) imprejurarile in care fapta a fost savarsita;


b) gradul de vinovatie a salariatului;


c) consecintele abaterii disciplinare;


d) comportarea generala in serviciu a salariatului;


e) eventualele sanctiuni disciplinare suferite anterior de catre acesta.


Respectarea prezumtiei de nevinovatie prevazute de art. 23 alin. (11) din Constitutia Romaniei, specifica dreptului penal, este perfect aplicabila, prin analogie, si in materie disciplinara.


Sub sanctiunea nulitatii absolute, decizia trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente:


a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinara;


b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil care au fost incalcate de salariat;


c) motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile sau motivele pentru care, in conditiile prevazute la art. 251 alin. (3), nu a fost efectuata cercetarea;


d) temeiul de drept in baza caruia sanctiunea disciplinara se aplica;


e) termenul in care sanctiunea poate fi contestata;


f) instanta competenta la care sanctiunea poate fi contestata.


In speta, prima instanta a retinut in mod corect faptul ca partea reclamanta a primit pentru aceeasi fapta 3 sanctiuni disciplinare.


De asemenea, atat prin insasi intampinarea depusa in dosarul de fond cat si prin motivele de apel, partea parata a recunoscut faptul ca reclamanta nu a fost efectiv gasita vinovata de ceva concret insa, cu toate acestea, reclamanta impreuna cu alte 3 angajate a u fost sanctionate de parata retinandu-se o vinovatie colectiva, solidara, cu incalcarea prezumtiei de nevin ovatie a angajatelor salariate si a principiul ui raspunderii pentru fapta proprie.


Raspunderea disciplinara este strict personala, ceea ce inseamna ca este inadmisibila atat transmiterea ei catre mostenitori, cat si raspunderea pentru fapta altuia. Prin urmare, imprejurarea ca reclamanta impreuna cu alte angajate au lucrat in acelasi schimb cand s-a presupus ca a fost savarsita fapta ilicita, nu putea conduce la ideea unei raspunderi colective, in solidar si a unei prezumtii de vinovatie ci trebuia stabilita in concret vinovatia fiecarei salariate sau gradul de vinovatie al fiecarei angajate.


De altfel, prin motivele de apel, parata a prezentat starea de fapt fara sa aduca in concret critici privind legalitatea si temeinicia sentintei civile apelate. Apelanta nu a combatut rationamentul juridic al primei instante in urma caruia s-a anulat decizia de sanctionare a reclamantei.


Faptul ca reclamantei i s-a imputat savarsirea unei fapte ilicite grave, nu putea conduce la sanctionarea acesteia cu orice pret, in lipsa probarii intrunirii cumulative a elementelor raspunderii disciplinare mai sus enumerate.


Savarsirea unei abateri este de esenta raspunderii disciplinare. Inexistenta sau imposibilitatea dovedirii de catre angajator conduce la exonerarea de raspundere a acelui salariat .


Incalcarea de catre angajator a prevederilor art. 249 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) este suficienta pentru atragerea sanctiunii nulitatii deciziilor privind sanctionarea disciplinara a reclamantei, astfel cum in mod judicios a argumentat si prima instanta.


Interdictia statornicita de text este o consecinta a dispozitiilor art. 248 alin. (1) si (2) care instituie principiul legalitatii sanctiunilor disciplinare (nulla poena sine lege).


Dispozitia alin. (2) este consecinta unui vechi si cunoscut principiu de drept: non bis in idem. Este vorba, asadar, de principiul unicitatii sanctiunii, adica o fapta ilicita, in cazul de fata o abatere disciplinara, nu poate atrage decat o sanctiune disciplinara.


Stabilirea si aplicarea sanctiunii disciplinare nu poate avea loc in mod arbitrar, ci exclusiv in functie de analiza riguroasa si cumulativa a criteriilor statornicite de lege. Nesocotirea vreunuia dintre aceste criterii determina ca decizia de concediere sa fie netemeinica si nelegala


Intimata reclamanta a invocat prin intampinare faptul ca deciziile de sanctionare nu cuprind descrierea faptei ilicite retinute in sarcina reclamantei ca abatere disciplinara si nici precizarea in concret a prevederilor din statut/regulamentul intern/CIM sau CCM incalcate de salariat . Aceasta sustinere este reala si in acelasi timp este corecta, lipsa mentiunilor de la lit. a) si b) din art. 252 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) atragand nulitatea absoluta a deciziei iar omisiunea angajatorului nu poate fi inlocuita prin trimiterea la raportul comisiei de disciplina (astfel cum a sustinut apelanta) intrucat, fiind vorba de o nulitate absoluta, pentru nerespectarea cerintelor de forma, ea nu poate fi acoperita prin confirmare.


Cu toate acestea, instanta de apel nu poate analiza aceasta cauza de nulitate absoluta a deciziilor de sanctionare deoarece reclamanta, desi a invocat-o prin cererea introductiva de instanta, ea nu a fost analizata prin sentinta civila apelata iar reclamanta nu a formulat apel incident sau apel impotriva considerentelor sentintei civile.


Avand in vedere aceste considerente, in contextul mai sus descris, in temeiul art. 480 alin. 1 Cod proCod civ., apelul declarat de apelanta parata DIRECTIA DE ASISTENTA S.S.G.va fi respins ca nefondat, cu consecinta pastrarii sentintei civile ca fiind legala si temeinica.


PENTRU ACESTE MOTIVE


IN NUMELE LEGII


D E C I D E:


Respinge apelul declarat de apelanta parata DIREC T IA DE ASISTEN T A S.S.G., prin viceprimar Sztakics A.- J., cu sediul in mun. S.G., jud. C.impotriva Sentintei civile nr. 89/13.02.2020 pronuntata de Tribunalul C.in dos. nr. x, pe care o pastreaza.


Obliga apelanta parata sa plateasca intimatei contestatoare S.R., domiciliata in mun. S.G., a, suma de 600 lei cu titlu de cheltuieli de judecata in apel.


Definitiva.


Pronuntata azi, 06.07.2020, in conditiile art. 396 alin 2 Cod proCod civ.




Pronuntata de: Curtea de Apel Brasov - Decizia civila nr. 465/06- 07- 2020


Citeşte mai multe despre:    sanctiune disciplinara    contestatie decizie de sanctionare    reducerea salariului de baza    ne bis in idem    prezumtia de nevinovatie    principiul bunei credinte    principiul raspunderii pentru fapta proprie    suspendarea contractului individual de munca    principiul legalitatii sanctiunilor disciplinare    nulla poena sine lege
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Angajatorul are dreptul de a-si organiza activitatea insa aceasta nu inseamna ca prin reorganizare se poate modifica contractul individual de munca al salariatului
Pronuntaţă de: Decizia civila nr.569/04.10.2017 a Curtii de Apel Galati

Functionari publici. Sanctiune disciplinara. Principiul unicitatii sanctiunii disciplinare
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 890/20.10.2020

Detasarea unui salariat fara acordul acestuia
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bacau Sectia I Civila- Decizia civila nr. 470 din 12 iunie 2019

Despagubirile pe perioada suspendarii neintemeiate a contractului de munca. Renuntarea la judecata nu inlatura posibilitatea salariatului de a solicita despagubiri pe cale separata.
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Craiova - Decizia civila nr. 87/16.01.2020

Sarcina probei in litigiile de munca. Salariatului caruia i se imputa un fapt negativ ii revine sarcina probei faptului pozitiv contrar
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Suceava - Decizia civila nr. 996/2013 din 18.09.2013

Rolul activ al instantei de judecata in litigiile de munca. Constatarea din oficiu a nulitatii deciziei de sanctionare disciplinara pentru lipsa descrierii faptei
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Cluj - Decizia civila nr. 1222/2017 din 13.10.2017

Salariatul aflat in somaj tehnic avea obligatia de a se prezenta la serviciu si de a indeplini sarcinile trasate de conducerea societatii
Pronuntaţă de: Tribunalul Covasna - Sentinta civila nr. 1119 din data de 23 noiembrie 2017

Repararea pagubei materiale produsa angajatorului din vina si in legatura cu munca salariatului
Pronuntaţă de: Tribunalul Buzau - Sentinta civila nr. 359 din data de 19 iunie 2020

Comunicarea deciziei de concediere. Efectele refuzului salariatului de a primi decizia de concediere
Pronuntaţă de: Curtea de Apel BUCURESTI - Decizia nr. 445/29.01.2019

Descrierea generica a faptei ce constituie abatere disciplinara. Nulitate decizie de concediere
Pronuntaţă de: Curtea de Apel BRASOV - Decizia nr. 552/16.07.2020



Articole Juridice

Necesitate sau absurditate? Formularea plangerii prealabile la autoritatea emintenta a actului administrativ de sanctionare disciplinara, inainte de sesizarea instantei competente
Sursa: avocat Gales Iulian | MCP Cabinet avocati

Modificarea contractelor de munca in contextul noilor realitati economice
Sursa: avocat Irina Maria Diculescu

Cum interpretati articolul 48 din Codul Muncii? Angajatorul poate face concedieri in baza lui?
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Evitati abuzurile! Informati-va despre suspendarea, modificarea si incetarea contractului individual de munca!
Sursa: av. Emilia Alexandra Ioana

Modificarea unilaterala si temporara a locului si felului muncii in contextul pandemiei cu coronavirus
Sursa: MCP Cabinet avocati

Neacordarea concediului de odihna si a sporurilor
Sursa: MCP Cabinet avocati

Modificarea felului muncii fara consimtamantul salariatului
Sursa: MCP Cabinet avocati