Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Inlocuirea de catre instanta de judecata a sanctiunii disciplinare prin aplicarea criteriului proportionalitatii

Inlocuirea de catre instanta de judecata a sanctiunii disciplinare prin aplicarea criteriului proportionalitatii

  Publicat: 07 May 2021       654 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Pe rol, judecarea apelului declarat de reclamanta P.M., cu domiciliul in S., 14, impotriva Sentintei civile nr. 429/16.10.2019, pronuntata de Tribunalul O., in dosar nr. x, in contradictoriu cu intimatul parat S.JUDETEAN DE URGENTA S., cu sediul in S., judetul O., avand ca obiect contestatie decizie de concediere reintegrare pe functia detinuta anterior, despagubiri”.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Suma de bani sau alte valori care trebuie platite de catre un debitor unei alte persoane,
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Drept, competenta sau imputernicire conferita unei unitati, unui organ, unei functii sau persoane determinate,
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
1. Aptitudine a persoanei de a-si da seama de sensul, importanta si urmarile actiunilor pe care le savarseste, precum si de a-si dirija liber vointa, potrivit cu scopurile urmarite.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Drept, competenta sau imputernicire conferita unei unitati, unui organ, unei functii sau persoane determinate,
Cadrul institutional unic concretizeaza principiul unicitatii institutionale. Acesta implica acordul statelor membre de a actiona prin intermediul unor institutii comune pentru intensificarea integrarii si cooperarii intre ele.
Desemneaza persoana juridica, autoritatea publica locala, asociatia de persoane juridice/autoritati publice locale, care beneficiaza de finantare provenind din asistenta financiara nerambursabila, ca urmare a selectarii cererii de finantare.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Atributie exclusiva acordata unei persoane, unei functii sau unui organ.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Fapta care da nastere, modifica ori stinge raportul juridic penal.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Oficiu electoral - organism electoral constituit la nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti, fara a avea atributia de a constata rezultatele alegerilor la acel nivel,
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Pierdere a unor drepturi, ca urmare a unei condamnari sau a neexercitarii unui drept.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Drept, competenta sau imputernicire conferita unei unitati, unui organ, unei functii sau persoane determinate,
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale în interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Drept, competenta sau imputernicire conferita unei unitati, unui organ, unei functii sau persoane determinate,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Reprezinta fapta savarsita cu vinovatie de catre functionarii publici, demnitari si asimilatii acestora
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. (ca probe noi in apel si recurs) orice inscrisuri avand legatura cu obiectul litigiului si fiind de natura sa lamureasca anumite aspecte ale raporturilor dintre impricinati, dar pe care partea interesata, indiferent din ce motive, nu le-a infatisat primei instante pentru ca aceasta sa le poata lua in considerare cu ocazia solutionarii pricinii.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Atributie exclusiva acordata unei persoane, unei functii sau unui organ.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ansamblu de cunostinte stiintifice si tehnice puse la dispozitia producatorilor agricoli, a fermierilor si a tuturor celor implicati in activitati cu profil agricol pentru a fi implementate in practica.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Reprezinta fapta savarsita cu vinovatie de catre functionarii publici, demnitari si asimilatii acestora
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Prevazuta in cap.IV, t, C. proc. pen., partea speciala, procedeu jurisdictional de solutionare a plangeriloe indreptate impotriva actelor de executare dintr-o hotarare penala.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Prevazuta in cap.IV, t, C. proc. pen., partea speciala, procedeu jurisdictional de solutionare a plangeriloe indreptate impotriva actelor de executare dintr-o hotarare penala.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Serviciu auxiliar alaturi de registratura, arhiva si biblioteca,

Prin Sentinta civila nr. 429/16.10.2019, pronuntata de Tribunalul O., in dosar nr. x, a fost decazuta reclamanta din dreptul de a modifica cererea de chemare in judecata .


s-a respins contestatia privind pe reclamanta P.M., in contradictoriu cu paratul S.JUDETEAN DE URGENTA S., ca neintemeiata.


Pentru a se pronunta astfel, instanta de fond a retinut urmatoarele:


In fapt, r aporturile de munca din tre parti s-au derulat in baza C ontractului individual de munca nr. 235/13.05.1996 - fila 76 dosar, incheiat pe perioada nedeterminata, prin care reclamanta a fost incadrata ca ingrijitoare, iar ulterior, prin Decizia nr. 368/14.08.2002 - fila 77 dosar, i-a fost schimbata functia si locul de munca in asistent de farmacie, la Farmacia spitalului.


Prin D ecizia contestata nr. 116/01.02.2019 aceasta a fost sanctionata cu desfacerea disciplinara a contractului individual de munca, pentru neindeplinirea atributiilor prevazute in Regulamentul intern si anume refuzul de a semna si insusi noua fisa a postului.


S-a retinut in decizia contestata ca ``in perioada 19- 21.11.2018 reclamanta a refuzat sa semneze noua fisa a postului, punctul de vedere al acesteia fiind consemnat in Nota de relatii depusa la Comisia de disciplina, inregistrata sub nr. x/14.12.2018 si in procesul-verbal nr. 152/07.12.2018 al Comisiei de disciplina, prin care aceasta a prezentat propria pozitie si apararile invocate, recunoscand ca nu a semnat fisa postului si faptul ca pana la data inmanarii fiselor de post, 19.11.2018, a facut inregistrari in programele informatice de la nivelul farmaciei, dar ca, de la data de 01.01.2019, nu mai introduce date in calculator si a comunicat ca nu este de acord cu anumite paragrafe din noua fisa de post.``


A invocat paratul ca modificarea fiselor de post a intervenit in contextul schimbarilor legislative privind modificarea si completarea Clasificarii ocupatiilor din Romania - nivel de ocupatie (sase caractere), aprobata prin Ordinul ministrului muncii, familiei si protectiei sociale si al presedintelui Institutului N.de S.nr. 1. x, vechile fise de post, nu mai corespundeau noilor reglementari legislative astfel ca modificarea lor era necesara (pozitie C.veche x- pozitie C.noua x, ocupatie ce a fost introdusa prin Ordinul x al MMFPSPV/INS.


Fisa postului, alaturi de regulamentul intern, reprezinta unul dintre documentele elaborate exclusiv de angajator, fiind deosebit de importante in derularea si incetarea raporturilor de munca . Aceste doua documente sunt purtatoarele autoritatii angajatorului, ca organizator al activitatii salariatilor si pot fi instrumente extrem de eficiente, care conduc la atingerea obiectivelor unei unitati.


Pentru a sta bili complexitatea obligatiilor juridice ce revin angajatorului referitor la fisa postului este necesar a se sublinia ca postul reprezinta functia sau slujba cuiva prezent la datorie pentru indeplinirea atributiilor de serviciu .


Asadar, postul nu poate fi desprins de notiunea de functie, de fel al muncii, respectiv de locul muncii, care constituie de altfel si clauze minimale, obligatorii ale contractului individual de munca, imprumutand urmatoarele caracteristici comune cu notiunile mentionate mai sus:


- postul se caracterizeaza printr-o suma de atributii caracteristice unei persoane care ocupa o anumita pozitie (functie) in ierarhia unei intreprinderi, pentru care beneficiaza de o remuneratie;


- intre post si felul muncii ex ista o relatie directa, fisa pos tului fiind un document anexa la contractul individual de munca prin care se definesc principalele sarcini ce caracterizeaza munca salariatului;


- locul muncii reprezinta spatiul fizic, cu dotarile corespunzatoare, ce poate fi utilizat de salariat pentru ducerea la indeplinire a atributiilor de serviciu .


Odata stabilita corelatia dintre cele patru notiuni identificam anumite prevederi legale care demonstreaza importanta stabilirii functiei/meseriei, precum si a definirii principalelor sarcini si responsabilitati specifice posturilor ocupate de salariati.


Potrivit Codului Muncii, salariatul are atat obligatia de a realiza norma de munca sau, dupa caz, de a indeplini atributiile ce ii revin conform fisei postului (art. 39 alin. (2) lit. a) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), precum si de a-si exercita atributiile de serviciu cu fidelitate fata de angajator (art. 39 alin. (2) lit. d) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), dar si de a respecta prevederile cuprinse in regulamentul intern, in contractul colectiv de munca aplicabil, precum si in contractul individual de munca (art. 39 alin. 2 lit. c) Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Pe de alta parte, angajatorul are dreptul sa stabileasca atributiile corespunzatoare pentru fiecare salariat, in conditiile legii (art. 40 alin. (1) lit. b) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


De asemenea, in completarea sarcinilor trasate prin fisa postului, angajatorul are dreptul sa dea salariatilor dispozitii cu caracter obligatoriu, sub rezerva legalitatii lor (art. 40 ali n. (1) lit. c) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Legea ii confera angajatorului si dreptul sa exercite controlul asupra modului de indeplinire a sarcinilor de serviciu (art. 40 alin. (1) lit. d) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Incalcarea prevederilor contractului individual de munca, a ordinelor si dispozitiilor legale ale conducatorilor ierarhici, poate constitui abatere disciplinara care poate genera posibilitatea sanctionarii disciplinare a salariatului in conformitate cu dispozitiile art. 247 si urm. din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Asadar, stabilirea atributiilor ce urmeaza a fi indeplinite de un salariat este atributul angajatorului, neputand a fi cenzurate de instanta in masura in care acestea nu incalca norme imperative ale legii.


Prin urmare, este evident ca atributiile din fisa postului nu pot face obiectul unei negocieri, astfel cum invoca reclamanta.


Refuzul semnarii fisei p ostului din luna noiembrie 2018 este justificat, potrivit sustinerii reclamantei, de faptul ca aceasta cuprinde atributii noi, care nu corespund functiei ocupate de reclamanta (corespunzand functiei de contabil), situatie in care arata ca s-a produs o modificare unilaterala a contractului individual de munca .


Analizand atributiunile primite prin fisa postului emisa in luna noiembrie 2018, considerate noi fata de fisa postului anterioara- aflata la filele 57- 59 dosar, respectiv ``opereaza in calculator documente de primire (facturi fiscale) si documente de eliberare a medicamentelor si materialelor sanitare conform programului agreat de institutie, CAS O., CNAS, unde institutia are relatii contractuale, sprijina farmacistul in elaborarea comenzilor si introducerea datelor din anexele contractelor in limita competentelor profesionale `` (pct.17 din noua fisa a postului - fila 52 dosar), s-a retinut ca aceasta atributie nu este in contradictie cu fisa postului-cadru.


De altfel, reclamanta nu a precizat, in con cret, ce dispozitii legale sunt incalcate la stabilirea acestei atributii, argumentand doar ca nu are competente contabile in vederea indeplinirii acestei sarcini, insa aceasta sustinere nu pute fi retinuta, deoarece atributia privind introducerea anumitor date in programele informatice este specifica functiei detinute, existand si in vechea fisa de post a reclamantei, aceasta regasindu-se la pct. 26 - Efectueaza operatii pe calculator si raspunde de corectitudinea datelor (introducere, prelucrare si efectuarea anumitor rapoarte generate de aplicatia Farmaciei ". Nu suntem astfel in situatia modificarii fisei postului.


Imprejurarea ca, pentru aceasta activitate reclamanta, alaturi de alti salariati, primea un spor de 15% si concediu suplimentar, drepturi care in prezent nu mai sunt prevazute de legislatia privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, nu reprezinta un argument care sa o indreptateasca sa nu indeplineasca aceasta sarcina prevazuta in mod legal in fisa postului. De altfel, acest argument, neacordarea sporului, a fost singurul invocat de reclamanta cu ocazia cercetarii disciplinare pentru refuzul de a exercita sarcina de a opera pe calculator documente.


Mai mult, spor ul de 15% si concediu suplimentar prevazute in Actul Aditional la Contractul individual de munca nr. 326, incheiat in data de 06.04.2006, au fost prevazute in situatia concreta reglementata de actul respectiv, in care doar anumiti angajati indeplineau atributiile respective, anume de a lucra pe calculator, in procentul de 75% din programul normal de lucru - situatie care nu se regaseste identic reglementata in noua Fisa a postului, contestata de reclamanta (f.23 vol. I ds. fond).


In ceea ce priveste atributia din fisa postului constand in ``utilizeaza obligatoriu echipam ente de protectie conform PU (precautiuni universale) `` s-a retinut ca, de asemenea, exista si in vechea fisa a postului la pct. 14 - ``poarta echipament de protectie si ecuson prevazute de regulamentul de ordine interioara``.


Totodata, aceasta responsabilitate este prevazuta cu scopul de a garanta sanatatea si securitatea lucratorilor, in sensul obligatiei instituite in sarcina angajatorilor de Legea 319/2006.


De asemenea, obligatia de a respecta masurile de securitate si sanatate a muncii in unitate, revine salariatilor si in temeiul art. 39 alin. 2 lit. e) Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), astfel incat nici aceasta sarcina nu are un caracter nelegal.


Reclamanta a mai facut referire la atributia din noua fisa a postului, vizand: ``asigura aprovizionarea, receptia, depozitarea si pastrarea medicamentelor si produselor farmaceutice``, atributie care, de asemenea, respecta atributiile si responsabilitatile specifice functiei de asistent de farmacie potrivit fisei postului - cadru .


Asistentul medical si farmacistul din cadrul farmaciei spitalului au calitatea de gestionari pentru medicamentele pe care le gestioneaza. In cadrul gestiunii numite farmacie, participa la aprovizionarea, receptia, pastrarea, depozitarea si eliberarea medicamentelor din cadrul farmaciei, ceea ce constituie o obligatie legala a asistentului de farmacie, prevazuta in OMS 962/2009, art. 24 alin. 7, (7) Asistentul de farma cie isi desfasoara activitatea in farmacie sub indrumarea directa a farmacistului-sef sau a unui farmacist desemnat ca inlocuitor al acestuia, este personal de executie si are urmatoarele atributii:


a) participa la aprovizionarea, conservarea si eliberarea medicamentelor si a celorlalte produse comercializate prin farmacie;


b) participa la receptia medicamentelor si a celorlalte produse detinute in farmacie;


c) elibereaza medicamentele fara prescriptie medicala, iar pe cele cu prescriptie medicala numai sub indrumarea farmacistului, fiindu-i interzisa eliberarea medicamentelor stupefiante si psihotrope;


d) participa la activitatea de farmacovigilenta;


e) trebuie sa cunoasca legislatia farmaceutica si pe cea sanitara in vigoare. "


Mai mult decat atat, potrivit OMS/CNAS x, pentru aprobarea Normelor metodologice privind incheierea si derularea contractelor de achizitii publice pentru medicam ente si/sau materiale sanitare specifice, necesare realizarii programului, respectiv subprogramelor nationale cu scop curativ finantate din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, unitatile sanitare in calitate de beneficiar final au obligatia sa efectueze, pentru fiecare lot de medicamente si/sau de materiale sanitare specifice livrat de furnizor, receptia cantitativa si calitativa si sa incheie cu furnizorul si cu reprezentantul sau cu imputernicitul achizitorului procesul-verbal de receptie, care se intocmeste in doua exemplare, intocmeste nota de intrare-receptie (in 3 exemplare), in care se inscriu: felul, cantitatea, pretul unitar si valoarea totala. Acest document se semneaza de persoanele din comisia de receptie si se vizeaza pentru exactitate si realitate de ordonatorul de credite si de directorul financiar-contabil/contabilul-s ef al spitalului. Documentul va purta stampila unitatii.


Astfel, atat aprovizionarea, receptia, depozitarea si pastrarea medicamentelor si produselor farmaceutice, cat si operarea in calculator a documentelor de primire - facturi fiscale, sunt atributii specifice competentelor asistentului medical de farmacie, fisa postului intocmita reclamantei, ca detinator a acestei functii, fiind una corect intocmita.


Nu putea fi retinuta sustinerea reclamantei in sensul ca prin aceste atributii s-a produs o modificare a felului muncii, neexistand o astfel de modificare in sensul dispozitiilor art. 41 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) pentru a fi necesar acordul salariatului si incheier ea unui act aditional la contractul individual de munca, asa cum se invoca.


s-a constatat ca fisa postului de asistent medical de farmacie respecta atributiile specifice postului prevazute in OMS 962/2009 pentru aprobarea Normelor privind infiintarea, organizarea si functionarea farmaciilor si drogheriilor, cu modificarile si completarile ulterioare (art. 24 alin. 7), in vigoare la emiterea actului.


Mai mult, s-a retinut ca la intocmirea fiselor de post angajatorul a consultat reprezentantul sindicatului S.TAS cu care a ajuns la un consens privind atributiile asistentilor medicali.


In plus, aceste fise de post au fost vizate de catre organizatia profesionala a asistentilor medicali O. a. M. G. M. a. M. R., asa cum prevad dispozitiile O.U.G. 144/2008 cu modificarile si completarile ulterioare.


Prin urmare, nu exista nici un motiv care sa o indreptateasca pe reclamanta sa refuze semnarea fisei postului, aceasta cunoscand dispozitiile Regulamentului intern care la Cap. XII - Abateri disciplinare, sanctiuni disciplinare si reguli referitoare la procedura disciplinara, prevede ca se considera abateri grave de serviciu pentru savarsirea carora se pot aplica sanctiuni severe inclusiv desfacerea disciplinara a contractului de munca - refuzul de a semna si insusi fisa postului si regulametul de ordine interioara, precum si neindeplinirea sau indeplinirea defectuoasa a sarcinilor de serviciu - art. 37 pct. 24 si 22 din RI.


Potrivit art. 247 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), angajatorul dispune de prerogativa disciplinara avand dreptul de a aplica, potrivi t legii, sanctiuni disciplinare salariatilor sai, ori de cate ori acestia au savarsit o abatere disciplinara. Abaterea este o fapta in legatura cu munca si care consta intr-o actiunea sau inactiune savarsita cu vinovatie de salariat, prin care acesta a incalcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de munca, ordinele sau dispozitiile legale ale conducatorilor ierarhici.


Legiuitorul a prevazut criteriile de stabilire a sanctiunii disciplinare pe care angajatorul trebuie sa la urmareasca la individualizarea sanctiunii aplicate, criterii care potrivit art. 250 CM sunt: a) imprejurarile in care fapta a fost savarsita; b) gradul de vinovatie a salariatului; c) consecintele abaterii disciplinare; d) comportarea generala in serviciu a salariatului; e) eventualele sanctiuni disciplinare suferite anterior de catre acesta.


s-a apreciat ca, in cauza, s-a facut dovada faptei culpabile a reclamantei prin care au fost incalcate normele legale, regulamentul intern, precum si ordinele legale ale conducatorilor ierarhici, astfel incat, sanctiunea aplicata este legala si temeinica.


Nu este intemeiata cererea reclamantei prin care a solicitat ca, in situatia in care instanta apreciaza ca nu exista motive de anulare in intregime a deciziei de concediere, sa se dispuna reindividualizarea sanctiunii desfacerii disciplinare a contractului individual de munca si inlocuirea acestei sanctiuni, invocand ca temei prevederile D eciziei RIL nr. 11/10.06.2013 pronuntata de I.C.C.J.


intr-adevar, prin Decizia ICCJ s-a admis posibilitatea instantei de judecata sesizate cu o contestatie impotriva deciziei prin care s-a luat o masura disciplinara impotriva salariatului de a inlocui sanctiunea disciplinara aplicata de catre angajator . s-a apreciat ca, in acest mod, instanta procedeaza la echilibrarea raporturilor dintre parti, in sensul ca angajatului nu i se creeaza o situatie mai grea decat cea avuta anterior contestarii masurii disciplinare, insa asigura si realizarea scopului raspunderii disciplinare, in sensul ca, daca s-ar recunoaste numai dreptul instantei de a anula sanctiunea aplicata, angajatul ar ramane nepedepsit, nemaiputandu-se aplica o noua sanctiune pentru aceeasi fapta .


Insa, in circumstantele concrete ale cauzei de fata, Tribunalul a apreciat ca nu se impune inlocuirea sanctiunii disciplinare aplicate de catre angajator, cu atat mai mult cu cat, potrivit celor de mai sus, s-a retinut ca fisa postului contestata de reclamanta a fost legal intocmita si nu se impune anularea Deciziei de sanctionare din acest motiv.


Prerogativa disciplinara a angajatorului nu poate fi una absoluta, discretionara, oricare dintre sanctiunile disciplinare putand fi aplicata doar cu respectarea dispozitiilor legale in materie, iar instanta legal investita cu solutionarea unui conflict de munca privind legalitatea si temeinicia unei masuri disciplinare verifica si modalitatea in care angajatorul a aplicat aceste criterii, in raport cu gravitatea abaterii savarsite de catre salariat .


Decizia de sanctionare nr. 116/01.02.2019 este legala in raport cu dispozitiile art. 250 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), care stabileste imperativ criteriile pe care angajatorul trebuie sa le aiba in vedere cumulativ la stabilirea sanctiunii disciplinare.


Astfel, fapta reclamantei se incadreaza in abateri grave de serviciu pentru savarsirea carora se pot aplica sanctiuni severe, inclusiv desfacerea disciplinara a contractului de munca . De asemenea, se retin si consecintele abaterii disciplinare, anume faptul ca, in conditiile in care reclamanta a refuzat semnarea fisei postului, aceasta nu-si mai putea desfasura legal activitatea, in continuare, in cadrul unitatii.


Prin urmare, in circumstantele concrete in care fapta a fost savarsita nu poate fi inlocuita aceasta sanctiune. s-a avut in vedere si faptul ca, potrivit art. 249 alin. 2 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), pentru aceeasi abatere disciplinara se poate aplica numai o singura sanctiune. Or, intrucat reclamanta a refuzat semnarea fisei postului, aceasta nu-si mai putea desfasura legal activitatea in continuare, iar angajatorul nici nu avea posibilitatea de a aplica, in concret, o alta sanctiune. Mai mult, reclamanta nu este obligata prin prezenta sa semneze noua fisa a postului, intocmita legal de parat, iar in cazul unui nou refuz, paratul nu poate aplica o noua sanctiune, raportat la prevederile art. 249 alin. 2 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


In ceea ce priveste aspectele de nelegalitate invocate de reclamata prin concluziile orale de la ultimul termen de judecata si reluate in concluziile scrise, instanta a apreciat ca prin acestea se aduce o modificare cererii de chemare in judecata .


Potrivit art. 30 alin. 5 C., constituie cerere aditionala acea cerere prin care o parte modifica pretentiile sale anterioare, devenind astfel incidente dispozitiilor art. 204 alin. 1 C., conform carora reclamantul poate sa-si modifice cererea si sa propuna noi dovezi, sub sanctiunea decaderii, numai pana la primul termen la care acesta este legal citat. De asemenea, potrivit art. 204 alin. 3 C., modificarea cererii de chemare in judecata peste termenul prevazut de art. 204 alin. 1 C., poate avea loc numai cu acordul expres al partilor.


In cauza, reclamanta a modificat tardiv cererea introductiva, anume la momentul acordarii cuvantului in dezbaterile asupra fondului cauzei, iar paratul nu a fost de acord cu modificarea actiunii la acest moment procesual, aratand ca motivele de nelegalitate invocate sunt tardiv formulate.


Reclamanta nu se poate prevala de sanctiunea prevazuta de dispozitiile art. 252 alin. 2 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), in cazul nerespectarii prevederilor legale la emiterea deciziei, intrucat chiar si motivele de nulitate absoluta, cunoscute, de altfel, chiar de la momentul formularii cererii, trebuie invocate cu respectarea dispozitiilor art. 194 C., respectiv art. 204 C., in cazul modificarii actiunii, nefiind dispozitii derogatorii in acest sens in Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro). De asemenea, orice cerere adresata instantei trebuie formulata in scris, conform art. 148 C., dispozitii aplicabile si cererii modificatoare, intrucat, in cazul formularii si analizarii acestor noi sustineri ale reclamantei, s-ar incalca principiul contradictorialitatii, dar si al dreptului part ii adverse de a formula aparari si a propune dovezi contrare.


Prin urmare, a fost neintemeiata sustinerea reclamantei referitoare la faptul ca motivele de nelegalitate care tin de nulitatea absoluta a cercetarii disciplinare si a deciziei emise pot fi invocate oricand de parte, intrucat pot fi invocate si din oficiu . Chiar daca astfel de motive de nulitate absoluta ar putea fi, teoretic, invocate si din oficiu de instanta de judecata, nu inseamna faptul ca partea le poate invoca oricand, fara respectarea dispozitiilor procesual civile, care reglementeaza si disciplineaza conduita partilor. Mai mult, motivele de nulitate absoluta pot fi analizate din oficiu doar dupa punerea in discutia partilor si asigurarea dreptului la aparare, iar posibilitatea pe care instanta o are, raportat la prevederile art. 22 alin. 2 si 4 C., nu se exercita cu incalcarea dispozitiilor art. 22 alin. 6 C., conform carora judecatorul nu poate depasi limitele investirii.


Pentru aceste motive, fata de prevederile art. 204 C., s-a dispus decaderea reclamantei din dreptul de a modifica cererea, as pectele de nelegalitate fiind astfel tardiv formulate.


Pentru toate aceste considerente a fost respinsa contestatia formulata de reclamanta P.M., in contradictoriu cu paratul S.Judetean de Urgenta S., ca neintemeiata.


Impotriva acestei sentinte a declarat apel reclamanta P.M.


In motivele de apel, aceasta a sustinut ca i nstanta de fon d a dat in mod gresit relevanta sustinerilor SPITALULUI J. DE URGENTA S. considerand ca modificarea atributiilor din fisa de post ar fi fost necesara, deoarece fisele nu ar mai fi corespuns noilor reglementari privind Clasificarea Ocupatiilor din Romania aa‚¬`` nivel de ocupatie (sase caractere) aa‚¬`` C.


In acest sens precizeaza ca, potrivit Clasificarii Ocupatiilor din Romania - nivel de ocupatie (sase caractere) aa‚¬`` C., aprobata prin Ordinul MMFPS/INS nr. x, functia de tinu ta, respectiv asistent de farmacie avea C.x.


Prin Decizia nr. 15.1056/25.01.2011 a SPITALULUI J. DE URGENTA S., a fost reincadrata in functia de asistent medical principal la Farmacia 1.


In Clasificarea Ocupatiilor din Romania aa‚¬`` nivel de ocupatie (sase caractere) C., dupa modificarea si completarea adusa prin Ordinul MMFPSPV/INS nr. x, sunt evidentiate atat functia de asistent de farmacie (C.x), cat si functia de asistent medical de farmacie (C.x).


Potrivit sustinerilor paratului din intampinare, nu a existat o modificare a felului muncii care sa impuna o modificare a contractului individual de munca (a se vedea in acest sens fila nr. 3 din intampinarea depusa la instanta de fond).


Apreciaza ca, in contextul in c are paratul S. J. DE URGENTA S.justifica necesitatea semnarii unei noi fise a postului doar printr-o presupusa modificare legislativa si a pozitiei in C., se impunea cu necesitate ca atributiile sa nu fie modificate.


Sustine ca, in noua fisa a postului atributiile sale au fost sporite in mod nelegal, deoarec e anterior operatiile pe care le opera in calculator priveau doar rapoarte generate de aplicatia farmaciei, in vreme ce prin atributiile din noua fisa a postului aceste operatii privesc documente de primire (facturi fiscale) si documente de eliberare a medicamentelor si materialelor sanitare.


Mai mult decat atat, in noua fisa a postului i s-a sta bilit o atributie suplimentara, respectiv aceea de a sprijini farmacistul in elaborarea comenzilor si introducerea datelor din anexele contractelor in limita competentelor profesionale.


Instanta de fond apreciind gresit ca prin noua fisa a postului atributiile sale nu au fost sporite, a considerat eronat ca fiind nejustificat refuzul sau de a semna aceasta fisa.


Or, cu titlu preliminar, ar a t a ca, atributiile postului sunt prevazute in fisa postului, anexa la contractul individual de munca, asa cum rezulta din pct. F din modelul cadru al contractu lui individual de munca aprobat prin Ordinului MMSS nr. 64/2003.


Chiar daca, asa cum a retinut instanta de fond, potrivit art. 40, alin. 1, lit. c din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), angajatorul are dreptul sa dea dispozitii cu caracter obligatoriu pentru salariat, acestea trebuie sa fie legale.


Ca atare, angajatorul poate stabili o .responsabilitati suplimentare, speciale postului respectiv, prin care poa te urmari dezvoltar ea unei anumite activitati a compartimentului din care salariatul face parte, dar acestea trebuie sa fie incluse in nivelul mediu de pregatire si expertiza a acestuia. De asemenea, in perioada absentei unui salariat de la locul de munca angajatorul poate transfera sarcinile sale asupra colegilor, conditia existentei unei compatibilitati de atributii si a unui nivel de instruire corespunzator pentru a intelege si exercita corespunzator responsabilitatil e postului.


Insa, sporirea atributiilor de serviciu se poate face un ilateral, conform art. 48 din Co dul Muncii, doar in cazul unor situatii de forta majora, cu titlu de sanctiune disciplinara ca masura de protectie a salariatului, in cazurile si in conditiile prevazute de cod.


Or, la pct. 17 din noua fisa a postului, cu privire la atributiile sale, s-au stipulat urmatoarele: Opereaza in calculator documente de pr imire (facturi fiscale) si document e de eliberare a medicamentelor si materialelor sanitare conform programului a great de institutie CAS O., C NAS unde institutia are relatii contractuale, sprijina farmacistul in elaborarea comenzilor si introducerea datelor din anexele contractelor in limita competentelor profesionale.


In vechea fisa a postului, la pct. 26, cu privire la atributiile sale, se stipulau urmatoarele: - Efectueaza operatii pe calculator si raspunde de corectitudinea datelor (introducerea, prelucrarea si efectuarea anumitor rapoarte generate de aplicatia farmacie).


Analizand comparativ cele doua dispozitii referitoare l a operatiile pe care ar fi trebuit sa le efectuez e in calculator, este evident ca, in noua fisa a postului atributiile sale au fost sporite, deoarece anterior operatiile pe care eu le operam in calculator priveau doar rapoarte generate de aplicatia farmacie, in vreme ce prin atributiil e din noua fisa a postului acest e operatii privesc documente de primire (facturi fiscale) si documente de eliberare a medicamentelor si materialelor sanitare. Mai mult decat atat, in noua fisa a postului i s-a stabilit o atribut ie suplimentara, respectiv aceea de a sprijini farmacistul in elaborarea comenzilor si datelor din anexele contractelor in li mita competentelor profesionale de pregatire si in expertiza sa si fara a fi in vreuna din situatiile prevazute la art. 48 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


1. Interpretand eronat dispozitiile art. 24, alin. 6 si 7 din Norma privind infiintarea organizarea si functionarea farmaciilor si drogheriilor, aproba ta prin Ordinul MS nr. 962/2009, precum si Norma metodologica privind incheierea si d erularea contractelor de achiziti i publice pentru medicamente si/sau materiale sanitare specifice, necesare realizarii programului, respectiv subprogramelor nationale cu scop curativ finantate din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate din 12.06.2006, aprobata prin Ordinul MS/CNAS nr. x, instanta de fond a apreciat gresit ca atributiile de operare In calculator a documentelor de primire aa‚¬`` facturi fiscale sunt atributii specifice postului ocupat de reclamanta.


Subliniaza ca instanta de fond a retinut ca, atat aprovizionarea, r eceptia, depozitarea si pastrarea medicamentelor si produselor farmaceutice, cat si operarea in calculator a documentelor de primire aa‚¬``facturi fiscale, sunt atributii specifi ce competentelor asistentului m edical de farmacie.


Dispozitiile la care a facut trimitere instanta de fond, resp ectiv art. 24, alin. 7 din Norma privind infiintarea, organizarea si functionarea farmaciilor si drogheriilor, aprobata prin Ordinul MS nr. 962/2009, contrar aprecierilor acesteia, nu stabilesc ca atributii specifice competentelor asistentului medical de farmacie, operarea in calculator a documentelor de primire aa‚¬`` facturi fiscale, d e oarece potrivit art. 24, alin. 6, pct. b si c din Norma privind infiintarea, organizarea si functionarea farmaciilor si drogheriilor, aprobata prin Ordinul MS nr. 962/2009 farmacistul este cel care asigura co nservarea si eliberarea medicam entelor, precum si a celorlalte produse pe care farmacia le poate detine si efectueaza receptia calitativa si cantitativa a medicamentelor si a celorlalte produse la primirea lor in farmacie.


Cat priveste receptia calitativa si cantitativa a medicamentelor si/sau a materialelor sanitare specifice stabilita prin Norma metodologica privind incheierea si derularea contractelor de achizitii publice pentru medicamente si/sau materiale sanitare specifice, necesare realizarii programului, respectiv subprogramelor nationale cu scop curativ finantate din Fondul nat ional unic de asigurari sociale de sanatate din 12.06.2006, aprobata prin Ordinul MS/CNAS nr. x, asa cum, de altfel, retine si instanta de fond, asistentul medical de farmacie nu este nominalizat printre persoanele care t rebuie sa intocmeasca si sa sem neze documentele de receptie (procesul verbal de receptie si nota de receptie), astfel ca, nici din perspectiva acestor dispozitii, oprerarea documentelor de primire (facturi fiscale), nu constituie o atributie specifica competentelor postului ocupat de reclamanta.


In aceste conditii, apreciaza ca instanta de fond a considerat eronat ca refuzul sau de a semna noua fisa a postului este unul nejustificat, con siderand gresit ca noile atribut ii ar fi specifice competentelor postului pe care-l ocup a.


Apreciind eronat ca fiind nejustificat refuzul sau de a semna noua fisa a postului, instanta de fond a aplicat gresit dispozitiile art. 250, alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), considerand ca fapta ce-i este imputata se circumscrie unei abateri disciplinare.


In acest sens, precizeaza ca, potrivit art. 250, alin. 2 din Cod ul Muncii, Abaterea disciplinara este o fapta in legatura cu munca si care consta intr-o actiune sau inactiune savarsita cu vinovatie de catre salariat, prin care acesta a incalcat normele legale, regulamentul intern, c ontractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil, ordinele si dispozitiile legale ale conducatorilior ierarhici.


Or, in contextul apararilor expuse cu privire la refuzul sau de a semna noua fisa a postului, apreciaza ca aceasta fapta nu se circumscrie unei abateri disciplinare, nefacand dovada ca refuzul sau a fost unul nejustificat, lipsind astfel vinovatia sa.


Instanta de fond a aplicat gresit criteriile de stabilire a sanctiunii disciplinare prevazute de art. 250 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), atunci cand a apreciat ca nu se impune reindividualizarea sanctiunii disciplinare.


In acest sens precizeaza ca, potrivit art. 250 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), a ngajatorul stabileste sanctiune a disciplinara aplicabila in raport cu gravitatea abaterii di sciplinare savarsite de salariat, avandu-se in vedere urmatoarele:


a) imprejurarile in care fapta a fost savarsita; b) gradul de vionovatie a salariatului; c) consecintele abaterii disciplinare; d) comportarea generala in serviciu a sa lariatului; e) eventualele sanct iuni disciplinare suferite anterior de catre acesta.


Or, chiar daca instanta de fond a retinut ca fapta ce i-a fost imputata ar fi fost doved ita de parat cu actele depuse la dosar, aceasta nu a avut in vedere imprejurarile in care fapta a fost savarsita si de care paratul ar fi trebuit sa tina cont la individualizarea sanctiunii aplicate.


Astfel, din fisele de evaluare depuse la dosarul cauzei, rezulta ca la evaluarea activitatii sale pe ultimii trei ani, a avut calificativul ``foarte bine", acest aspect fiind recunoscut, de altfel si de parat prin raspunsul l a interogatoriu, la intrebarea nr. 11, iar punctajele acordate au fost maxime respectiv de 5 puncte in anul 2016 si 2017, si de 4, 94 puncte in anul dar incadrandu-se in acelasi calificativ.


Precize a za ca, c hiar de la momentul inceperii activitatii a fost evaluata cu 5 puncte (foarte bine) in anii 2006- 2015.


De asemenea, mentioneaza ca nu am mai fost sanct ionata disciplinar si nu s-a constatat vreo consecint a gr ava a abaterii disciplinare ce-i este imputata.


Ca atare, apreciaza ca, raportat la intregul context in care s-au desfasurat relatiile de munca dintre reclamanta si S.JUDETEAN DE URGENTA S., instanta de fond trebuia sa reindividualizeze sanctiunea disciplinara, cu atat mai mult cu cat angajatorul i-a aplicat cea mai aspra sanct iune di ntre cele prevazute la art. 248 alin. 1, din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


In drept, intemeiaza apelul pe dispozitiile art. 466- 482 din C.


In dovedirea apelului intelege sa se foloseasca de proba cu inscrisuri .


La data de 23.12.2019, intimatul a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat si mentinerea sentintei Tribunalului O., ca fiind temeinica si legala.


Apelul este fondat.


In primul rand, nu pot fi primite criticile apelantei reclamante in sensul ca pana la momentul emiterii noii fise a postului, aceasta nu ar fi avut obligatia de a introduce in calculator date ce tin de principiu de sfera contabila.


Astfel, atributiile apreciate a fi suplimentare in noua fisa a postului pe care contestatoarea a refuzat sa o semneze constau in operarea in calculator de documente de primire (facturi fiscale) si documente de eliberare a medicamentelor si materialelor sanitare conform programului agreat de institutie, CAS O., CNAS, unde institutia are relatii contractuale, sprijinirea farmacistul in elaborarea comenzilor si introducerea datelor din anexele contractelor in limita competentelor profesionale.


Aceste atributii sunt apreciate in mod gresit de catre contestatoare ca fiind noi fata de vechea fisa a postului in care se preciza ca raspunde de inregistrarea corecta si la timp a activitatii in sistemele informatice din spital.


Faptul ca in noua fisa a postului sunt mentionate in detaliu activitatile pe care trebuie sa le intreprinda contestatoarea, in calitate de asistent de farmacie, activitati ce presupun operarea in calculator a documentelor de primire si a documentelor de eliberare a medicamentelor si materialelor sanitare, a anexelor contractelor in limita competentelor profesionale, competente impuse de conditiile specifice pentru ocuparea postului, respectiv cunostinte de operare/programare pe calculator ce nu au fost contestate de catre reclamanta, nu inseamna ca au fost impuse in sarcina reclamantei atributii, cu depasirea atributiilor stipulate in vechea fisa de post, respectiv inregistrarea corecta si la timp a activitatii in sistemele informatice si pe care contestatoarea si le insusise prin semnarea respectivei fise de post.


Mai mult decat atat, apelanta reclamanta nu a precizat in ce constau atributiile din vechea fisa a postului constand in inregistrarea corecta a activitatii in sistemele informatice din spital, activitate pe care ar fi desfasurat-o fara obiectii, dar care ar contrazice intrutotul noile atributii impuse prin noua fisa a postului.


Mergand mai departe, retine instanta de apel ca si noile atributii vizand asigurarea aprovizionarii, receptiei, depozitarii si pastrarii medicamentelor si produselor farmaceutice, participarea la receptia calitativa si cantitativa a medicamentelor si a celorlalte produse detinute in farmacie alaturi de farmacist se regasesc in vechea fisa a postului sub forma participarii la aprovizionarea si conservarea medicamentelor si a celorlalte produse din farmacie, participarii la receptia calitativa si cantitativa a medicamentelor si a celorlalte produse detinute in farmacie, cum corect a retinut si prima instanta asa incat nu sunt justificate sustinerile apelantei in sensul justificarii refuzului acesteia de a semna noua fisa a postului pe motivul introducerii de noi atributii in fisa postului.


De altfel, aceste atributii sunt preluate in fisa postului reclamantei in conformitate cu legislatia in vigoare la momentul intocmirii acesteia, mai exact art..24, al 7 din OMS 962/2009 pentru aprobarea Normelor privind infiintarea, organizarea si functionarea farmaciilor si drogheriilor, cu modificarile si completarile ulterioare potrivit caruia Asistentul de farmacie isi desfasoara activitatea in farmacia comunitara sub indrumarea directa a farmacistului-sef sau a unui farmacist desemnat ca inlocuitor al acestuia, este personal de executie si are urmatoarele atributii: a) participa la aprovizionarea, conservarea si eliberarea medicamentelor si a celorlalte produse comercializate prin farmacie; b) participa la receptia medicamentelor si a celorlalte produse detinute in farmacie; c) elibereaza medicamentele fara prescriptie medicala, iar pe cele cu prescriptie medicala numai sub indrumarea farmacistului, fiindu-i interzisa eliberarea medicamentelor stupefiante si psihotrope; d) participa la activitatea de farmacovigilenta; e) trebuie sa cunoasca legislatia farmaceutica si pe cea sanitara in vigoare.


Ca atare, este adevarat ca, in indeplinirea acestor atributii, asistentul de farmacie isi desfasoara activitatea sub indrumarea directa a farmacistului sef, insa tocmai acest lucru este precizat si in fisa postului reclamantei, respectiv participa la receptia calitativa si cantitativa a medicamentelor si a celorlalte produse detinute in farmacie alaturi de farmacist.


In acest context, nu se poate retine ca in mod justificat, reclamanta a apreciat la primirea noii fise a postului ca dispozitiile acesteia nu sunt legale, incalcand prevederile art..24, al 7 din OMS 962/2009.


Se privesc ca neintemeiate si criticile apelantei ce vizeaza faptul ca nu a refuzat, in fapt, semnarea fisei postului, ci a avut doar obiectii justificate, cu privire la continutul acesteia.


Or, in conditiile in care refuzul semnarii fisei postului este confirmat de actele dosarului, nu se poate aprecia ca, prin intocmirea noii fise de post, a existat o modificare a felului muncii contestatoarei pentru a fi necesara incheierea unui act aditional la contractul individual de munca, asa cum impun prevederile art..17 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), atat timp cat atributiile din noua fisa a postului se regasesc, chiar daca intr-o formulare mai generala, in vechea fisa de post a apelantei reclamante.


Raportat la individualizarea sanctiunii aplicate reclamantei, motivele de apel sunt intemeiate, deoarece in aprecierea gravitatii faptelor savarsite de reclamanta, nu este justificata aplicarea celei mai grave sanctiuni disciplinare.


Astfel, se retine ca instanta de fond nu a facut o corect individualizare a sanctiunii disciplinare aplicate reclamantei, nefacand o justa apreciere a criteriilor mentionate in art. 250 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Ca atare, raspunderea disciplinara este definita ca fiind aceea forma a raspunderii juridice, specifica dreptului muncii, prin care este sanctionata savarsirea de fapte de incalcare cu vinovatie de catre un salariat a normelor legale, a regulamentului intern, a contractului individual si/sau colectiv de munca, ordinelor si dispozitiilor legale ale conducatorilor ierarhici, calificate de lege ca fiind abateri disciplinare.


Pentru angajarea raspunderii disciplinare, se cer intrunite cumulativ urmatoarele conditii: existenta unei fapte ilicite savarsita de salariat cu vinovatie, in legatura cu munca, un rezultat pagubitor produs angajatorului si legatura de cauzalitatea intre fapta si rezultat.


Conditia esentiala pentru antrenarea acestei forme de raspundere este existenta unei fapte ilicite, care consta, potrivit art. 247 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), in incalcarea normelor legale, regulamentului intern, a contractului individual si/sau colectiv de munca, ordinelor si dispozitiilor legale ale conducatorilor ierarhici.


Individualizarea sanctiunii este prerogativa angajatorului, care in raport de urmatoarele elemente: imprejurarile in care fapta a fost savarsita, gradul de vinovatie a salariatului, consecintele abaterii disciplinare, comportarea generala in serviciu si eventualele sanctiuni suferite anterior de salariat, procedeaza la stabilirea uneia din sanctiunile disciplinare, in raport de gravitatea abaterii disciplinare savarsite.


Ceea ce se imputa reclamantei este aceea ca a refuzat semnarea si insusirea fisei postului. In speta, salariata, pe langa faptul ca a contestat ca a savarsit o abatere disciplinara, a sustinut si ca maniera de individualizare a sanctiunii disciplinare, aceea a desfacerii contractului de munca nu este proportionala cu criteriile prevazute de art. 250 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), data fiind si conduita ireprosabila la serviciu a reclamantei care nu a fost sanctionata niciodata si a avut si calificative foarte bune .


Instantele, in limitele principiului disponibilitatii, pot verifica legalitatea si temeinicia deciziei de sanctionare si sub aspectul aplicarii sanctiunii, putand sa dispuna chiar inlocuirea sanctiunii disciplinare aplicate de angajator, cu una mai usoara.


Nu este vorba de o ingerinta a instantei fata de regulamentul intern al angajatorului, ci de o verificare a incadrarii faptei in temeiul de drept in care se aplica sanctiunea.


Statuarile jurisprudentiale considera in mod vadit judicios ca in cazul inlocuirii sanctiunii disciplinare, nu instanta este cea care aplica sanctiunea disciplinara, ci investita fiind cu solutionarea contestatiei, instanta doar modifica in parte decizia in litigiu inlocuind sanctiunea cu una mai usoara si retinand ca partial sub aspectul individualizarii, dispozitia contestata este nelegala, prin aplicarea unei sanctiuni severe in raport cu legea, in acest sens statuand si Inalta Curte prin decizia in interesul legii.


O astfel de statuare rezida si din jurisprudenta CEDO, potrivit cu care puterea discretionara atribuita unui organ cu privire la drepturile individului reprezinta o infrangere prin lege a preeminentei dreptului.


Or, in conditiile stabilirii de criterii concrete pentru aprecierea sanctiunii disciplinare ce se impune a fi aplicata impiedicarea instantei de a observa respectarea sau nerespectarea lor le lipseste de orice valoare, constituind o incurajare a arbitrariului in procesul de decizie al angajatorului si constituie in plus o incalcare a art. 6 din CEDO referitor la accesul liber la justitie.


Stabilirea sanctiunii disciplinare se face exclusiv in functie de respectarea cumulativa a mai multor criterii care vizeaza imprejurarile in care a fost savarsita fapta, gradul de vinovatie a salariatului, consecintele abaterii disciplinare, comportarea generala la serviciu a salariatului si eventualele sanctiuni disciplinare suferite anterior.


De altfel, cum corect a retinut si prima instanta, prin Decizia nr. 11/10.06.2013 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in solutionarea unui recurs in interesul legii a stabilit ca in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 252 alin. (5) raportat la art. 250 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) Instanta competenta sa solutioneze contestatia salariatului impotriva sanctiunii disciplinare aplicate de catre angajator, constatand ca aceasta este gresit individualizata, o poate inlocui cu o alta sanctiune disciplinara.


Astfel, retine ca, desi potrivit regulamentului intern, se considera abateri grave de serviciu pentru savarsirea carora se pot aplica sanctiuni severe, inclusiv desfacerea disciplinara a contractului de munca conform Codului muncii urmatoarele fapte: refuzul de a semna si insusi fisa postului, aceasta a refuzat semnarea si insusirea noii fise a postului, in conditiile in care, asa cum s-a aratat anterior, refuzul semnarii noii fise nu este justificat, dat fiind ca atributiile reclamantei nu au fost modificate, fiind reluate intr-o forma detaliata in noua fisa de post.


Faptul ca reclamanta a avut anumite obiectiuni la semnarea noii fise a postului, intrucat, in opinia sa, ar fi fost incluse anumite atributii ce tine de sfera contabila sau juridica si exced competentelor sale, nu poate constitui o circumstanta in favoarea sa, salariatii avand obligatia sa respecte disciplina in munca si obligatiile instituite in sarcina lor, pe care si le-au asumat prin semnarea contractului individual de munca .


Asadar, Curtea apreciaza ca abaterea disciplinara savarsita de salariata nu este de o gravitate extrema, de natura sa justifice aplicarea celei mai aspre sanctiuni, si anume incetarea contractului de munca prin vointa unilaterala a angajatorului, insa nici nu se impune, spre exemplu, aplicarea sanctiunii celei mai usoare, a avertismentului, avand in vedere tocmai faptul ca reclamanta avea cunostinta ca potrivit regulamentului intern refuzul semnarii fisei postului reprezinta o abatere grava sanctionata chiar cu desfacerea disciplinara a contractului de munca .


Asadar, in conditiile in care, pana la momentul emiterii deciziei de sanctionare, reclamanta nu a mai fost sanctionata disciplinar, obtinand pana la acel moment calificativul ``foarte bine`` la evaluarea profesionala, nefiind constatate nici consecinte grave ale abaterii disciplinare retinute in sarcina sa, Curtea apreciaza ca se impune inlocuirea sanctiunii disciplinare cea mai grave, constand in desfacerea disciplinara a contractului de munca, aplicata de angajator, cu sanctiunea disciplinara a reducerii salariului de baza cu 10%, pe o luna, prin respectarea criteriului proportionalitatii.


O ultima precizare se impune in legatura cu sustinerile parat ului in sensul ca angajatorul nu mai poate aplica salariatei o noua sanctiune disciplinara in situatia in care aceasta refuza semnarea fisei postului, sustineri apreciate ca ne intemeiate, de vreme ce, desi art..249, al.2 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) prevede ca pentru aceeasi abatere disciplinara se poate aplica numai o singura sanctiune, in situatia in care reclamanta ar refuza inca o data semnarea si insusirea fisei postului, refuz apreciat a fi abatere disciplinara, angajatorul nu este impiedicat sa procedeze la sanctionarea salariatei care, in aceasta situatie, ar savarsi o noua abatere disciplinara supusa regulilor disciplinei muncii aplicate de angajator .


Pentru toate aceste considerente, in baza art. 480, al 1 C., apel ul v a fi admis, va schimba in parte sentinta in sensul ca va admite in parte contestatia .


Va anula in parte Decizia nr. 116/01.02.2019, in sensul ca va inlocui sanctiunea de desfacere disciplinara a CIM cu sanctiunea diminuarii salariului cu 10%, pe o luna.


Va dispune reintegrarea contestatoarei pe postul detinut anterior cu plata drepturilor banesti stabilite conform art. 80 CM, de la data concedierii pana la data reintegrarii efective.


Va mentine restul dispozitiilor.


Totodata, fata de prevederile art. 453 C.si de solutia pronuntata in apel, va fi o blig at intimatul catre apelanta la plata sumei de 700 lei, cheltuieli de judecata reduse, in apel.


Va avea in vedere la stabilirea acestui cuantum ca nu toate motivele de apel au fost intemeiate, ci dintre toate sustinerile apelantei au fost gasite justificate numai cele cu privire la reindividualizarea sanctiunii aplicate.


PENTRU ACESTE MOTIVE,


IN NUMELE LEGII


DECIDE:


Admite apelul declarat de reclamanta P.M.- cu domiciliul in S., 14, impotriva Sentintei civile nr. 429/16.10.2019, pronuntata de Tribunalul O., in dosar nr. x, in contradictoriu cu intimatul parat S.JUDETEAN DE URGENTA S., cu sediul in S., judetul O.


Schimba in parte sentinta in sensul ca admite in parte contestatia .


Anuleaza in parte Decizia nr. 116/01.02.2019, in sensul ca inlocuieste sanctiunea de desfacere disciplinara a CIM cu sanctiunea diminuarii salariului cu 10%, pe o luna.


Dispune reintegrarea contestatoarei pe postul detinut anterior cu plata drepturilor banesti stabilite conform art. 80 CM, de la data concedierii pana la data reintegrarii efective.


Mentine res tul dispozitiilor.


Obliga intimatul catre apelanta la 700 lei, cheltuieli de judecata reduse, in apel.


Definitiva.


Pronuntata azi, 05 martie 2020, conform art. 402 C. Pr. Civila, prin punerea solutiei la dispozitia partilor de catre grefa instantei.




Pronuntata de: Curtea de Apel Craiova - Decizia civila nr. 311/2020


Citeşte mai multe despre:    sanctiune disciplinara    raspundere disciplinara    fisa de post    evaluare profesionala    regulament intern
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Angajatorul are dreptul de a-si organiza activitatea insa aceasta nu inseamna ca prin reorganizare se poate modifica contractul individual de munca al salariatului
Pronuntaţă de: Decizia civila nr.569/04.10.2017 a Curtii de Apel Galati

Functionari publici. Sanctiune disciplinara. Principiul unicitatii sanctiunii disciplinare
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 890/20.10.2020

Detasarea unui salariat fara acordul acestuia
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bacau – Sectia I Civila- Decizia civila nr. 470 din 12 iunie 2019

Despagubirile pe perioada suspendarii neintemeiate a contractului de munca. Renuntarea la judecata nu inlatura posibilitatea salariatului de a solicita despagubiri pe cale separata.
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Craiova - Decizia civila nr. 87/16.01.2020

Sarcina probei in litigiile de munca. Salariatului caruia i se imputa un fapt negativ ii revine sarcina probei faptului pozitiv contrar
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Suceava - Decizia civila nr. 996/2013 din 18.09.2013

Rolul activ al instantei de judecata in litigiile de munca. Constatarea din oficiu a nulitatii deciziei de sanctionare disciplinara pentru lipsa descrierii faptei
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Cluj - Decizia civila nr. 1222/2017 din 13.10.2017

Salariatul aflat in somaj tehnic avea obligatia de a se prezenta la serviciu si de a indeplini sarcinile trasate de conducerea societatii
Pronuntaţă de: Tribunalul Covasna - Sentinta civila nr. 1119 din data de 23 noiembrie 2017

Repararea pagubei materiale produsa angajatorului din vina si in legatura cu munca salariatului
Pronuntaţă de: Tribunalul Buzau - Sentinta civila nr. 359 din data de 19 iunie 2020

Comunicarea deciziei de concediere. Efectele refuzului salariatului de a primi decizia de concediere
Pronuntaţă de: Curtea de Apel BUCURESTI - Decizia nr. 445/29.01.2019

Descrierea generica a faptei ce constituie abatere disciplinara. Nulitate decizie de concediere
Pronuntaţă de: Curtea de Apel BRASOV - Decizia nr. 552/16.07.2020



Articole Juridice

Necesitate sau absurditate? Formularea plangerii prealabile la autoritatea emintenta a actului administrativ de sanctionare disciplinara, inainte de sesizarea instantei competente
Sursa: avocat Gales Iulian | MCP Cabinet avocati

Sarcina probei in litigiile de munca. Reguli si exceptii
Sursa: avocat Gales Iulian | MCP Cabinet avocati

Modificarea contractelor de munca in contextul noilor realitati economice
Sursa: avocat Irina Maria Diculescu

Cum interpretati articolul 48 din Codul Muncii? Angajatorul poate face concedieri in baza lui?
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Evitati abuzurile! Informati-va despre suspendarea, modificarea si incetarea contractului individual de munca!
Sursa: av. Emilia Alexandra Ioana

Modificarea unilaterala si temporara a locului si felului muncii in contextul pandemiei cu coronavirus
Sursa: MCP Cabinet avocati

Neacordarea concediului de odihna si a sporurilor
Sursa: MCP Cabinet avocati