din anul 2007, atuul tau de DREPT!
1687 de useri online

Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact
Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Comunicarea deciziei de concediere. Efectele refuzului salariatului de a primi decizia de concediere

Comunicarea deciziei de concediere. Efectele refuzului salariatului de a primi decizia de concediere

  Publicat: 09 Jun 2021       3311 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Prin cererea inregistrata pe rolul instantei la data de 30.01.2017 reclamantul C.G. a chemat in judecata pe parata S.C. Atelierele C.Grivita S. a. , solicitand a se dispune anularea Deciziei de concediere nr. 1128/16.06.2015, prin care s-a desfacut, incepand cu data de 16.06.2015, contractul individual de munca al reclamantului C.G., obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata .

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Prevazuta in cap.IV, t, C. proc. pen., partea speciala, procedeu jurisdictional de solutionare a plangeriloe indreptate impotriva actelor de executare dintr-o hotarare penala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Exceptio non adimpleti contractus este expresia latina ; dreptul oricareia din partile unui cotract bilateral, sinalagmatic, de a refuza indeplinirea obligatiilor pe care si le-a asumat, atata vreme cat cealalta parte nu-si indeplineste propriile sale obligatii.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Repunerea in situatia de fapt anterioara izgonirii sotului (sotiei) din locuinta. Este reglementata de C. fam. si C. proc. civ.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ansamblul normelor juridice care reglementeaza raporturile sociale de munca ale muncitorilor si functionarilor, precum si alte raporturi sociale derivate din raporturile sociale de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Serviciu auxiliar alaturi de registratura, arhiva si biblioteca,

Prin Sentinta civila nr. 2459/22.03.2018 pronuntata de Tribunalul Bucuresti, Sectia a VIIi-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale in Dosarul nr. x s-a admis exceptia prescriptiei dreptului la actiune si, in consecinta, s-a respins contestatia .


Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta de fond a avut in vedere ca intre parti au existat raporturi de munca, in baza contractului individual de munca inregistrat cu nr. 816/20.02.2002, astfel cum rezulta din considerentele Sentintei civile nr. 3371/9.04.2012 pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIIi-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale (filele 11 - 13).


Prin Decizia nr. 1.1/1128/16.06.2015 emisa de parata s-a dispus sanctionarea disciplinara a reclamantului, care ocupa postul de tamplar, cu concedierea.


Articolul 247 alin. 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) instituie dreptul angajatorului de a aplica sanctiuni disciplinare salariatilor sai, in cazul in care constata ca acestia au savarsit abateri disciplinare. Decizia de sanctionare trebuie sa fie intocmita cu respectarea dispozitiilor art. 248 - 252 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


alin. 3 si 4 ale art. 252 prevad obligatia angajatorului de a comunica salariatului decizia de sanctionare in termen de cel mult 5 zile calendaristice de la data emiterii, aceasta producand efecte de la data comunicarii, precum si faptul ca predarea trebuie sa se realizeze catre salariat personal, cu semnatura de primire sau, in caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandata, la domiciliul sau resedinta comunicata de acesta.


Potrivit sustinerilor paratei, aceasta a comunicat reclamantului decizia de concediere prin posta, cu confirmare de primire, depunand in acest sens inscrisul intitulat ``confirmare de primire`` (fila 31 din dosar), insa reclamantul a tagaduit semnatura aplicata pe inscris, la rubrica ``primitor``, sustinand ca nu a primit decizia de concediere la data inscrisa pe acest act, ci mult mai tarziu.


In urma analizei inscrisului, prin comparatie cu alte documente depuse de parti si cu specimenele de semnatura date de reclamant in fata instantei, expertul criminalist V.D.din cadrul Institutului N.de Expertize Criminalistice - Laboratorul Interjudetean de Expertize Criminalistice Bucuresti a concluzionat ca semnatura destinatarului de pe confirmarea de primire nr. x/29.06.2015 apartine reclamantului.


Astfel, avand in vedere situatia de fapt retinuta prin decizia de sanctionare contestata in prezenta cauza, si anume absentarea nemotivata a reclamantului de la locul de munca timp de mai multe zile, inclusiv in perioada 8 - 12.06.2015, ceea ce a determinat parata sa comunice salariatului prin posta decizia de sanctionare, precum si faptul ca data comunicarii deciziei este cea mentionata pe inscrisul eliberat de unitatea postala, primirea corespondentei fiind confirmata de reclamant prin semnatura acestuia, la data de 29.06.2015, instanta a constatat ca cererea in justitie a fost formulata cu depasirea termenului prevazut de art. 252 alin. 5 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), de 30 de zile calendaristice, calculate de la data comunicarii deciziei de sanctionare. Din acest motiv, contestatia a fost respinsa pe cale de exceptie .


Impotriva acestei hotarari, in termen legal si motivat, a formulat apel C.G.


In motivarea apelului, apelantul a aratat ca nu a refuzat primirea deciziei de sanctiune disciplinara, neexistand probe la dosar in acest sens. Instanta de fond raportat la situatia de fapt din prezenta cauza in mod gresit a retinut incidenta art. 252 alin. 4 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Numai in cazul refuzului angajatului de a primi decizia de sanctionare disciplinara angajatorul avea dreptul de a comunica inscrisul prin mijloacele prevazute la art. 252 alin. 4 respectiv prin intermediul serviciilor postale.


Aceasta facilitate acordata angajatorului pentru finalizarea cercetarii disciplinare este cu titlu de exceptie, derogand de la regulile generale privind comunicarea stabilite de Codul de procedura Civila la art. 154 alin. 4 si este aplicabila doar in cazurile in care angajatul refuza primirea deciziei.


Starea de fapt creata de catre parata, angajator, respectiv interzicerea prin toate mijloacele a accesului angajatului la locul de munca(in cepand cu refuzul inmanarii cardului de acces/pontaj) nu ii poate folosi acesteia in sensul facilitarii unei comunicari care sa nu fie suspusa regulilor generale.


Instanta de fond, avand in vedere istoricul conflictual, reticenta paratei de a respecta sentintele judecatoresti, interzicerea accesului contestatorului la locul de munca, trebuia sa dea intaietate dispozitiilor art. 154(4) din Codul de Procedura Civila care completeaza dispozitiile Codului Muncii prevazand situatia in care comunicarea nu era posibila, angajatului fiindu-i interzis accesul in incinta paratei, comunicarea se va face prin posta, cu scrisoare recomandata, cu continut declarat si confirmare de primire, in plic inchis.


Confirmarea de primire a plicului prin care intimata sustine ca a comunicat contestatorului Decizia de concediere nr. 1.1/1128/16.06.2015 nu este insotita de o nota de inventat din care sa reiasa continutul acelui plic astfel ca intimata nu a probat continutul plicului primit de catre contestator.


Chiar daca prin expertiza efectuata se stabileste ca semnatura de pe confirmarea de primire datata in 29.06.2015 depusa la dosarul cauzei, apartine contestatorului, intimata nu face dovada faptului ca acea confirmare corespunde plicului prin care s-ar fi comunicat decizia d e sanctiune disciplinara nr. 1.1./1128/16.06.2015 contestata.


Se considera ca nu a fost probata comunicarea deciziei de concediere in mod valabil contestatorului fiind incalcate dispozitiile art. 76, art. 77, art. 278(1) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) coroborate c u art. 154 (4) din Codul de Procedura Civila.


Referitor la asa zisa cercetare disciplinara se invedereaza ca intimata a refuzat reluarea efectiva a lucrului de catre contestator si singurele demersuri facute de intimata au fost facute in sensul crearii impresiei ca doreste reintegrarea cand in fapt nu a permis acestuia accesul in unitate, demersurile necesare fiind incomplete.


Fapta(absenteismul contestatorului) nu exista intrucat intimata nu a permis accesul acestuia in unitate decat in mod restrans si insotit de paznic in permanenta.


Contestatorului nu i s-a permis lucrul ori accesul la locul de munca nici macar o ora. Orele in care a fost prezent in unitate au fost pontate dar aceste fiind folosite in scopul efectuarii de mersuri prealabile reluarii lucrului.


Din 2012 si pana in prezent intimata nu a inmanat cardul de acces si de pontaj in unitate contestatorului sub diverse pretexte, desi invoca refuzul contestatorului de a se prezenta la lucru.


Intimata conform inscrisurilor depuse a efectuat un s imulacru de cercetare disciplinara pentru o fapta inexistenta practic provocata chiar de catre angajator prin interzicerea accesului angajatului 1a locul de munca si a emis decizia de concediere strict in vederea impiedicarii executarii sentintei de reinte grare a acestuia. Toate inscrisurile sunt intocmite special pentru a respecta formal o procedura care sa constate un fapt nereal, respectiv lipsa nejustificata a contestatorului de la serviciu .


Intimata nu a probat participarea contestatorului la cercetare a disciplinara.


Procedura cercetarii prealabile in vederea concedierii a fost efectuata formal special cu scopul de a da legitimitate unei concedieri nelegale.


Scopul real al emiterii deciziei de concediere contestate prin prezenta inainte de a reinteg rarea efectiva la locul de munca a contestatorului lipseste practic de efecte prima sentinta a Tribunalului Bucuresti prin care s-a decis reintegrarea contestatorului la vechiul loc de munca .


Admitand legalitatea unei astfel de masuri permite angajatorulu i sa emita decizii de concediere succesive ulterior unei decizii de reintegrare care sa lase fara efecte orice sentinta de reintegrare a unui angajat concediat in mod nelegal.


In drept, apelul a fost intemeiat pe dispozitiile art. 466 C.


Prin intampinare, intimata a solicitat respingerea apelului ca nefundat.


In motivarea intampinarii, intimata a aratat ca fata de situatia de fapt retinuta, absente nemotivate de la locul de munca timp de mai multe zile, inclusiv in perioada 08- 12.06.2015 sustinerile apelantului a�� reclamant potrivit carora decizia nu i-a fost comunicata personal si nu s-a probat refuzul de o primi personal sunt netemeinice in conditiile in care, s-a facut dovada comunicarii deciziei in modalitatea expusa de art. 252 alin 4 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Aceasta situatie de fapt nu ne poate fi opusa ca aparare legala intrucat, conform prevederilor art. 8 alin(1) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), drepturile procesuale trebuie exercitate cu buna credinta, apelantuI reclamant neputand invoca vatamarea cauzata de propria culpa.


Se solicita inlaturarea sustinerilor apelantului-reclamant potrivit carora nu se face dovada ca-prin recomandata - i-a fost comunicata Decizia nr. x avand in vedere faptul ca decizia de sanctionare a fost comunicata (dupa efectuarea anchetei disciplinare prealabile efectuata cu respectarea dispozitiilor art. 251 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) la data de 15.06.2015) si primita la data de 29.06.2015, ca nu s-a sustinut (si nici probat) ca prin recomandata i s-ar fi comunicat un alt act si ca scrisoarea recomandata, confirmarea de primire fac parte din categoria inscrisurilor sub semnatura privata in sensul art. 301C. pr. civ.


Pe fond, se solicita cenzurarea sustinerilor cu privire la reaua credinta a intimatei in ceea ce priveste reintegrarea .


Apelantul a depus raspuns la intampinare.


In etapa apelului nu au fost administrate probe noi.


Analizand apelul declarat, potrivit dispozitiilor art. 477 Cod procedura civila, in raport de actele si lucrarile dosarului, Curtea retine urmatoarele:


Criticile apelantului vizand hotararea instantei de fond vizeaza, in esenta, urmatoarele aspecte: numai in cazul refuzului angajatului de a primi decizia de sanctionare disciplinara angajatorul avea dreptul de a comunica inscrisul prin mijloacele prevazute de art. 252 alin. 4 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), respectiv prin intermediul serviciilor postale, iar apelantul nu a refuzat primirea deciziei de sanctiune disciplinara; avand in vedere interzicerea accesului angajatului in incinta angajatorului trebuia sa dea prioritate dispozitiilor art. 154 alin. 4 C., respectiv comunicarea prin posta, cu scrisoare recomandata cu continut declarat si confirmare de primire in plic inchis. De asemenea, s-a invocat faptul ca, desi prin expertiza efectuata se stabileste ca semnatura de pe confirmarea de primire din data de 29.06.2015 apartine apelantului, nu face dovada ca acea confirmare corespunde plicului prin care s-ar fi comunicat decizia de sanctionare disciplinara nr. 1.1/1128/16.06.2015.


Apelantul formuleaza critici si pe fondul sanctiunii disciplinare, respectiv intimata nu a permis accesul acestuia in unitate decat in mod restrans si insotit de un paznic, nu i s-a inmanat cardul de acces, s-a efectuat un simulacru de cercetare disciplinara pentru o fapta inexistenta provocata chiar de catre angajator, intimata neproband participarea apelantului la cercetarea disciplinara.


Curtea retine ca obiectul prezentului litigiu il constituie contestarea deciziei de sanctiune disciplinara nr. 1.1/1128/16.06.2015 emisa de intimata (f.21 dosar fond) prin care s-a retinut ca apelantul a absentat nemotivat de la locul de munca fara a comunica motivele in data de 26.05.2015, precum si in perioada 28.05. x15, fapta pentru care apelantul a fost concediat disciplinar.


Apelantul a afirmat prin actiunea introductiva de instanta(inregistrata la data de 30.01.2017) ca abia la data de 13.12.2016 i s-ar fi comunicat aceasta decizie de sanctiune disciplinara aflata in copie la Dosarul nr. x/299/2016 prin care a contestat executarea silita a unei alte hotarari judecatoresti.


Intimata a sustinut ca decizia de sanctionare disciplinara i-a fost comunicata prin scrisoare recomandata la data de 29.06.2015 conform mentiunilor de pe confirmarea de primire (f. 31 dosar fond).


In etapa fondului, ca urmare a inscrierii in fals cu privire la semnatura de pe confirmarea de primire, s-a dispus efectuarea unei expertize criminalistice concluziile acesteia fiind in sensul ca semnatura destinatarului de pe confirmarea de primire nr. x/29.06.2015 a fost efectuata de apelantul C.G.


In fata instantei de apel, pozitiile partilor sunt divergente in ceea ce priveste modalitatea de comunicare a deciziei de sanctionare, apelantul sustinand ca atata timp cat nu s-a probat refuzul sau de primire a deciziei, comunicarea acesteia trebuia efectuata potrivit dispozitiilor art. 154 alin. 4 C.prin scrisoare recomandata cu continut declarat si confirmare de primire, in timp ce intimata a afirmat ca raportat la fapta retinuta, si anume absente nemotivate, s-a facut dovada comunicarii deciziei conform art. 252 alin. 4 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Potrivit art. 252 alin. 4 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) ``Comunicarea se preda personal salariatului, cu semnatura de primire, ori, in caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandata, la domiciliul sau resedinta comunicata de acesta. ``


In speta, fapta retinuta prin decizia de sanctionare, respectiv absentele nemotivate, excludeau din start posibilitatea predarii personale catre salariat, sub semnatura de primire a deciziei, urmand a lua in discutie in ce masura intimata a procedat la comunicarea prin scrisoare recomandata conform dispozitiilor art. 252 alin. 4 teza finala din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) cu respectarea dispozitiilor legale.


Apelantul a sustinut ca nu s-a probat refuzul de primire, nici continutul plicului primit cu confirmare de primire in data de 29.06.2015, afirmand ca avand in vedere situatia conflictuala dintre parti comunicarea deciziei nu a fost posibila exclusiv din culpa angajatorului care a interzis constant accesul angajatului in incinta unitatii.


Potrivit art. 278 alin. 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) ``(1) Dispozitiile prezentului cod se intregesc cu celelalte dispozitii cuprinse in legislatia muncii si, in masura in care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de munca prevazute de prezentul cod, cu dispozitiile legislatiei civile.``, apelantul invocand faptul ca in cauza comunicarea ar fi trebuit efectuata conform prevederilor art. 154 alin. 4 C.potrivit carora ``In cazul in care comunicarea potrivit alin. (1) nu este posibila, aceasta se va face prin posta, cu scrisoare recomandata, cu continut declarat si confirmare de primire, in plic inchis, la care se ataseaza dovada de primire/procesul-verbal si instiintarea prevazute la art. 163.``


Curtea nu poate primi sustinerile apelantului in sensul ca intimata nu a probat refuzul sau de a primi decizia de sanctionare disciplinara, atata timp cat fapta retinuta era cea de absente nemotivate si avand in vedere contextul tensionat al relatiilor dintre parti rezultand din concedierea anterioara, iar indiferent de abaterea savarsita modalitatea de comunicare a eventualei decizii de sanctionare era reglementata de art. 252 alin. 4 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Pe de alta parte, fata de caracterul special al normei juridice privind comunicarea deciziei de sanctionare disciplinara reglementata de art. 252 alin. 4 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) raportat la dispozitiile privind comunicarea actelor instantelor reglementata de art. 154 alin. 4 C. si avand in vedere istoricul relatiilor dintre parti (apelantul a mai fost anterior concediat disciplinar, decizia de concediere fiind anulata de instanta de judecata), Curtea apreciaza ca in mod corect intimata a procedat la comunicarea deciziei de sanctionare prin scrisoare recomandata conform art. 252 alin. 4 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) acesta fiind standardul solicitat de legiuitor de dreptul muncii in cazul comunicarii deciziilor de sanctionare emise. Curtea constata ca prevederile art. 154 alin. 4 C.prevad necesitatea comunicarii prin posta, cu scrisoare recomandata, cu continut declarat si confirmare de primire, in plic inchis a actelor provenite de la instanta de judecata tocmai in considerarea caracterului special al acestor acte, premisa care nu se regaseste in prezenta cauza.


De altfel, fata de invocarea raporturilor tensionate dintre parti legate la executarea despagubirii la care a fost obligata intimata in baza hotararii judecatoresti anterioare de anulare a unei alte concediere, de sustinerea apelantului din actiunea introductiva ca a reluat demersurile privind reintegrarea sa in luna martie 2015, accesul in incinta intimatei fiind permis doar insotit pentru efectuarea testului psihologic si ridicarea avansului la salariu, afirmatia sa ca abia la data de 13.12.2016 a luat cunostinta de concedierea sa disciplinara nu apare ca fiind plauzibila, deoarece in masura in care raportul de munca dintre parti ar fi continuat astfel cum sustine per a contrario apelantul atata timp cat sustine ca nu stia ca a fost concediat (el fiind deja reintegrat in baza hotararii judecatoresti anterioare) ar fi trebuit ca in perioada iunie 2015- decembrie 2016 sa presteze munca pentru intimata si corelativ sa primeasca drepturi salariale, ceea ce nu s-a dovedit in cauza.


Prin urmare, raportat la data inregistrarii actiunii 30.01.2017 si data comunicarii deciziei de sanctionare disciplinara, 29.06.2015, fata de dispozitiile art. 252 alin. 5 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) conform carora decizia de sanctionare poate fi contestata de salariat la instantele judecatoresti competente in termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicarii, Curtea apreciaza ca in mod corect instanta de fond a admis exceptia prescriptiei dreptului la actiune si a respins actiunea in consecinta.


Curtea nu va avea in vedere sustinerile apelantului relative la procedura cercetarii disciplinare, la modalitatea de executare a sentintei civile anterioare cu privire la reintegrare, sustinerea ca nu i s-a permis accesul in incinta intimatei, la inexistenta faptei, analiza acestor aspecte presupunand imprejurarea contestarii in termen a deciziei de sanctiune disciplinara, ceea ce in cauza nu se respecta.


Pentru toate aceste considerente, potrivit art. 480 alin. 1 C., Curtea va respinge apelul ca nefondat.


PENTRU ACESTE MOTIVE,


IN NUMELE LEGII


DECIDE:


Respinge apelul declarat de apelantul-contestator C.G., avand CP: x, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedura la SCPA``C.T. si Asociatii``, cu sediul in Bucuresti, sector 2, parter, civile nr. 2459/22.03.2018, pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIIi-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, in Dosarul nr. x, in contradictoriu cu intimata-parata S.C. ATELIERELE C.GRIVITA S. a. BUCURESTI, cu sediul in Bucuresti, sector 1, Calea Grivitei nr. 359, inregistrata la ORC sub nr. Jx, avand CUI R1555026, ca nefondat.


Definitiva.


Pronuntata azi, 29.01.2019, prin punerea solutiei la dispozitia partilor de catre grefa instantei.

Pronuntata de: Curtea de Apel BUCURESTI - Decizia nr. 445/29.01.2019


Citeşte mai multe despre:    Contestatie decizie de concediere    nulitate absolute    decizie de concediere    absente nemotivate    comunicare decizie concediere
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Executarea catre salariati a obligatiilor de plata ale institutiilor publice. Care sume pot fi esalonate?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Calculul termenului de preaviz in cazul concedierii salariatului
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Litigii de munca - contestatie decizie de concediere; concediere pentru motive care nu tin de persoana salariatului, lipsa descrierii in cuprinsul deciziei a motivelor care determina concedierea - trimiterea la raportul intern al unitatii
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 124/20.05.2020

Instanta de judecata nu analizeaza oportunitatea deciziei de restructurare interna a angajatorului. Controlul de legalitate al masurii concedierii
Pronuntaţă de: Tribunalul Arad - Sentinta civila nr. 923 din data de 23 noiembrie 2020

Prin motivare se intelege expunerea explicita si fara echivoc a motivelor de fapt si de drept care au determinat luarea masurii concedierii
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta civila nr. 6960 din data de 05.12.2019

Dovedirea faptei ce reprezinta abatere disciplinara. Sarcina probei
Pronuntaţă de: Curtea de Apel BUCURESTI - Decizie civila nr. 1343/07.03.2019

Interesul legitim al angajatorului trebuie sa fie dictat doar de nevoia eficientizarii activitatii, concedierea determinata de desfiintarea locului de munca reprezentand singura solutie
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta civila nr. 5912 din data de 28.10.2019

Orice decizie de sanctionare disciplinara, pentru a fi valabila, trebuie sa indeplineasca cumulativ toate cerintele statornicite de lege
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Timisoara - Decizia civila nr. 593 din data de 22 februarie 2012

Descrierea generica a faptei ce constituie abatere disciplinara. Nulitate decizie de concediere
Pronuntaţă de: Curtea de Apel BRASOV - Decizia nr. 552/16.07.2020



Articole Juridice

Calculul termenului de preaviz la concedierea salariatului. Aspecte practice si procedurale
Sursa: MCP Cabinet avocati

[Av. muncii] Contestatie decizie de concediere art. 65 Codul muncii
Sursa: MCP Cabinet avocati



  Tabloul Avocatilor din Romania
  Tabloul Avocatilor din Republica Moldova
  Tabloul Executorilor Judecatoresti din Romania
  Tabloul Expertilor Judiciari din Romania
  Tabloul Mediatorilor din Romania
  Tabloul Notarilor Publici din Romania
  Tabloul Psihologilor din Romania
  Tabloul Traducatorilor Autorizati din Romania
  Arhiva Stirilor juridice din anul 2007
  Arhiva Monitorului Oficial al Romaniei din anul 1964