Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » In cazul in care paguba a fost produsa de mai multi salariati este necesara chemarea in judecata a tuturor angajatilor responsabili de producerea prejudiciului produs

In cazul in care paguba a fost produsa de mai multi salariati este necesara chemarea in judecata a tuturor angajatilor responsabili de producerea prejudiciului produs

  Publicat: 17 Jun 2021       338 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Pe rol pronuntarea apelului formulat de reclamantul O.C.DE S.P.SITUATII S. bUCURESTI (OCSSS) impotriva Sentintei civile nr. 7422/16.10.2018, pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIIi-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, in Dosarul nr. x, in contradictoriu cu parata P.P., avand ca obiect: actiune in raspundere patrimoniala.

Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Principiu juridic potrivit caruia hotararile judecatoresti definitive capata autoritate (putere) de lucru
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Categorie de fapte juridice, care se produc independent de vointa omului si de care legea leaga anumite efecte juridice.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Latura a capacitatii juridice, care consta in aptitudinea persoanei de a-si exercita singura drepturile
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Viciu al unei hotarari,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Dovada pe care o poate face cel chemat sa raspunda pentru insulta sau calomnie, in scopul de a stabili adevarul afirmatiei sau imputarii facute si a inlatura astfel caracterul penal al faptei.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Dovada pe care o poate face cel chemat sa raspunda pentru insulta sau calomnie, in scopul de a stabili adevarul afirmatiei sau imputarii facute si a inlatura astfel caracterul penal al faptei.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Forma a culpei, care consta in neprevederea rezultatului faptei pagubitoare de catre autorul ei,
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
(Force majeure) Clauza intr-un contract care exonereaza de raspunderea contractuala acea parte la contract care nu si-a putut indeplini, partial sau integral,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Marc Aureliu, in latina Marcus Aurelius (26 aprilie 121, Roma - 17 martie 180, probabil la Vindobona, azi Viena) a fost un imparat roman din dinastia Antonina, intre anii 161 si 180 p.Chr., si filosof stoic.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
1. (ca probe noi in apel si recurs) orice inscrisuri avand legatura cu obiectul litigiului si fiind de natura sa lamureasca anumite aspecte ale raporturilor dintre impricinati, dar pe care partea interesata, indiferent din ce motive, nu le-a infatisat primei instante pentru ca aceasta sa le poata lua in considerare cu ocazia solutionarii pricinii.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. (ca probe noi in apel si recurs) orice inscrisuri avand legatura cu obiectul litigiului si fiind de natura sa lamureasca anumite aspecte ale raporturilor dintre impricinati, dar pe care partea interesata, indiferent din ce motive, nu le-a infatisat primei instante pentru ca aceasta sa le poata lua in considerare cu ocazia solutionarii pricinii.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Prevazuta in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala,
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Ansamblu de masuri prevazute de lege prin care creditorul realizeaza, cu ajutorul constrangerii de stat, drepturi patrimoniale recunoscute prin hotararea unui organ de jurisdictie sau prin alt titlu, daca debitorul nu-si indeplineste de buna voie obligatiile.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Marc Aureliu, in latina Marcus Aurelius (26 aprilie 121, Roma - 17 martie 180, probabil la Vindobona, azi Viena) a fost un imparat roman din dinastia Antonina, intre anii 161 si 180 p.Chr., si filosof stoic.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Document care cuprinde enumerarea si descrierea existentei cantitative si valorice a mijloacelor pe care le poseda, le are in gestiune, in folosinta ori in raspundere al un moment dat, o persoana fizica sau juridica.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Potrivit dispozitiilor procesual penale, invinuitul dau inculpatul nu este obligat sa probeze nevinovatia sa,
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Unirea a doua sau mai multe cauze aflate in curs de cercetare si urmarire penala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Serviciu auxiliar alaturi de registratura, arhiva si biblioteca,

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti - Sectia a VIIi-a Conflicte de munca si asigurari sociale, sub nr. x, la data de 21.06.2018, reclamantul O.C.de S.p.Situatii S. bucuresti - Ministerul Sanatatii, in contradictoriu cu parata Piscoci P., a solicitat obligarea paratei la plata sumei de 23. 674. 80 lei, alcatuita din suma de 21. 906 lei, reprezentand cheltuieli p.judecata in prima instanta, respectiv: - 15. 804, 11 lei p.contravaloarea reparatiilor avariilor autoturismului unei persoane fizice, parcat pe strada, peste care a cazut un plop din curtea institutiei, avariindu-1, 3. 354, 25 lei reprezinta cheltuieli de judecata, respectiv: - 1.059, 25 lei taxa judiciara de timbru, 5, 00 lei timbru judiciar, 350, 00 lei onorariu expert judiciar p.prima expertiza tehnica auto, 700, 00 lei onorariu expert parte p.o noua expertiza tehnica auto, 1.240, 00 lei onorariul avocatului angajat de proprietara autoturismului avariat, 2. 747, 64 lei reprezentand onorariul executorului judecatoresc, si suma de 1. 768. 80 lei reprezentand cheltuieli p.judecata in recurs, respectiv:- 1.240, 00 lei reprezentand onorariul avocatului care a reprezentat-o in recurs pe proprietara autoturismului avariat, 528, 80 lei reprezentand onorariul executorului judecatoresc; cu cheltuieli de judecata .


Prin Sentinta civila nr. 7422 din data de 16 octombrie 2018, pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIIi-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, in Dosarul nr. x, s-a respins actiunea formulata de reclamantul O.C.de S.p.Situatii S. bucuresti - Ministerul Sanatatii, in contradictoriu cu parata Piscoci P., ca neintemeiata.


P. a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut ca p arata a avut calitatea de angajata a reclamantului in perioada 1989 - septembrie 2016, in baza contractului individual de munca, in functia de Sef Serviciu I. a. T. P. P. S. S. I.


In timpul furtunii din noaptea de 6/7 ianuarie 2012, din curtea institutiei a cazut un plop peste autoturismul numitei M.C.- S.din Bucuresti, autoturism parcat pe, langa trotuar, avariindu-1 prin infundarea plafonului, haionului, aripii dreapta spate, etc.


Prin Sentinta civila nr. x/01.10.2014 pronuntata de Judecatoria Sector 1 Bucuresti, in dosarul civil nr. x/299/2012, ramasa definitiva prin respingerea apelului, reclamantul din prezenta cauza a fost obligat la plata sumei de 19.158. 36 lei alcatuita din: x, 11 lei reprezentand contravaloarea reparatiilor avariilor autoturismului, si 3. 354.25 lei reprezentand cheltuieli de judecata, catre M.C.- S., proprietara autoturismului.


In considerentele acestei sentinte, s-a retinut cu autoritate de lucru judecat ca prejudiciul constand in costurile p.repararea autoturismului a fost produs ca urmare a prabusirii copacului, ambele rapoarte de expertiza tehnica judiciara efectuate in cauza stabilind ca exista legatura de cauzalitate intre reperele avariate la autoturism si prabusirea arborelui asupra acestuia.


s-a retinut, de asemenea, ca vinovatia paratului O. C. S. S. S. Bucuresti este de necontestat asa cum rezulta din intregul material probator administrat in cauza, acesta neindeplinindu-si obligatiile legale ce-i reveneau, de intretinere a arborilor aflati in administrarea sa, conform art. 3 lit. b) pct. 2 coroborat cu art. 12 alin. (2) si (3) din Legea nr. 247/2007. Astfel, art. 12 alin. (2) din Legea nr. 247/2007 stabileste in sarcina administratorului de spatii verzi cu arbori si arbusti obligatia de a realiza masurile de intretinere a acestora, iar art. 12 alin. (3) din acelasi act normativ prevede ca administratorii de spatii verzi sunt obligati sa asigure masurile privind siguranta persoanelor care pot fi afectate de ruperile si desprinderile arborilor si elementelor acestora, ca urmare a gradului de imbatranire avansat sau a starii fitosanitare precare.


s-a mai retinut ca paratul nu a fost in masura sa depuna inscrisuri prin care sa faca dovada ca anterior datei de 7 ianuarie 2012 ar fi incheiat un contract cu o institutie abilitata p. a asigura toaletarea arborilor din incinta acestuia, iar conditiile meteorologice din noaptea prabusirii copacului nu sunt de natura sa- l exonereze de raspundere pe parat.


Prin decizia civila nr. 1429/R/25.06.2015 pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a v-a Civila in recurs, in dosarul civil nr. x/299/2012, s-a retinut ca furtuna din noaptea de 6/7.01.2017 nu constituie caz de forta majora, iar aceasta imprejurare nu era de natura a determina ruperea copacului din curtea imobilului administrat de recurent, daca acest copac ar fi fost toaletat, chiar p.ipoteza ca era sanatos. Iar, desi in furtuna din noaptea de 6/7.01.2017, vantul puternic a generat numeroase evenimente care au determinat interventii de urgenta ale organelor abilitate (..) aceste aspecte nu inlatura obligatia recurentului parat impusa de dispozitiile art. 12 alin. (3) din Legea nr. 247/2007, scopul legii fiind tocmai acela de a evita producerea de accidente de tipul celui produs (respectiv caderea unui arbore pe autoturism si avarierea acestuia).


De asemenea, prin aceeasi decizie, s-a aratat ca, asa cum corect a retinut si instanta de fond, recurentul parat nu a putut face dovada, nici in fond nici in recurs, ca a intreprins masuri de toaletare a arborilor aflati in administrare.


Cu Somatia nr. 1971/B/2015 din 02.10.2015, primita prin posta si inregistrata cu nr. 1262/08.10.2015, Biroul Executorului judecatoresc Spirid.I.C. a somat paratul sa plateasca numitei M.C.- S.suma de 19. x lei stabilita de instanta de judecata plus suma de 2. 747. 64 lei reprezentand onorariul executorului judecatoresc, deci in total suma de 21. 906.00 lei, altfel urmand a fi pornita executarea silita.


Onorariul in suma de 2. 747. 64 lei cuvenit executorului judecatoresc a fost stabilit prin incheierea de stabilire a cheltuielilor de executare nr. 1971/B/2015 din data de 02.10.2015 emisa de Biroul Executorului judecatoresc Spirid.I.C.


Paratul a platit suma de 21. 906, 00 lei cu Documentul de plata nr. 441/21.12.2015, in contul executorului judecatoresc, asa cum rezulta din Extrasul de cont din 21.12.2015.


Reclamanta a observat insa ca instanta nu a stabilit in recurs, in dispozitivul Deciziei civile nr. 1429/R/25.06.2015 pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a v-a Civila in Dosarul civil nr. x/299/2012, onorariul p. avocatul care a reprezentat-o in recurs. Ca urmare, a formulat Cerere p.indreptarea acestei erori materiale.


Prin incheierea din 26.11.2015 pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a v-a Civila, in dosarul civil nr. x/299/2012, instanta a dispus ca completarea dispozitivului Deciziei civile nr. 1429/R/25.06.2015, obligand paratul sa plateasca reclamantei M.C.- S.suma de 1.240 lei, reprezentand onorariul avocatului care a reprezentat-o in recurs.


Cu Somatia nr. 41/B/2016 din 24.05.2016 primita prin posta si inregistrata cu nr. 905/03.06.2016, Biroul Executorului judecatoresc Spirid.I.C. a somat paratul ca in termen de 1 zi sa plateasca numitei M.C.- S.suma de 1.240 lei reprezentand onorariul avocatului care a reprezentat-o in recurs plus suma de 528. 80 lei reprezentand onorariul executorului judecatoresc, deci in total suma de 1. 768. 80 lei, in caz contrar urmand a fi pornita executarea silita impotriva institutiei.


Onorariul in suma de 528. 80 lei cuvenit executorului judecatoresc a fost stabilit prin incheierea de stabilire a cheltuielilor de executare nr. 41/B/2016 din 24.05.2016 emisa de Biroul Executorului judecatoresc Spirid.I.C.


Plata sumei de 1. 768, 80 lei a fost efectuata cu Documentul de plata nr. 262/15.07.2016, in contul executorului judecatoresc, asa cum rezulta din Extrasul de cont din 15.07.2016.


In total, suma platita de parat p. acel incident este de 23. 674. 80 lei.


Prin Referatul nr. 796/08.05.2017, intocmit de Comisia constituita potrivit Deciziei nr. C12/5/08.01.2016, completata prin Decizia nr. C12/7/12.01.2017, s-a stabilit ca Directorul institutiei (ing. Ma. a_), si Sefa Serviciului IAATPPSII (Piscoci P_) aveau obligatia de a lua toate masurile necesare p.impiedicarea prabusirii plopului peste autoturismul parcat pe strada, prin asigurarea achizitiei publice a serviciului p.toaletarea arborilor din incinta institutiei.


In prezenta cauza, se solicita angajarea raspunderii patrimoniale a paratei, in calitatea sa de Sef Serviciu I. a. T. P. P. S. S. I. a institutiei parate la data producerii incidentului.


In conformitate cu prevederile art. 254 alin. 1 din C. M, salariatii raspund patrimonial, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, p.pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca lor.


Raspunderea patrimoniala a salariatului reprezinta o varietate a raspunderii civile contractuale, avand aspecte particulare generate de specificul raporturilor juridice de munca .


Din analiza prevederilor art. 254 alin. 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) rezulta ca, p. a fi antrenata raspunderea patrimoniala a angajatului, este necesara indeplinirea cumulativa a mai multor conditii de fond intre care existenta unui contract de munca valabil incheiat, calitatea de salariat la unitatea pagubita, existenta unui prejudiciu creat patrimoniului angajatorului, fapta ilicita si personala a salariatului savarsita in legatura cu munca sa, raportul de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu si vinovatia salariatului.


In legatura cu intrunirea cumulativa a conditiilor raspunderii patrimoniale enumerate mai sus, Tribunalul a retinut mai multe aspecte.


Dovedirea in instanta a existentei prejudiciului in patrimoniul angajatorului creat prin indeplinirea necorespunzatoare sau neindeplinirea atributiilor de serviciu a salariatului, cade in sarcina angajatorului, fiind necesar ca din actele de constatare a pagubei sau din alte probe sa rezulte neindoielnic existenta si intinderea cuantumului pagubei.


In acest context revine angajatorului sarcina de a dovedi atat existenta, cat si intinderea prejudiciului, respectiv caracterul real si cert al acestuia.


In speta, din analiza inscrisurilor depuse in probatiune de reclamanta Tribunalul a retinut faptul ca aceasta a dovedit existenta prejudiciului in patrimoniul acesteia si intinderea cuantumului prejudiciului, reflectat in diminuarea activului patrimonial.


Fapta prejudiciabila ca element al raspunderii patrimoniale a salariatului, trebuie savarsita de acesta in legatura cu munca sa, reprezentand orice fapta comisiva sau omisiva a salariatului ce presupune fie neexecutarea obligatiilor de serviciu si orice alte acte omisive in raport cu obligatiile de serviciu, fie incalcarea unor dispozitii prohibitive a contractului individual de munca, a regulamentului intern sau a legii.


Savarsirea unei fapte ilicite si personale de catre salariat in legatura cu munca sa este de esenta raspunderii patrimoniale.


Inexistenta faptei ilicite personale si prejudiciabile a salariatului cat si lipsa legaturii unei asemenea fapte cu munca salariatului conduce la exonerarea de raspundere patrimoniala a salariatului in cauza.


Dovada existentei unei fapte ilicite savarsite in legatura cu munca de catre salariat, respectiv dovedirea in instanta a crearii prejudiciului prin indeplinirea necorespunzatoare sau neindeplinirea atributiilor de serviciu, cade in sarcina angajatorului.


In cauza, din analiza inscrisurilor depuse in probatiune de parti, Tribunalul a retinut faptul ca paratului i se imputa ca nu a luat masuri p. achizitionarea serviciilor de toaletare a arborilor din incinta institutiei si ca urmare, un plop, din cauza degradarii biologice, s-a rupt si a cazut pe o masina, cauzandu-i avarii.


Insa, prin Procesul verbal nr. 1067/23.11.2011, incheiat intre reprezentantii S.C. LEM CONSTRUCT Service 94 S R L. (prestator) si reprezentantii O. C. S. S. S. Bucuresti (beneficiar) cu ocazia receptiei, s-a consemnat la pct. 3 ca ``pe latura cu . bordeiele, canalele subterane sanitare de apa ce alimenteaza bazinul subteran de capacitate 150 m. p. apa (L = 10 m, 1 = 6m, h = 3m) apa p.stocul intangibil al instalatiilor P. S. I. si Statia de ridicarea presiunii apei p.P. S. I. la 20 M C a. (Statia de hidrofor), canalizarile subterane de scurgeri ape pluviale si menajere, langa centura de impamantare p.prizele de pamant O. C. S. S. S. B., prestatorul a prestat servicii de:


- taiere/toaletare a unui numar de 10 pomi.


- taiere/rarire lastaris si arbusti, inclusiv radacini putrede.``


Instanta a apreciat ca acest proces - verbal descrie in mod suficient locul unde se aflau situati arborii toaletati p. a rezulta ca si cel care a cazut peste autoturism a fost toaletat.


A r ezultat, astfel, ca parata a aplicat dispozitiile Legii nr. 24/2007 privind intretinerea spatiilor verzi si toaletarea arborilor p.siguranta persoanelor.


In acest sens, parata a depus un contract cu Euroambient S.R.L. (in care Prestatorul s-a obligat sa execute urmatoarele activitati la sediul Depozitului nr. 1 Bucuresti: toaletare arbori/arbusti p.siguranta in exploatare, siguranta la foc si asigurarea protectiei muncii (toaletare crengi, scos radacini de sub fundatii, si asigurare terasament cu drenaj), si un contract cu S.C. LEM Construct Service 94.


In aceste conditii, instanta a apreciat ca parata si-a indeplinit atributiile de serviciu cu privire la toaletarea arborilor, nefiind instiintata ca erau necesare lucrari suplimentare de toaletare. Astfel, fapta ilicita nu exista.


In consecinta, nefiind intrunita una dintre conditiile cumulative ale angajarii raspunderii patrimoniale, instanta a respins cererea ca neintemeiata, nemaifiind necesara analizarea celorlalte doua conditii - vinovatia salariatului si legatura de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu.


Impotriva acestei sentinte a declarat apel, in termen legal si motivat, apelantul-reclamant O.C.DE S.P.SITUATII S. bUCURESTI (O. C. S. S. S. Bucuresti), criticand-o p.nelegalitate si netemeinicie.


In motivarea apelului, apelanta a aratat ca i nstanta de fond a pronuntat sentinta apelata, pe baza a doua inscrisuri care nu exista la acest dosar, si anume Procesul verbal nr. 1067/23.11.2011 inscrisul care nu a fost invocat ca proba de catre intimata, nu a fost pus in discutia partilor si totusi a fost admis de catre instanta de judecata ca mijloc de proba care a stat la baza sentintei, apelanta contestand realitatea si veridicitatea celor consemnate in Procesul verbal nr. 1067/23.11.2011, pe care nu-1 recunoaste, neexistand in arhiva sa si solicita sa le fie prezentat originalul acestui inscris, iar daca nu este prezentat, acest inscris sa fie inlaturat ca proba .


De asemenea, nici Contractul cu S.C. Euroambi ent S.R.L. p.toaletare arbori pe baza caruia instanta de fond a pronuntat hotararea apelata, nu exista la dosarul de fond, inscrisul nu a fost invocat ca proba de catre intimata, nu a fost pus in discutia partilor si totusi instanta l-a admis de catre instanta de judecata ca proba pe baza careia a pronuntat sentinta.


Se contesta realitatea si veridicitatea celor consemnate in Contractul cu . p.toaletare arbori, pe care nu-I recunoastem, neexistand in arhiva sa si solicita sa fie prezentat originalul acestui inscris, iar daca nu este prezentat, acest inscris sa fie inlaturat ca proba .


Pe fond, se arata ca intimata nu si-a indeplinit atributiile de serviciu si nu a respectat prevederile legii privind obligatia de toaletare a arborilor. La dosar nu exista inscrisuri care sa dovedeasca faptul ca intimata a toaletat arborii.


Toaletarea arborilor nu a mai fost facuta din 2008, conform recunoasterii facuta de intimata in intampinarea depusa de aceasta la dosarul de fond, ceea ce a avut drept consecinta prabusirea unui plop peste un autoturism parcat pe strada, iar instanta care i-a obligat sa plateasca daune a retinut ca acest plop era putred


Rezulta ca intimata a incalcat obligatiile prevazute in art. 12 alin. (2) din Legea nr. 24/2007, respectiv: ``(2) Proprietarii si administratorii de spatii verzi cu arbori si arbusti sunt obligati sa realizeze masurile de intretinere a acestora, ``


Intimata nu si-a indeplinit atributiile de serviciu si nu a respectat prevederile legii privind obligatia de expertizare a arborilor p. a se stabili care sunt putrezi in acest sens, intimata nu a indeplinit obligatiile din art. 12 alin. (3) din Legea nr. 24/2007.


Intimata pretinde ca despagubirile care-i revin la plata trebuie cuantificate doar la suma de 19. x si nu la suma de 23. 674, 80 lei, ceea ce nu poate fi admis intrucat intimata este vinovata p.neplata imediata a despagubirilor precum si p.plata onorariilor executorului judecatoresc deci p.suma de 23. 674, 80 lei. Intimata nu a contestat suma cuantificata stabilita de institutia in sarcina sa. respectiv 9. 801. 37 lei.


Apelantul arata ca sunt intrunite conditiile raspunderii patrimoniale a intimatei:calitatea de salariat a intimatei


La data de 6/7.01.2012, intimata era Sefa Serviciului I. a. T. P. P. S. I. I. deci avea calitatea de salariata a O. C. S. S. S. Bucuresti; fapta este certa: instanta a stabilit ca un plop a cazut din curtea institutiei noastre pe autoturismul parcat pe strada, langa gard, provocandu-i avarii 1a plafon, haion, aripa dreapta spate, etc., drept p.care institutia a fost obligata la despagubiri; exista o paguba (prejudiciu) ; paguba (prejudiciul) a fost cauzat de fapta ilicita a intimatei; vinovatia intimate4i se prezinta sub forma culpei datorate neglijentei si usurintei acesteia p.ca nu i-a solicitat directorului institutiei sa dispuna toaletarea arborilor si expertizarea lor.


Intimata, in calitate de Sef Serviciu I. a. T. P. P. S. I. L precum si Directorul institutiei, prin neindeplinirea obligatiilor si a atributiilor de serviciu prevazute in R. O. F. al O. C. S. S. S. Bucuresti si in Fisa postului, au cauzat o paguba materiala institutiei, deoarece nu au luat masurile necesare p. achizitia publica de servicii care sa stabileasca imediat care arbori din incinta institutiei (plopi si alte specii arboricole) prezinta un grad de imbatranire avansat sau au o stare fitosanitara precara, motiv p.care constituie pericol p.siguranta persoanelor.


Ca urmare a neindeplinirii acestei obligatii legale, fie din neglijenta fie din usurinta, un plop s-a prabusit din curtea institutiei pe un autoturism, avariindu-1, iar reparatiile si alte cheltuieli in suma de 23. 674, 80 lei au fost platite integral de catre institutie.


Intimata nu spune nimic si nu motiveaza in niciun fel de ce nu a propus Directorului institutiei achizitia publica de servicii care sa stabileasca imediat care arbori din incinta institutiei prezinta un grad de imbatranire avansat sau au o stare fitosanitara precara.


Intimata nu poate invoca necunoasterea legii si nu poate ignora prevederile imperative ale art. 12 alin. (2) si alin. (3) din Legea nr. 24/2007.


Apelantul a invederat ca nu exista nici un caz de forta majora.


In drept, apelul a fost intemeiat pe dispozitiile art. 466 alin. 1, art. 476 alin. 3 C. si art. 194 C.


Prin intampinare, intimata a solicitat respingerea apelului si mentinerea ca temeinica si legala a sentintei apelate.


In motivarea intampinarii, intimata a aratat ca n u sunt intrunite conditiile p. atragerea raspunderii angajatilor, reglementate de dispozitiile art. 254 alin. 1 si 2 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Instanta de fond a analizat existenta prejudiciului si a faptei, a constatat existenta prejudiciului, dar in acelasi timp a constatat in mod legal ca nu exista fapta ilicita.


Subliniaza faptul ca prin cererea introductiva reclamanta nu a solicitat instantei de fond sa analizeze vinoatia si legatura de cauzalitate, solicitand strict plata de catre intimata a sumei reprezentand prejudiciu (suma redusa ulterior) ca si cum ar fi fost evident ca ar fi unica persoana care s-ar face vinovata de producerea faptei ilicite, dar fara a solicita instantei sa constate acest fapt (desi s-au contrazis inca din actiunea introductiva formulata impotriva sa unde au facut referire la o presupusa vinovatie a doi salariati, fostul director pensionat din 2014 iulie, domnul Marc . a. si fosta sefa de serviciu, I. A A T P. PSI. I, subsemnata Piscoci P_). Printr-o adresa nr. 1228/07.09.2018, depusa de actuala apelanta la cutia sa postala de la domiciliu la data de 10.09.2018 se pretinde ca s-a modificat cuantumul obiectului cererii aratand ca intr-un document numit Raportul nr. 1228/07.09.2018 al unei adunari ad hoc al reclamantei numit Comisia Interna a reclamantei se precizeaza expres faptul ca ``nu se poate decide cu certitudine raspunderea si recuperarea pagubei``.


Cu alte cuvinte, O. C. S. S. S. Bucuresti, pretinde initial intregul prejudiciu, apoi doar o parte a acestuia de la intimata, fara a stabili in mod cert daca si in ce masura are o culpa in producerea acestui prejudiciu si nici nu solicita instantei de fond sa constate vinovatia sa p.prejudiciul pretins.


Deci, apelanta dupa ce la fond era absolut sigura ca intimata este vinovata de prabusirea copacului, ca nu l-am toaletat, acum solicita instantei de apel sa afle care este cauza prabusirii copacului, afirmand ca si in conditiile in care ar fi fost toaletat tot trebuie aflat acum, de ce acum 7 ani s-a prabusit acel arbore in 7 ianuarie 2012. De asemenea apelantul, solicita instantei de apel cine se face vinovat de prabusirea copacului, desi nu a formulat aceasta solicitare in fata instantei de fond, iar comisia interna din cadrul OCSSSB, Cod fiscal x/93, a aratat clar, chiar in timpul procesului ca `` nu poate decide cu certitudine raspunderea si recuperarea pagubei``.


Ambiguitatea cu privire la prejudiciu se continua si in cadrul apelului.


Cu privire la intinderea prejudiciului ce mi s-ar putea imputa daca s-ar fi facut vinovata de incalcarea atributiilor de serviciu, asa cum a sustinut si probat in dosarul de fond, p.situatia in care un copac este in pericol sa fie rasturnat de vant la o furtuna, intimata in calitate de sef serviciu, aveam in subordine la nivel de administrativ/aprovizionare/gestiune, intretinere, un salariat impreuna cu 5 salariati la paza obiectivului si 5 salariati la serviciul situatii de urgenta (apararea impotriva incendiilor si protectie civila) si servicii exteriorizate prin S.C. ROMRAZ CONSULTING S.R.L. p.Protectia muncii/securitate si sanatate in munca, situatii de urgenta (psi + protectie civila) care impreuna cu 5 sefi de depozite Bucuresti, Urziceni jud. Ialomita, Gornesti jud. M., Beresti jud. Bacau, F.jud. T., Novaci jud. Gorj (membri ai consiliului de administratie) care urmaresc permanent problemele in teren, informand directorul, seful contabil, serviciul IAATP. PSI. I sau Consiliul de Administratie, propunand masuri si solicitari de fonduri (cum ar fi solicitarea achizitiei toaletari sau urgente) p.reglementarea deficientelor si urgentelor aparute. Informarile se faceau prin referate de necesitate, intocmite de servicii, depozite, birouri, etc, conform pasulu11 din norma interna OCSSS nr. 470/27.04.2009 care a fost transmisa instantei.


Mai mult, in instanta (dosarul x/299/2012) a sustinut ca nu sunt aplicabile prevederile Legii 24/2007, desi in prezentul dosar sustine ca nu as fi respectat dispozitiile aceleiasi legi.


Cu privire la vinovatie, din analiza fiselor de post si a intregului material probator rezulta ca nu am nicio culpa in producerea evenimentului ce a cauzat prejudiciul pe care O. C. S. S. S. Bucuresti, COD FISCAL x/93, a fost obligat sa- l acopere. Intimata nu aveam cum sa ia vreo masura expresa suplimentara, daca nu i se aducea la cunostinta de catre angajatii, gestionari din subordine, de existenta unor probleme aparute accidental. Pe cale de consecinta, lipseste vinovatia.


Sarcina probei apartine fostului angajator, ori acesta nu a probat nici vinovatia si nici legatura de cauzalitate dintre fapta si prejudiciu.


In drept, intampinarea a fost intemeiata pe dispozitiile art. 205, 472 C.


Apelantul a depus raspuns la intampinare.


Curtea a incuviintat, la cererea ambelor parti, proba cu inscrisuri .


s-a dispus atasarea la dosarul cauzei a unei copii de pe Sentinta civila nr. 7418/16.10.2018 pronuntata de Tribunalul Bucuresti, Sectia a VIIi-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale in Dosarul nr. x/3/2018.


Analizand apelul declarat, potrivit dispozitiilor art. 477 Cod procedura civila, in raport de actele si lucrarile dosarului, Curtea retine urmatoarele:


Apelantul a inteles sa critice hotararea instantei de fond, in esenta, p.urmatoarele motive: inexistenta la dosarul de fond a Procesul verbal nr. 1067/23.11.2011 si a Contractul cu, inscrisuri care nu au fost incuviintate ca proba in dosar, iar pe fond a invederat ca sunt intrunite conditiile raspunderii patrimoniale deoarece intimata nu si-a indeplinit atributiile de serviciu si nu a respectat prevederile legii privind toaletarea si expertizarea arborilor, fiind vinovata atat p.neplata despagubirii, cat si p.plata onorariilor executorului judecatoresc, deci p.suma de 23. 674, 80 lei.


Referitor la prima critica, C.retine ca instanta de fond a respins actiunea prin care s-a solicitat atragerea raspunderii patrimoniale a intimatei p.suma de 23. 674, 80 lei cu motivarea ca fapta ilicita nu exista, apreciind ca intimata si-a indeplinit atributiile de serviciu cu privire la toaletarea arborilor, nefiind instiintata ca erau necesare lucrari suplimentare de toaletare. In considerentele instantei de fond, aprecierea instantei relativa la inexistenta faptei ilicite are ca temei procesul-verbal nr. 1067/23.11.2011 si un contract cu EUROAMBIENT SRL.


Cu privire la aceste doua inscrisuri, Curtea constata ca ele nu se regasesc la dosarul instantei de fond, nu au fost solicitate a fi incuviintate ca probe, nu au fost puse in discutia contradictorie a partilor, sens in care instanta de fond in mod eronat si-a intemeiat motivarea pe niste inscrisuri straine de cauza, inexistente la dosar.


Pe de alta parte, in etapa apelului, fata de criticile apelantului si de imprejurarea ca s-a contestat existenta in sine si in arhiva societatii a inscrisurilor in cauza, Curtea a pus in vedere intimatei sa depuna la dosar inscrisurile in cauza in copie conforma cu originalul si sa prezinte instantei originalul acestor inscrisuri . P.termenul din 23.04.2019 intimata a depus la dosar copii conform cu originalul de pe procesul-verbal nr. 1067/23.11.2011 (f.125 si urm.) si contractul de prestari servicii interventie la instalatii termice nr. 1024/16.11.2011 (f.131), invederand ca nu este in posesia originalelor.


Potrivit dispozitiilor art. 285 alin. 2 C.``(2) Partile pot sa ceara confruntarea copiei cu originalul, prezentarea acestuia din urma putand fi intotdeauna ordonata de instanta, in conditiile prevazute la art. 292 alin. (2).``, iar conform art. 292 alin. 2 din acelasi act normativ ``Daca inscrisul este depus in copie, partea care l-a depus este obligata sa aiba asupra sa originalul si, la cerere, sa il prezinte instantei, sub sanctiunea de a nu se tine seama de inscris.``


Fata de imprejurarea ca, raportat la solicitarea de confruntare a copiei cu originalul formulata de apelant, intimata nu a putut prezenta in original inscrisurile care au stat la baza motivarii instantei de fond in sensul inexistentei faptei ilicite, inscrisuri pe care intimata s-a intemeiat in etapa apelului, Curtea urmeaza a face aplicarea prevederilor art. 292 alin. 2 C.in sensul incidentei sanctiunii neluarii in seama a procesul-verbal nr. 1067/23.11.2011 si contractul de prestari servicii interventie la instalatii termice nr. 1024/16.11.2011.


Pe fondul pretentiilor, Curtea va avea in vedere urmatoarele:


Conform art. 254 alin. 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) ``(1) Salariatii raspund patrimonial, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, p.pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca lor.``, iar art. 255 alin. 1 din acelasi act normativ statueaza ca ``(1) Cand paguba a fost produsa de mai multi salariati, cuantumul raspunderii fiecaruia se stabileste in raport cu masura in care a contribuit la producerea ei.``


Potrivit art. 254 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), salariatii raspund patrimonial, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, p.pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca lor.


Din analiza acestor prevederi legale rezulta ca, p. a exista raspunderea patrimoniala a salariatului fata de angajator este necesar a fi intrunite cumulativ urmatoarele conditii:


calitatea de salariat la angajatorul pagubit;


fapta ilicita savarsita de angajat in legatura cu munca sa;


prejudiciul cauzat patrimoniului angajatorului;


raportul de cauzalitate intre fapta savarsita si prejudiciu;


vinovatia salariatului.


Intimata a invederat in cuprinsul intampinarii ca intregul prejudiciu este solicitat si de la ea, si de la fostul director, desi prin actiunea introductiva s-a facut referire la presupusa vinovatie a doi salariati.


Cu privire la prejudiciul in suma de 23. 674, 80 lei (despagubire si cheltuieli de judecata la care a fost obligat apelantul in Dosarul nr. x/299/2012, precum si cheltuieli de executare silita a titlului executoriu) solicitat de apelant in prezentul dosar, Curtea retine ca acelasi prejudiciu este solicitat de apelant in contradictoriu cu o alta persoana, si anume Marc . a. , in Dosarul nr. x/3/2018 solutionat prin Sentinta civila nr. 7418/16.10.2018 pronuntata de Tribunalul Bucuresti, Sectia VIIi-a Conflicte de Munca (f. 88 si urm.).


De altfel, prin Referatul nr. 796/08.05.2017, intocmit de Comisia constituita potrivit Deciziei nr. C12/5/08.01.2016, completata prin Decizia nr. C12/7/12.01.2017, s-a stabilit ca Directorul institutiei (ing. Ma. a_), si Sefa Serviciului IAATPPSII (Piscoci P_) aveau obligatia de a lua toate masurile necesare p.impiedicarea prabusirii plopului peste autoturismul parcat pe strada, prin asigurarea achizitiei publice a serviciului p.toaletarea arborilor din incinta institutiei.


Potrivit dispozitiilor art. 255 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) potrivit carora ``(1) Cand paguba a fost produsa de mai multi salariati, cuantumul raspunderii fiecaruia se stabileste in raport cu masura in care a contribuit la producerea ei. (2) Daca masura in care s-a contribuit la producerea pagubei nu poate fi determinata, raspunderea fiecaruia se stabileste proportional cu salariul sau net de la data constatarii pagubei si, atunci cand este cazul, si in functie de timpul efectiv lucrat de la ultimul sau inventar ``.


Curtea constata incidenta in cauza a dispozitiilor art. 255 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), dat fiind faptul ca apelantul invoca o paguba produsa de mai multi salariati.


Curtea constata ca era necesara chemarea in judecata a tuturor angajatilor apelantului responsabili de producerea prejudiciului produs angajatorului in cadrul aceluiasi dosar.


Din modalitatea de redactare a normei juridice rezulta ca legiuitorul a pornit de la prezumtia ca angajatorul a chemat in judecata pe toti salariatii responsabili de producerea pagubei ce se urmareste a se acoperi. Rezulta acest lucru din faptul ca legiuitorul a folosit expres notiunea de ``raspunderea fiecaruia``, dupa ce a facut referire la paguba produsa de mai multi salariati. Prin urmare este necesar ca fiecare din salariatii care au produs paguba sa fie chemat in judecata de angajator .


De altfel este evident ca p. a se stabili masura in care a contribuit la producerea pagubei fiecare dintre salariatii responsabili, trebuie administrate probe in contradictoriu cu toti angajatii potential responsabili, care trebuie sa aiba posibilitatea de a formula aparari, de a cerere administrarea de probe p. a dovedi eventuala nevinovatie sau o contributie mai mica la producerea prejudiciului in raport cu faptele celorlalti angajati chemati in judecata .


D.in cadrul unui proces in care sunt chemati in judecata toti angajatii potential raspunzatori de producerea pagubei invocata de angajator se poate stabili in ce masura a contribuit fiecare la producerea acesteia, vinovatia fiecaruia, legatura de cauzalitate dintre fapta fiecarui salariat si prejudiciul imputat.


La alin. 2 din art. 255 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) se stabileste modalitatea de calcul a cuantumului prejudiciului de care se face raspunzator fiecare salariat, daca masura in care s-a contribuit la producerea pagubei nu poate fi determinata.


Rezulta ca alin. 2 din acest text de lege se aplica in subsidiar, doar in situatia in care, dupa administrarea de probe in fata instantei de judecata, nu s-a putut stabili contributia concreta a fiecarui angajat la producerea prejudiciului. Acest lucru presupune insa faptul ca sunt intrunite cu privire la toti salariatii conditiile raspunderii patrimoniale (fapta producatoare de prejudiciu, vinovatie, legatura de cauzalitate), fara a fi certa masura efectiva in care a contribuit fiecare. Cu alte cuvinte aceasta modalitate subsidiara de calcul a valorii prejudiciului ce trebuie recuperat de la fiecare salariat, nu excluse aplicarea dispozitiilor art. 254 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), nici pe cele ale alin. 1 din art. 255 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), respectiv chemarea in judecata a tuturor salariatilor care au contribuit la producerea prejudiciului si dovedirea conditiilor raspunderii patrimoniale in persoana fiecaruia.


Fata de dispozitiile art. 255 alin. 1 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), atata timp cat chiar apelantul a statuat prin Referatul nr. 796/08.05.2017 ca Directorul institutiei (ing. Ma. a_), si Sefa Serviciului IAATPPSII (Piscoci P_) aveau obligatia de a lua toate masurile necesare p.impiedicarea prabusirii plopului peste autoturismul parcat pe strada, prin asigurarea achizitiei publice a serviciului p.toaletarea arborilor din incinta institutiei si in conditiile in care apelantul a formulat doua actiuni distincte impotriva fiecaruia dintre acesti salariati p.intregul prejudiciu, Curtea constata ca apelantul ar fi trebuit sa stabileasca in mod distinct p.fiecare salariat care a fost contributia concreta adusa la producerea prejudiciului si sa demareze un singur proces impotriva celor doi salariati.


Sub acest aspect, Curtea observa ca nu exista la dosarul de fond vreo cerere de restrangere/modificare a pretentiilor fata de intimata prin raportare la dispozitiile art. 255 alin. 1 si 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro). Imprejurarea ca in cuprinsul apelului criticile apelantul face referire la imprejurarea ca intimata nu a contestat suma cuantificata de institutie in sarcina sa de 9. 801, 37 lei nu se coroboreaza cu existenta la dosarul de fond a unei cereri de modificare/restrangere a pretentiilor formulata in conditii procesuale, simpla comunicare catre intimata in afara cadrului procesual a unui raport al comisiei interne nu are semnificatia juridica a unei modificari a actiunii in cadrul prezentului dosar. Curtea observa si imprejurarea ca, desi la termenul din 30.08.2018, cu ocazia discutarii cererii de conexare a prezentului dosar la Dosarul nr. x/3/2018, instanta de fond pus in vedere apelantului ca trebuie sa formuleze o precizare a cuantumului prejudiciului (f. 43 vol. II dosar fond) in ambele dosare, din examinarea actelor depuse la dosar de catre apelantul-reclamant si a practicalei incheierii de amanare a pronuntarii din 01.10.2018 nu rezulta ca a avut loc o precizare a cuantumului prejudiciului in prezentul dosar.


Existenta unui sigur proces in cadrul caruia sa se solicite intregul prejudiciu, dar defalcat p.fiecare dintre cei doi salariati presupusi vinovati de savarsirea unei fapte ilicite, ar da posibilitatea acestora sa formuleze aparari proprii prin raportare si la o eventuala culpa mai mare a celuilalt salariat, cu consecinte si asupra intinderii eventualului prejudiciu la care ar fi obligat. Sub acest aspect, din actele dosarului, nu rezulta ca apelantul ar fi contestat masura respingerii conexarii celor doua dosare.


Curtea apreciaza ca nu se poate dispune angajarea raspunderii patrimoniale a intimatei, unul dintre salariatii caruia i se imputa paguba solicitata, in lipsa actionarii in instanta in cadrul aceluiasi dosar si a celeilalte persoane presupus responsabile de producerea prejudiciului si cu atat mai mult, nu se poate dispune angajarea raspunderii patrimoniale a intimatei p.intregul prejudiciu in conditiile in care chiar apelantul a sustinut ca ar fi mai inca un salariat responsabil de producerea prejudiciului.


Din aceasta perspectiva, a nerespectarii prevederilor privind chemarea in judecata in acelasi dosar a tuturor persoanelor pretins responsabile de producerea prejudiciului si a cuantificarii distincte a pagubei cauzate de fiecare dintre acestea, Curtea apreciaza ca nu mai poate prezenta relevanta in cauza analiza conditiilor raspunderii patrimoniale doar prin raportare la persoana intimatei


Pentru aceste considerente, in baza art. 480 alin. 1 Cod procedura civila, Curtea va respinge apelul ca nefondat.


PENTRU ACESTE MOTIVE,


IN NUMELE LEGII


DECIDE:


Respinge apelul declarat de apelantul-reclamant O.C.DE S.P.SITUATII S. bUCURESTI (OCSSS), cu sediul in Bucuresti, sector 1, nr. 3, avand cod fiscal x impotriva Sentintei civile nr. 7422/16.10.2018, pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIIi-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, in Dosarul nr. x, in contradictoriu cu intimata-parata P.P., avand CNP: x, cu domiciliul in Bucuresti, sector 6, 3, ca nefondat.


Definitiva.


Pronuntata azi, 07.05.2019, prin punerea solutiei la dispozitia partilor de catre grefa instantei.




Pronuntata de: Curtea de Apel Bucuresti- Decizia civila nr. 2469 din data de 07 Mai 2019


Citeşte mai multe despre:    conditiile raspunderii patrimoniale a salariatilor    chemarea in judecata a tuturor salariatilor responsabili de producerea prejudiciului    trebuie administrate probe in contradictoriu cu toti angajatii potential responsabili    modalitatea de calcul a cuantumului prejudiciului de care se face raspunzator fiecare salariat daca masura in care s-a contribuit la producerea pagubei nu poate fi determinata    nu se poate dispune angajarea raspunderii patrimoniale a intimatei in lipsa actionarii in instanta in cadrul aceluiasi dosar si a celeilalte persoane presupus responsabile de producerea prejudiciului
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe