Litigiile intemeiate pe Legea contenciosului administrativ sunt de compenteta tribunalului cand au ca finalitate analiza unui raport juridic de munca

Prin cererea inregistrata pe rolul Curtii de Apel Bucuresti � Sectia a VIII-a Contencios administrativ si fiscal, la data de 05.09.2019 sub dosar nr. x, reclamantul S.L. al Salariatilor din A. A. C.R.- SLSAAR a solicitat ca instanta sa dispuna paratei A. A. C.R.(AACR) sa constatate incetarea de drept a contractului individual de munca al dlui. G.I., fost, pana la data de 12.07.2019, director al Directiei Securitate si Cibernetica din AACR.

In motivare, partea reclamanta a aratat ca prin Decizia nr. 3539/12.07.2019 s-a dispus de catre Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VII-a reintegrarea dlui. a. I.in functia avuta anterior concedierii, angajatorul fiind obligat sa procedeze la reintegrarea sa, cu reinfiintarea functiei, deci si a Directiei Securitate a. , precum si desfiintarea Directiei Securitate a. si Cibernetica, instanta de munca aratand ca securitatea cibernetica este componenta inexistenta, alaturata fortat si ilegal securitatii aeronautice. Or, partea parata refuza reintegrarea dlui. a. , respectiv constatarea incetarii de drept a contractului individual de munca al dlui. G., desi S. a solicitat aceste lucruri.

In drept, s-a indicat Legea contenciosului administrativ.

La data de 20.01.2020, parata A. A. C.R.(AACR) a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare in judecata .

In motivare, parata a invocat exceptia necompetentei materiale a Curtii de Apel Bucuresti, dat fiind ca actiunea face parte din categoria conflictelor de munca, date fiind disp. art. 269 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si art. 208, art. 210 din Legea nr. 62/2011.

Totodata, parata a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale active a partii reclamante, dat fiind ca actiunea nu a fost formulata in numele unui membru de sindicat.

De asemenea, partea parata a invocat si exceptia lipsei de interes, rap. la art. 33 C.

In drept, s-au indicat Codul de procedura c., Legea nr. 62/2011.

In dovedire, a fost invocata proba cu inscrisuri .

Analizand probele administrate, Curtea retine urmatoarele cu privire la exceptia necompetentei materiale, ce se impune a fi solutionata cu prioritate potrivit art. 248 C.:

Prin cererea de chemare in judecata, partea reclamanta S.L. al Salariatilor din A. A. C.R.- SLSAAR a solicitat ca instanta sa dispuna paratei A. A. C.R.(AACR) sa constatate incetarea de drept a contractului individual de munca al unei terte persoane, respectiv dl. G.I., director al Directiei Securitate a. si Cibernetica din AACR.

Potrivit art. 96 C.(Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura c., republicata) ``Curtile de apel judeca: 1. in prima instanta, cererile in materie de contencios administrativ si fiscal, potrivit legii speciale; (a��) ``.

Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ (forma in vigoare la data introducerii cererii de chemare in judecata) prevede ca ``(1) Litigiile privind actele administrative emise sau incheiate de autoritatile publice locale si judetene, precum si cele care privesc taxe si impozite, contributii, datorii vamale, precum si accesorii ale acestora de pana la 3.000.000 de lei se solutioneaza in fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau incheiate de autoritatile publice centrale, precum si cele care privesc taxe si impozite, contributii, datorii vamale, precum si accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de lei se solutioneaza in fond de sectiile de contencios administrativ si fiscal ale curtilor de apel, daca prin lege organica speciala nu se prevede altfel. (a��).``. [s. n. ]

Din lectura atenta a textelor legale mentionate se constata ca in materia contenciosului administrativ activitatea de judecata in prima instanta revine, in principiu, tribunalelor si curtilor de apel, a caror competenta materiala este delimitata potrivit celor doua criterii identificate chiar de legiuitor in continutul normei juridice, respectiv (1) criteriul rangului autoritatii publice (locala sau centrala) si (2) criteriul valoric (pana la 3.000.000 de lei, inclusiv, sau mai mari de 3.000.000 de lei).

Totusi, procesul de fata are ca obiect solicitarea de incetare a unui contract individual de munca, incheiat de partea parata cu o terta persoana .

Or, Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) prevede ca: ``Jurisdictia muncii are ca obiect solutionarea conflictelor de munca cu privire la incheierea, executarea, modificarea, suspendarea si incetarea contractelor individuale sau, dupa caz, colective de munca prevazute de prezentul cod, precum si a cererilor privind raporturile juridice dintre partenerii sociali, stabilite potrivit prezentului cod.`` (art. 266) ; ``Pot fi parti in conflictele de munca: a) salariatii, precum si orice alta persoana titulara a unui drept sau a unei obligatii in temeiul prezentului cod, al altor legi sau al contractelor colective de munca; b) angajatorii-persoane fizice si/sau persoane juridice - , agentii de munca temporara, utilizatorii, precum si orice alta persoana care beneficiaza de o munca desfasurata in conditiile prezentului cod; c) sindicatele si patronatele; d) alte persoane juridice sau fizice care au aceasta vocatie in temeiul legilor speciale sau al Codului de procedura c.`` (art. 267) ; ``(1) Judecarea conflictelor de munca este de competenta instantelor judecatoresti, stabilite potrivit legii. (2) Cererile referitoare la cauzele prevazute la alin. (1) se adreseaza instantei competente in a carei circumscriptie reclamantul isi are domiciliul sau resedinta ori, dupa caz, sediul .`` (art. 269).

Potrivit art. 208 din Legea nr. 62/2011 a dialogului social ``Conflictele individuale de munca se solutioneaza in prima instanta de catre tribunal.``.

Asadar, competenta materiala de judecata a actiunii, avand ca finalitate incetarea unui contract individual de munca, revine Tribunalului ca instanta de jurisdictie a muncii, din moment ce partea reclamanta urmareste analiza masurii in care acel raport juridic de dreptul muncii mai produce sau nu efecte juridice in urma Deciziei nr. 3539/12.07.2019 pronuntate de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VII-a Conflicte de munca si asigurari sociale.

Chiar daca partea reclamanta a invocat Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ ca temei al actiunii formulate, totusi, fata de disp. art. 22 alin. 4 C., procesul priveste jurisdictia muncii, iar nu un act administrativ unilateral sau asimilat, de esenta caruia este, potrivit art. 2 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 554/2004, exercitarea regimului de putere publica. Astfel, in legatura cu executarea unui contract individual de munca, angajatorul nu se gaseste in situatia regimului de putere publica, ci a aplicarii reglementarilor specifice de dreptul muncii.

Fata de cele aratate in precedent, retinand si disp. art. 129 alin. 2 pct. 2, respectiv art. 132 alin. 1 C., texte potrivit carora ``Necompetenta este de ordine publica: (a��) 2. in cazul incalcarii competentei materiale, cand procesul este de competenta unei instante de alt grad (a��) ``, respectiv ``Cand in fata instantei de judecata se pune in discutie competenta acesteia, din oficiu sau la cererea partilor, ea este obligata sa stabileasca instanta judecatoreasca competenta ori, daca este cazul, un alt organ cu activitate jurisdictionala competent ``, Curtea va admite exceptia de necompetenta materiala invocata din oficiu si va declina competenta de solutionare a cauzei in favoarea Tribunalului Bucuresti - Sectia conflicte de munca si asigurari sociale, instanta in a carei circumscriptie teritoriala se afla sediul reclamantei potrivit art. 269 alin. 2 din Legea nr. 53/2003.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

IN NUMELE LEGII,

HOTARASTE:

Admite exceptia necompetentei materiale a Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIIi-a C. administrativ si fiscal, invocata de parata.

Declina competenta materiala de solutionare a cauzei ce priveste pe reclamantul S.L. al Salariatilor din A. A. C.R.- SLSAAR cu sediul in mun. Bucuresti, soseaua Bucuresti - Ploiesti, nr. 38- 40, sector 1, citat la D.F.in Snagov, in contradictoriu cu parata A. A. C.R., cu sediul in Bucuresti, 38- 40, in favoarea Tribunalului Bucuresti - Sectia conflicte de munca si asigurari sociale.