Prin Sentinta civila nr. 6754/25.09.2018, pronuntata de Tribunalul Bucuresti Sectia a VIIi-a Conflicte de Munca Asigurari Sociale in Dosarul nr. x, a fost a dmisa in parte actiunea formulata de reclamanta S.V.L., in contradictoriu cu parata S.C. P.R. S.R.L.; a fost a nulata decizia de concediere nr. 377 din 06.03.2018 emisa de parata; s-a dispus reintegrarea reclamantei in functia detinuta anterior concedierii; a fost obligata parata la plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat reclamanta de la data concedierii si pana la reintegrarea efectiva pe postul detinut anterior concedierii; a fost respinsa cererea privind plata cheltuielilor de judecata ca neintemeiata.
Pentru a pronunta astfel, instanta de fond a retinut urmatoarea situatie de fapt si de drept:
Intre reclamanta, in calitate de salariata, si parata, in calitate de angajator, s-a incheiat contractul individual de munca incheiat si inregistrat sub nr. 1203 din 29.06.2016 in registrul general de evidenta a salariatilor, pe o durata determinata, de 7 luni, incepand cu data de 01.07.2016 si pana la data de 31.01.2017 inclusiv, dupa cum rezulta din contractul depus, in copie, la filele nr. 11- 13 din dosar.
Ulterior, durata contractului a fost modificata, in sensul ca se incheie pe o durata nedeterminata incepand cu data de 01.09.2017, dupa cum rezulta din actul aditional la contractul individual de munca nr. 1203 din 29.06.2016, depus, in copie, la fila nr. 14 din dosar.
Din actul aditional la contractul individual de munca nr. 1203 din 29.06.2016, depus, in copie, la fila nr. 15 din dosar, rezulta ca felul muncii reclamantei a fost modificat in sensul ca va ocupa functia de Senior Case, conform structurii organizatorice a angajatorului (asimilata functiei de sef supraveghere case, cod x conform clasificarii ocupatiilor din Romania).
Prin Decizia nr. 377 din 06.03.2018 emisa de parata, depusa, in copie, la filele nr. 28 - 29 din dosar, s-a decis ca incepand cu data de 07.03.2018 in temeiul art. 61 lit. a coroborat cu art. 248 alin. 1 lit. e din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) - Legea nr. 53/2003 se sanctioneaza cu desfacerea disciplinara a contractului individual de munca doamna S.V.L.ocupand functia de sef supraveghere case, in cadrul Magazinului P.3150 - Orhideea Shopping Center avand in vedere faptul ca in data de 26.12.2017 dna C.F.D., avand functia de director adjunct magazin, in cadrul magazinului 3150 Orhideea, a trimis banii la banca fara nicio diferenta; in data de 29.12.2017 aceasta a constatat impreuna cu directorul de magazin, dl. G.F.faptul ca din seif lipseste suma de 1200 lei; in urma controalelor efectuate si a vizionarii inregistrarilor video, s-a constatat ca in data de 27.12.2017 intre orele 15:45- 16:05, seful de tura- dna S.V.L.(avand acces la seif, fiind sef de tura) a facut decontarea unui casier, a aranjat banii in seif, iar in urma acestuia nu a introdus toti banii in seif, lasand o suma de bani pe birou(min. 3.04 din inregistrarea video) ; salariata S.V.L. a iesit din birou luand banii cu ea (min. 4. 33 din inregistrarea video) bani pe care i-a introdus in buzunarul de la spatele blugilor si a mers la casa unde a facut o stornare unui casier, dupa care ramane in spatiul de vanzare pentru a face reduceri; salariata nu lasa niciun ban in sertarele casierilor si nici nu s-a intors inapoi cu banii in birou pentru a-i pune in seif; in ziua respectiva la schimbul de dupa aceasta a fost singurul sef de tura, nimeni altcineva nu a mai avut acces in biroul si la seif.
In Decizia nr. 377 din 06.03.2018 emisa de parata, depusa, in copie, la filele nr. 28 - 29 din dosar, se mentioneaza ca in stabilirea sanctiunii disciplinare au fost avute in vedere urmatoarele aspecte: a) salariata a sustras suma de 1200 lei prin utilizarea unor manopere dolosive care sa ascunda fapta acesteia; b) salariata a refuzat sa recunoasca furtul sumei; c) continuarea relatiilor de munca este compromisa avand in vedere modalitatea in care salariata a urmarit sa ascunda fapta, ceea ce creeaza suspiciuni majore ca aceasta ar putea in continuare sa isi perfectioneze modalitatea de sustragere a banilor; d) nesanctionarea drastica a salariatei care a sustras suma de bani ar putea sa constituie o incurajare a colegilor acestora care au cunostinta de acest furt, astfel incat si acestia ar putea incerca utilizarea manoperelor dolosive pentru sustragerea de bani sau de produse din magazinele sale; e) nerespectarea normelor interne.
In Decizia nr. 377 din 06.03.2018 emisa de parata, depusa, in copie, la filele nr. 28 - 29 din dosar, se mentioneaza ca apararile salariatei au fost respinse pentru urmatoarele motive: salariata nu a reusit sa demonstreze faptul ca nu si-a insusit suma de 1200 lei din seiful societatii; din inregistrarea video se vede foarte clar cum aceasta pune pe masa o suma de bani pe care ulterior ii introduce in buzunarul de la spatele pantalonilor; ulterior aceasta nu scoate banii din buzunar, astfel incat sustinerile acesteia conform carora ar fi vorba de bancnote de 50 de lei nu se confirma cu proba video; salariata era singura care in perioada 27- 29.12.2017 a avut acces la seiful societatii, astfel incat nici apararile acesteia conform carora nu s-ar face predarea banilor nu pot sa fie retinute.
Conform dispozitiilor art. 247 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicata - Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), angajatorul dispune de prerogativa disciplinara, avand dreptul de a aplica, potrivit legii, sanctiuni disciplinare salariatilor sai ori de cate ori constata ca acestia au savarsit o abatere disciplinara.
Potrivit dispozitiilor art. 247 alin. 2 din Legea nr. 53/2003 republicata - Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), a baterea disciplinara este o fapta in legatura cu munca si care consta intr-o actiune sau inactiune savarsita cu vinovatie de catre salariat, prin care acesta a incalcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil, ordinele si dispozitiile legale ale conducatorilor ierarhici.
In speta, din coroborarea mentiunilor din Decizia nr. 377 din 06.03.2018 emisa de parata, depusa, in copie, la filele nr. 28- 29 din dosar, a rezultat ca abaterea disciplinara retinuta in sarcina reclamantei a constat in faptul ca salariata a sustras din seif suma de 1200 lei prin utilizarea unor manopere dolosive care sa ascunda fapta acesteia.
In consecinta, in raport de obiectul cererii de chemare in judecata si de criticile pe care reclamanta le-a formulat impotriva deciziei de sanctionare disciplinara contestata in prezenta cauza, este necesar sa se stabileasca daca reclamanta a savarsit respectiva abatere disciplinara.
In acest context, ceea ce se impune a fi mentionat cu prioritate este faptul ca, potrivit dispozitiilor art. 272 din Legea nr. 53/2003 republicata - Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), sarcina probei in conflictele de munca revine angajatorului, acesta fiind obligat sa depuna dovezile in apararea sa pana la prima zi de infatisare.
In speta, parata nu a facut dovada ca reclamanta ar fi sustras suma de 1200 lei din seiful societatii.
Imprejurarile retinute in decizia de sanctionare disciplinara contestata in prezenta cauza (in sensul ca in data de 29.12.2017 s-a constatat ca din seif lipseste suma de 1200 lei si ca in urma controalelor efectuate si a vizionarii inregistrarilor video, s-a constatat ca in data de 27.12.2017 intre orele 15:45- 16:05, seful de tura- dna S.V.L.(avand acces la seif, fiind sef de tura) a facut decontarea unui casier, a aranjat banii in seif, iar in urma acestuia nu a introdus toti banii in seif, lasand o suma de bani pe birou(min. 3.04 din inregistrarea video) ; salariata S.V.L. a iesit din birou luand banii cu ea (min. 4. 33 din inregistrarea video) bani pe care i-a introdus in buzunarul de la spatele blugilor si a mers la casa unde a facut o stornare unui casier, dupa care ramane in spatiul de vanzare pentru a face reduceri; salariata nu lasa niciun ban in sertarele casierilor si nici nu s-a intors inapoi cu banii in birou pentru a-i pune in seif; in ziua respectiva la schimbul de dupa aceasta a fost singurul sef de tura, nimeni altcineva nu a mai avut acces in biroul si la seif), asadar aceste imprejurari nu sunt de natura sa confirme savarsirea de reclamanta a abaterii disciplinare prin raportare la care a fost sanctionata disciplinar.
In acest sens trebuie avut in vedere ca nu a rezultat in mod neechivoc care este valoarea sumei lasate pe birou, pe care salariata la iesirea din birou a luat-o si pe care a introdus-o in buzunarul de la spatele blugilor, nu rezulta care a fost toata activitatea desfasurata de aceasta ulterior iesirii din birou, in interiorul magazinului, pentru a se proba daca sustinerea reclamantei, in sensul ca s-a dus la casa de marcat, unde a predat suma catre casiera a. , ar fi neintemeiata, mai ales ca reclamanta a invederat in motivarea cererii de chemare in judecata ca in imagini se observa cum bancnotele de 5 lei le-a pus pe marginea biroului, a pus restul de bani in cutiuta din seif, a luat bancnotele de 5 lei si s-a indreptat spre magazine, si, de asemenea, tot in motivarea cererii de chemare in judecata a invederat ca in imagini se vad cateva bancnote de 5 lei, iar suma lipsa era de 1.200 lei si ca nu au fost analizate toate imaginile video, respectiv cele ce surprind momentul in care, ulterior parasirii camerei in care se afla seif ul, s-a deplasat in incinta magazinului, unde a inmanat casierei bancnotele de 5 lei.
Desi in decizia de sanctionare disciplinara contestata in prezenta cauza s-a mai retinut ca salariata nu a lasat niciun ban in sertarele casierilor si nici nu s-a intors inapoi cu banii in birou pentru a-i pune in seif, aceasta imprejurare nu a fost probata in concret, sens in care trebuie mentionat ca spre deosebire de starile de fapt raportate la min. 3.04 din inregistrarea video si la min. 4. 33 din inregistrarea video, sub acest aspect analizat parata nu a facut trimitere exacta la parcursul activitatii reclamantei din ziua respectiva, dupa momentul la care a mers la casa unde a facut o stornare unui casier si dupa ramanerea in spatiul de vanzare pentru a face reduceri.
Or, sarcina probei apartine angajatorului si, prin urmare, era necesar ca parata sa probeze starea de fapt indicata anterior cu privire la faptul ca salariata nu a lasat niciun ban in sertarele casierilor si nici nu s-a intors inapoi cu banii in birou pentru a-i pune in seif.
In acest context, trebuie mentionat ca in domeniul raspunderii disciplinare nu se poate specula in privinta unei stari de fapt ce formeaza latura obiectiva a unei abateri disciplinare deoarece doar certitudinea incalcarii normelor legale, a regulamentului intern, a contractului individual de munca sau contractului colectiv de munca aplicabil, a ordinelor si dispozitiilor legale ale conducatorilor ierarhici constituie temei pentru atragerea raspunderii disciplinare a salariatei.
Prin urmare, simplul fapt al lipsei sumei de 1200 lei din seiful societatii nu poate atrage sanctionarea disciplinara a reclamantei pentru abaterea disciplinara retinuta in sarcina acesteia prin decizia de sanctionare disciplinara contestata in prezenta cauza, in conditiile in care nu rezulta ca reclamanta ar fi sustras respectiva suma.
In consecinta, in raport de dispozitiile art. 80 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicata - Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) (conform carora in cazul in care concedierea a fost efectuata in mod netemeinic sau nelegal, instanta va dispune anularea ei si va obliga angajatorul la plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul) si in raport de dispozitiile art. 80 alin. 2 din Legea nr. 53/2003 republicata - Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) (conform carora la solicitarea salariatului instanta care a dispus anularea concedierii va repune partile in situatia anterioara emiterii actului de concediere), se va dispune a nularea deciziei de concediere nr. 377 din 06.03.2018 emisa de parata si reintegrarea reclamantei in functia detinuta anterior concedierii, precum si obligarea paratei la plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat reclamanta de la data concedierii si pana la reintegrarea efectiva pe postul detinut anterior concedierii.
In baza dispozitiilor art. 453 Cod de procedura civila, s-a respins cererea reclamantei privind plata cheltuielilor de judecata ca neintemeiata, avand in vedere faptul ca din chitanta depusa la fila nr. 75 din dosar si din factura depusa la fila nr. 76 din dosar, a rezultat ca onorariul este conform contract de asistenta juridica nr. B x, or din imputernicirea avocatiala depusa la fila nr. 37 din dosar nu a rezultat care este numarul contractului de asistenta juridica in baza caruia a fost emisa imputernicirea avocatiala respectiva, situatie in care nu se poate considera ca, prin chitanta depusa la fila nr. 75 din dosar si prin factura depusa la fila nr. 76 din dosar, s-ar fi facut dovada efectuarii cheltuielilor de judecata in prezenta cauza.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel, in termen legal si motivat de parata S.C. P.R. S.R.L., criticand sentinta pentru nelegalitate si netemeinicie.
In drept, apelanta a invocat dispozitiile art. 470 si urm. Cod proCod civ., precum si pe dispozitiile art. 248 si urm. Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).
Intimata-reclamanta a fost incadrata in functia de casier, in baza contractului individual de munca inregistrat in Registrul General de Evidenta a Salariatilor sub nr. 1203/29.06.2016, incheiat pe durata nedeterminata.
Prin Decizia nr. 377/06.03.2018 s-a dispus sanctionarea disciplinara a salariatei cu desfacerea contractului individual de munca, in temeiul dispozitiilor art. 61 lit. a) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), coroborat cu dispozitiile art. 248 alin. 1 lit. e) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), ca urmare a sustragerii sumei de 1 200 lei din seiful Societatii.
Cu privire la sustragerea sumelor de bani din seiful Societatii
Astfel cum insasi Intimata-reclamanta recunoaste, aceasta avea, prin fisa postului, atributii, printre altele, si pe cele privind manevrarea banilor.
La data de 26.12.2017, in urma realizarii procedurii privind depunerea banilor in banca (verificarea de catre director a concordantei dintre sumele de bani existente in seif si ceie inregistrate in contabilitate), Intimata-reclamanta a depus banii fara a se constata vreo lipsa .
La un interval de 3 (trei) zile, si anume la data de 29.12.2017, in urma verificarii c a urmare a constatarii acestei lipse, s-a dispus realizarea unei anchete interne, pentru a se stabili vinovatul.
Astfel, in urma vizionarii inregistrarii video, s-a constatat ca, in intervalul de timp 26- 27.12.2017, singura persoana care a efectuat operatiuni in seif a fost intimata-reclamanta.
In urma controalelor efectuate si a vizionarii inregistrarilor video, s-a constatat ca, in data de 27.12.2017, intre orele 15:45- 16:05, Intimata-reclamanta a aranjat banii in seif, insa nu a introdus toti banii in seif, lasand o suma de bani pe birou (min. 3.04 din inregistrarea video).
Intimata-reclamanta a iesit din birou, luand banii cu ea (min. 4, 33 din inregistrarea video), bani pe care i-a introdus in buzunarul de la spatele blugilor.
Salariata nu lasa niciun ban in sertarele casierilor si nici nu s-a intors inapoi cu banii in birou, pentru a-i pune in seif.
In masura in care ar fi lasat banii casierilor, atunci ar fi fost un surplus de 1 200 lei la case, iar daca ar fi revenit sa puna banii inapoi in seif, nu am mai fi avut lipsa de 1200 lei.
In ziua respectiva, la schimbul de dupa- amiaza, intimata-reclamanta a fost singurul sef de tura, nicio alta persoana nu a mai avut acces in birou si la seif.
Avand in vedere faptul ca singura persoana care a avut acces la seif a fost i ntimata-reclamanta, avand in vedere semnarea, intre i ntimata-reclamanta si casieri, a documentului intitulat decontare casierie, de unde rezulta ca nu existau diferente de sume intre cele predate si cele depuse in seif, rezulta in mod clar ca suma de 1 200 lei a fost sustrasa din seif.
Cum singura persoana care a avut acces la seif in acea perioada a fost Intimata-reclamanta, cum din inregistrare se vede in mod clar faptul ca Intimata-reclamanta a scos o suma de bani din seif si a introdus-o in buzunarul de la spatele pantalonilor, rezulta in mod clar faptul ca Intimata-reclamanta este cea care a sustras suma de 1200 lei.
De altfel, nici cu ocazia cercetarii disciplinare salariata nu a reusit sa convinga comisia de cercetare disciplinara cu privire la faptul ca nu a sustras suma de 1200 lei.
Astfel, la intrebarea nr. 8, cum explica disparitia sumei de 1 200 lei, aceasta a declarat: n u pot explica lipsa sumei de 1 200 lei, deoarece nu am vazut si nu am auzit pe nimeni lu and bani, ceea ce stiu sigur este ca nu are nicio legatura cu cele cateva bancnote de 5 lei din intamplarea mentionata la pct. 6 (si anume sustragerea sumei de 1 200 lei). Cu aceasta ocazie, salariata nu a indicat: carui casier a lasat banii schimbati; unde a pus banii schimbati in bancnote mai mari; faptul ca altcineva ar fi putut sustrage banii, ci doar a precizat ca nu a vazut si nu a auzit pe nimeni (ulterior a sters aceste cuvinte), luand banii.
Cu ocazia audierii martorului propus chiar de intimate-reclama nta, casiera careia spune ca i-ar fi schimbat banii, aceasta din urma nu confirma teza intimatei-reclamanta, conform careia i-ar fi schimbat bani .
In conditiile in care nici chiar salariata nu avea nicio presupunere cu privire la faptul ca altcineva ar fi putut sustrage banii, in conditiile in care camerele de luat vederi demonstreaza faptul ca intimata reclamanta a scos din seiful magazinului o suma de bani, iar din seif lipsesc 1200 lei, rezulta in mod clar ca salariata este cea care a sustras aceasta suma de bani .
Apelantul sustine ca instanta de fond a retinut, in mo d eronat (lipsit de logica) situatia de fapt expusa in hotarare .
Fata de retinerea incorecta a primei instante, apelantul face urmatoarele precizari: din inregistrarea video nu se vede ca sunt bancnote de 5 lei; Nu are nicio relevanta sustinerea salariatei cu privire la faptul ca ar fi luat bancnote de 5 lei, in conditiile in care suma lipsa din seif este de 1200 lei (fie ca erau bancnote de 5 lei, fie ca erau de 50 de lei, suma lipsa este aceeasi) ; cum ar putea angajatorul sa faca dovada sumei puse pe coltul mesei?
Nu are relevanta activitatea pe care intimata a desfasurat-o in magazin, chiar si in cazul in care a schimbat banii unei casiere, salariata trebuia sa se intoarca si sa depuna bancnotele mai mari schimbate in seif; in masura in care ar fi lasat banii la casele de marcat, ia finalul zilei ar fi trebuit sa apara un plus de 1 200 lei, care nu corespundea volumului vanzarilor din ziua respectiva, ceea ce nu s-a intamplat (nu ai voie sa introduci bani din seif in casele de marcat, banii din casele de marcat trebuie sa fie identici cu vanzarile din acea zi). Niciodata salariata nu a mentionat ca d upa schimbarea banilor a revenit si a pus banii in seif; instanta de fond a retinut in mod fundamental eronat ca intimata ar fi inmanat bani casierilor, in realitate sustinerea intimatei este ca a luat bani mici din seif ca sa schimbe banii mari de la casa (urmand sa depuna banii mari in seif).
Apelantul arata ca nu poate face proba negativa, ca nu a lasat bani casierilor si ca nu s-a intors cu banii pentru a-i pune in seif, insa putem face urmatoarele probe: in casierii nu au existat bani in plus fata de vanzarile realizate (aducerea banilor din seif si punerea in casierie ar fi insemnat ca la finalul zilei, fata de volumul vanzarilor, sa existe un plus in casierie de 1 200 lei, ceea ce nu a fost cazul) ;
dispozitiile art. 470 si urm. Cod proCod civ., precum si pe dispozitiile art. 248 si urm. Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).
Impotriva acestei sentinte a declarat apel reclamanta S.V.L., care a solicitat schimbarea in parte a sentintei pronuntate, in sensul obligarii intimatei la plata cheltuielilor de judecata .
Apelanta reclamanta a rata ca a facut dovada efectuarii cheltuielilor de judecata solicitate, prin factura si chitanta depuse la dosar.
Critica aspectele retinute de instanta de fond privind lipsa mentiunii numarului contractului de asistenta in cuprinsul imputernicirii avocatiale, cata vreme contestatia a fost formulata prin intermediul reprezentantului conventional, fiind asigurata asistenta juridica la fiecare termen.
Apelanta-reclamanta si apelanta-parata nu au depus intampinare.
a. lizand motivele de apel, Curtea retine urmatoarele:
In apelul declarat de apelanta parata, se contesta situatia de fapt retinuta de prima instanta, afirmand-se ca din inregistrarile video rezulta ca apelanta reclamanta a fost singura persoana care, in intervalul 26- 29.12.2017, a efectuat operatiuni in seif, iar in data de 27.12.2017, orele 15. 45- 16.05, a aranjat banii in seif, insa nu a introdus toti banii in seif, a iesit din birou luand cu aceasta banii ce nu-i pusese in seif.
Curtea retine ca lipsa sumei de 1200 lei a fost constatata ca urmare a verificarilor cu privire la banii din seif, facute in data de 29.12.2017, iar verificarea anterioara fusese realizata pe 26.12.2017, deci intervalul in care exista suspiciunea ca au disparut banii se refera la perioada dintre cele doua verificari.
Desi apelanta parata sustine ca doar apelanta reclamanta a avut acces la seif in perioada respectiva, din declaratiile martorului G.F., directorul magazinului unde lucra reclamanta si care a constatat lipsa banilor, rezulta ca in perioada 26- 29.12.2017 nu doar reclamanta a avut acces la seif, ci si acesta si adjuncta acestuia.
Sustinerea apelantei parate in sensul ca apelanta reclamanta si-a insusit banii ce lipseau din seif se bazeaza pe inregistrarea video a biroului unde se afla seiful din 27.12.2015, orele 15. 45- 16.05, de unde rezulta ca aceasta a aranjat o suma de bani in seif si o parte din aceasta a lasat-o pe birou si apoi a bagat-o in buzunarul de la spatele pantalonilor.
Asa cum corect retinea prima instanta, aceste probe sunt lacunare si nu acopera intreaga activitate a reclamante, pentru a stabili cu certitudine traseul si activitatile acesteia dupa momentul respectiv, in magazin sau in biroul cu seif, pentru a verifica astfel fie sustinerea reclamantei in sensul ca a luat acea suma de bani cu scopul de a schimba in marunt banii unui casier, fie sustinerea paratei in sensul ca si-a insusit acei bani, nu i-a predat niciunui casier si nici nu s-a intors cu ei in biroul cu seif.
De asemenea, nu se poate stabili cu certitudine din inregistrarea video, suma pe care reclamanta a luat-o cand a iesit din birou, in 27.12.2017, daca e vorba de cei 1200 lei lipsa, iar faptul ca la verificarea ce a avut loc peste 2 zile, s-a constatat lipsa acelei sume, nu conduce la concluzia ca la momentul 15. 45- 16.05, din 27.12.2017, reclamanta a manipulat acea suma de bani si, cu atat mai putin faptul ca si-a insusit-o, in contextul in care, asa cum a declarat martorul, nu doar reclamanta a avut acces la seiful unde se aflau banii, in perioada respectiva.
Curtea apreciaza corecte concluziile primei instante in sensul ca fapta imputata reclamantei nu a fost probata, in contextul spetei mai sus expus, intrucat nu rezulta din probele administrate manevrele frauduloase desfasurate de aceasta pentru insusirea sumei respective sau culpa sa clar a in incalcarea obligatiilor sale de serviciu, ce ar fi condus la disparitia banilor.
Angajarea raspunderii disciplinare presupune in primul rand dovedirea faptei ce reprezinta abatere disciplinara, or in cauza de fata nu s-a realizat o proba certa in acest sens, neputandu-se stabili in mod cert ca urmare a actiunii desfasurate de apelanta reclamanta in data de 27.12.2017, orele 15. 45- 16.05 au fost sustrasa suma de 1200 lei, a carei disparitie a fost sesizata abia peste 2 zile, timp in care, la seiful unde erau depozitati banii, au avut acces si alte persoane, nu doar reclamanta.
Avand in vedere aspectele mai sus reiterate, Curtea apreciaza ca motivele de apel reiterate de parata .nu sunt fondate, hotararea primei instante fiind legala si temeinica, context in care, raportat la art. 480 alin. 1 C., va respinge apelul formulat de aceasta parte .
In ceea ce priveste apelul formulat de apelanta-reclamanta S.V.L., Curtea retine ca dispozitiile art. 452 C.stabilesc obligatia dovedirii existentei si intinderii cheltuielilor de judecata solicitate in fata instantei., or, in cauza de fata reclamanta a dovedit prin inscrisurile depuse aceste aspecte.
Faptul ca in imputernicirea avocatiala depusa in fata instantei de fond, nu este nominalizat contractul de asistenta avocatiala in baza caruia avocatul a asistat/reprezentat partea in prima instanta nu lipseste de forta probanta inscrisurile depuse in dovedirea cheltuielilor de judecata efectuate de reclamanta, respectiv factura si chitanta privind plata onorariului, in conditiile in care imputernicirea avocatiala depusa dovedeste existenta unui contract de asistenta juridica incheiat de parti (forma de exercitare a profesiei de avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) atesta identitatea partilor, continutul si data contractului in baza caruia a fost eliberata imputernicirea), iar prin factura si chitanta depuse in original in dosarul de fond (imprejurare ce impiedica folosirea acestor inscrisuri in alt dosar) se dovedeste efectuarea de plati, in temeiul unui contract de asistenta juridica incheiat intre reclamant si avocatul care a emis imputernicire avocatiala anterior mentionata.
Din analiza coroborata a inscrisurilor mai sus mentionate, Curtea apreciaza ca dovedita pretentia reclamantei avand ca obiect cheltuielile de judecata efectuate la fond si retinand culpa procesuala a paratei, care a cazut in pretentii, o va obliga pe aceasta la plata respectivelor cheltuieli, insa va face aplicarea dispozitiilor art. 451 alin. 2 C., urmand a reduce cheltuielile solicitate de reclamanta la suma de 1200 lei avand in vedere complexitatea cauzei si activitatea desfasurata de avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) ales al intimatei in aceasta etapa procesuala, ce a constat in redactarea intampinarii si reprezentarea la termenul de judecata .
Pe cale de consecinta, in temeiul art. 480 alin. 2 C., va admite apelul declarat de reclaamnta, va schimba in parte sentinta apelata in sensul ca va o bliga parata la plata catre reclamanta a sumei de 1200 lei cu titlu de cheltuieli de judecata reduse.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de apelanta-parata, cu sediul in Bucuresti, etaj 3, sector 1, inregistrata la Registrul Comertului sub nr. Jx, CUI RO31477663, impotriva Sentintei civile nr. 6754/25.09.2018 pronuntata de Tribunalul Bucuresti Sectia a VIIi-a Conflicte de Munca Asigurari Sociale in Dosarul nr. x, ca nefondat.
Admite apelul formulat de apelanta-reclamanta S.V.L., domiciliata in Bucuresti, 28, sector 6, cu domiciliul procesual ales in Bucuresti, 1- 9, impotriva Sentintei civile nr. 6754/25.09.2018 pronuntata de Tribunalul Bucuresti Sectia a VIIi-a Conflicte de Munca Asigurari Sociale in Dosarul nr. x,
Schimba in parte sentinta apelata in sensul ca
Obliga parata la plata catre reclamanta a sumei de 1200 lei cu titlu de cheltuieli de judecata reduse.
Mentine celelalte dispozitii.
Definitiva.
Executarea catre salariati a obligatiilor de plata ale institutiilor publice. Care sume pot fi esalonate? Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Calculul termenului de preaviz in cazul concedierii salariatului Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Litigii de munca - contestatie decizie de concediere; concediere pentru motive care nu tin de persoana salariatului, lipsa descrierii in cuprinsul deciziei a motivelor care determina concedierea - trimiterea la raportul intern al unitatii Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 124/20.05.2020
Instanta de judecata nu analizeaza oportunitatea deciziei de restructurare interna a angajatorului. Controlul de legalitate al masurii concedierii Pronuntaţă de: Tribunalul Arad - Sentinta civila nr. 923 din data de 23 noiembrie 2020
Prin motivare se intelege expunerea explicita si fara echivoc a motivelor de fapt si de drept care au determinat luarea masurii concedierii Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta civila nr. 6960 din data de 05.12.2019
Interesul legitim al angajatorului trebuie sa fie dictat doar de nevoia eficientizarii activitatii, concedierea determinata de desfiintarea locului de munca reprezentand singura solutie Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta civila nr. 5912 din data de 28.10.2019
Orice decizie de sanctionare disciplinara, pentru a fi valabila, trebuie sa indeplineasca cumulativ toate cerintele statornicite de lege Pronuntaţă de: Curtea de Apel Timisoara - Decizia civila nr. 593 din data de 22 februarie 2012
Comunicarea deciziei de concediere. Efectele refuzului salariatului de a primi decizia de concediere Pronuntaţă de: Curtea de Apel BUCURESTI - Decizia nr. 445/29.01.2019
Descrierea generica a faptei ce constituie abatere disciplinara. Nulitate decizie de concediere Pronuntaţă de: Curtea de Apel BRASOV - Decizia nr. 552/16.07.2020
Calculul termenului de preaviz la concedierea salariatului. Aspecte practice si procedurale Sursa: MCP Cabinet avocati
[Av. muncii] Contestatie decizie de concediere art. 65 Codul muncii Sursa: MCP Cabinet avocati