Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Prin motivare se intelege expunerea explicita si fara echivoc a motivelor de fapt si de drept care au determinat luarea masurii concedierii

Prin motivare se intelege expunerea explicita si fara echivoc a motivelor de fapt si de drept care au determinat luarea masurii concedierii

  Publicat: 12 Jul 2021       178 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Pe rol solutionarea cererii de chemare in judecata formulata de reclamanta P.D.E.in contradictoriu cu parata, avand ca obiect „contestatie decizie de concediere”.

Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Reprezentant al unei institutii, regii autonome, societati comerciale, care are anumite insarcinari.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Viciu al unei hotarari,
Admiterea probelor propuse in procesul penal.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Reprezentant al unei institutii, regii autonome, societati comerciale, care are anumite insarcinari.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. (ca probe noi in apel si recurs) orice inscrisuri avand legatura cu obiectul litigiului si fiind de natura sa lamureasca anumite aspecte ale raporturilor dintre impricinati, dar pe care partea interesata, indiferent din ce motive, nu le-a infatisat primei instante pentru ca aceasta sa le poata lua in considerare cu ocazia solutionarii pricinii.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reprezentant al unei institutii, regii autonome, societati comerciale, care are anumite insarcinari.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Reprezentant al unei institutii, regii autonome, societati comerciale, care are anumite insarcinari.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Concedierea colectiva reprezinta concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii, a unui numar de:
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Concedierea colectiva reprezinta concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii, a unui numar de:
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Concedierea colectiva reprezinta concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii, a unui numar de:
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Concedierea colectiva reprezinta concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii, a unui numar de:
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Reprezentare grafica, sintetica, a structurii organizatorice a unei unitati, cuprinzand compartimentele ei
Pricipiu prevazut in Codul penal al Romaniei potrivit caruia legea penal se aplica infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Cel dintai termen intr-un litigiu civil la care, partile fiind legal citate, pot pune concluzii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Reprezentare grafica, sintetica, a structurii organizatorice a unei unitati, cuprinzand compartimentele ei
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Pricipiu prevazut in Codul penal al Romaniei potrivit caruia legea penal se aplica infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Drapel care poarta semnele distinctive ale unui stat si care se arboreaza in diferite imprejurari, potrivit legislatiei interne si uzantelor internationale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Orice forma de comunicare destinata sa promoveze, direct sau indirect, produsele, serviciile, imaginea, numele ori denumirea, firma sau emblema unui comerciant ori membru al unei profesii liberale;
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

Prin cererea inregistrata pe rolul TribunalulUI BUCURESTI SECTIA A VIIi-a CONFLICTE DE MUNCA SI ASIGURARI SOCIALE sub nr. x la data de 08.04.2019 reclamanta P_- D.E. a chemat in judecata pe parata, solicitand instantei constatarea nulitatii absolute a deciziei de concediere nr. 9/08.02.2019, reintegrarea sa in functia detinuta anterior concedierii, obligarea angajatorului la plata catre reclamant a drepturilor salariale, indexate, majorate si reactualizate, iar in subsidiar anularea deciziei respective avand in vedere ca aceasta este netemeinica si nelegala; obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecata .


In motivarea actiunii, in esenta, reclamanta a aratat ca a fost salariata paratei in temeiul contractului individual de munca nr. 7/15.12.2015 incheiat pe durata nedeterminata, fiind angajata in functia de agent de vanzari, Cod C.x, modificat prin actele aditionale incheiate in 05.01.2016, 17.05.2016, 02.10.2016 si 20.12.2017.


Arata ca decizia contestata nu indeplineste conditiile de legalitate prevazute de art. 76 lit. a din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), nefiind motivata. O alta neregularitate priveste procedura de intocmire si comunicare a deciziei de concediere, respectiv faptul ca nu poarta asupra ei dovada momentului comunicarii catre reclamanta. De asemenea, se arata ca legalitatea unei decizii de concediere se analizeaza de catre instanta potrivit dispozitiilor art. 79 C. m. In situatia in care decizia de concediere nu cuprinde motivele de fapt care au determinat concedierea salariatului si doar referirea la art. 65 C. m. nu se poate stabili cu certitudine daca incetarea raporturilor de munca a fost consecinta unei concedieri individuale sau a unei concedieri colective care sa atraga si necesitatea mentionarii criteriilor de stabilire a ordinii de prioritati conform art. 69 alin. 2 din C. m. Totodata, in absenta motivelor de fapt din cuprinsul deciziei, instanta nu poate aprecia asupra legalitatii masurii si nici sa verifice existenta cauzei reali si serioase precum si a caracterului obiectiv al masurii dispuse.


Reclamanta mentioneaza ca nerespectarea cerintelor impuse de dispozitiile art. 76 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) care este sanctionata cu nulitatea absoluta a deciziei de concediere, face de prisos analizarea motivelor de netemeinicie a acesteia.


In dovedire, reclamanta a solicitat incuviintarea probelor cu inscrisuri si un martor .


Parata a depus intampinare prin care a solicitat respingerea ca neintemeiata a actiunii pe motiv ca decizia de concediere contestata este legala si temeinica, fiind motivata in fapt si in drept .


In esenta, parata a aratat ca concedierea a avut o cauza reala si serioasa, masura avand un caracter obiectiv, decizia fiind corect motivata, motivele fiind inserate in motivarea deciziei, cauza fiind reorganizarea activitatii societatii parate in raport cu redimensionarea activitatilor acesteia, prin reducerea locurilor de munca, aspecte cunoscute de catre salariata. Mai mult, parata a redus ambele posturi de agent de vanzari pe care le detinea, ramanand practic fara niciun salariat, cauza fiind aceea ca societatea isi redusese drastic activitatea si nu mai avea activitate pentru cei doi salariati: incetasera deja activitatile de vanzare de imobile pe care le derula societatea, ramanand doar de recuperat niste creante pentru vanzarile de imobile deja realizate.


Parata arata ca reintegrarea reclamantei nu este posibila intrucat parata nu mai are nici un salariat si functioneaza fara salariati.


In drept, a invocat dispozitiile art. 205 C. p. civ. si art. 65, 75 si 76 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Instanta a incuviintat si administrat proba cu inscrisuri .


La dosar au fost depuse inscrisuri de ambele parti.


Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:


Intre parti s-a incheiat contractul individual de munca inregistrat sub nr. 7/15.12.2015, in baza caruia reclamanta a fost angajata de parata pe perioada nedeterminata, in functia de agent de vanzari, Cod C.x, modificat prin actele aditionale incheiate in 05.01.2016, 17.05.2016, 02.10.2016 si 20.12.2017.


La data de 08.02.2019 parata emite Decizia nr. 9/08.02.2019 prin care se dispune concedierea reclamantei in baza dispozitiilor art. 65 alin. 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), in termen de 20 de zile de la data comunicarii deciziei (fila 41).


In cuprinsul deciziei de concediere se face trimitere la decizia administratorului unic al paratei nr. 09/08.02.2019 prin care s-a dispus desfiintarea postului de agent de vanzari ocupat de reclamanta, mentionandu-se ca motiv de fapt reorganizarea activitatii prin reducerea locurilor de munca, societatea neavand disponibile alte locuri de munca .


Retinand ca in cauza este vorba de o concediere individuala, instanta retine ca decizia de concediere emisa de parata, concretizand o masura de desfacere a contractului individual de munca, luata de angajator pentru motive ce nu tin de persoana salariatului, trebuie sa fie deopotriva legala si temeinica, iar analiza cerintelor de legalitate prevaleaza celor referitoare la temeinicia deciziei.


R eclamant a invoca motive de nelegalitate a deciziei de concediere .


Potrivit dispozitiilor art. 7 6 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), decizia de concediere se comunica salariatului in scris si trebuie sa contina in mod obligatoriu: a) motivele care determina concedierea; b) durata preavizului; c) criteriile de stabilire a ordinii de prioritati, conform art. 69 alin. (2) lit. d), numai in cazul concedierilor colective; e) lista tuturor locurilor de munca disponibile in unitate si termenul in care salariatii urmeaza sa opteze pentru a ocupa un loc de munca vacant, in conditiile art. 64 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


In acest context, sub aspectul cerintelor de forma obligatorii, aceste prevederi stabilesc ca decizia de concediere emisa pentru motive ce nu tin de persoana salariatului se comunica acestuia in scris si trebuie sa contina in mod obligatoriu motivele care determina concedierea si durata preavizului.


Prin motivare in fapt se intelege expunerea explicita si fara echivoc a motivelor de fapt care au determinat luarea masurii. Aceasta se realizeaza prin descrierea, in cuprinsul deciziei, a situatiei de fapt care atrage incidenta temeiului juridic invocat pentru luarea masurii.


In cauza dedusa judecatii, se observa ca in decizia contestata apare doar o mentiune generica cu privire la motivul concedierii, generandu-se o situatie de fapt ce nu poate fi verificata si supusa cenzurii instantei de judecata investita cu solutionarea contestatiei deciziei de concediere .


Avand in vedere ca dispozitiile art. 76 lit. a din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) reglementeaza in mod expres si imperativ obligativitatea expunerii motivelor de fapt ale concedierii in chiar cuprinsul deciziei, aceasta fiind o cerinta formala obligatorie, Tribunalul retine ca decizia de concediere nu poate fi completata sub aspectul motivarii cu alte acte (rapoarte de activitate etc.) care au stat la baza emiterii deciziei, omitandu-se mentionarea motivelor concedierii in chiar cuprinsul deciziei de concediere . Potrivit dispozitiilor art. 79 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), in caz de conflict de munca, angajatorul nu poate invoca in fata instantei alte motive de fapt sau de drept decat cele precizate in decizia de concediere .


Lipsa mentiunilor obligatorii, expres prevazute de lege si efectuarea concedierii cu nerespectarea procedurii prevazuta de lege, constituie potrivit dispozitiilor art. 78 raportat la art. 76 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), cauza de nulitate absoluta expresa a deciziei de concediere individuala pentru motive ce nu tin de persoana salariatului ducand la desfiintarea acesteia ca nelegala, conditia mentiunilor obligatorii fiind prevazuta ``ad validitatem``.


Sub aspectul temeiniciei masurii dispuse prin Decizia nr. 117/4.05.2018, Tribunalul retine urmatoarele:


In conformitate cu prevederile art. 65 alin. 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), cauza concedierii salariatului trebuie sa o constituie desfiintarea locului de munca al salariatului, din unul sau mai multe motive fara legatura cu persoana acestuia, desfiintare ce trebuie sa fie efectiva si sa aiba o cauza reala si serioasa (art. 65 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Desfiintarea este efectiva atunci cand locul de munca este suprimat din structura angajatorului, cand acesta nu se mai regaseste in organigrama acestuia ori in statul de functii.


Cauza este reala cand prezinta un caracter obiectiv, adica este impusa de dificultati economice sau transformari tehnologice, independenta de buna sau reaua credinta a angajatorului.


Cauza este serioasa cand se impune din necesitati evidente privind imbunatattirea activitatii si nu disimuleaza realitatea . Cauza serioasa este aceea care face imposibila continuarea activitatii la un loc de munca, fara pagube pentru angajator, excluzand-se insa plata salariului.


In speta, din analiza deciziei de concediere, Tribunalul retine ca din cuprinsul acesteia nu rezulta caracterul efectiv, real si serios al concedierii.


Sub acest aspect este de remarcat ca din cuprinsul deciziei contestate, cat si a celorlalte inscrisuri aflate la dosarul cauzei, nu rezulta caracterul real si obiectiv al desfiintarii locului de munca, respectiv nu rezulta ca, in realitate, desfiintarea locului de munca ocupat de reclamant a fost cauzata de reorganizarea determinata de existenta motivelor temeinice vizand reorganizarea activitatii angajatorului, existenta unor studii, analizarea unor date sau indicatori etc., din care sa reiasa caracterul necesar al desfiintarii postului, din acest punct de vedere decizia fiind practic nemotivata.


Mai mult, din cuprinsul deciziei contestate cat si a celorlalte inscrisuri aflate la dosarul cauzei nu rezulta nici caracterul real al cauzei desfiintarii locului de munca al reclamantului si deci caracterul obiectiv al acestei masuri, decizia nerelevand motivul obiectiv care a dus la reorganizarea activitatii, respectiv nu rezulta din aceasta ca reorganizarea activitatii si implicit desfiintarea postului se impuneau cu necesitate pentru ratiuni legate de eficientizarea activitatii, avand la baza studii temeinice privind activitatea paratei si ca in realitate a avut loc o suprimare efectiva si definitiva a acestuia din structura functional-organizatorica a angajatorului ca urmare a unor cauze obiective.


Potrivit dispozitiilor art. 272 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) ``Sarcina probei in conflictele de munca revine angajatorului, acesta fiind obligat sa depuna dovezile in apararea sa pana la prima zi de infatisare `` iar conform art. 273. ``Administrarea probelor se face cu respectarea regimului de urgenta, instanta fiind in drept sa decada din beneficiul probei admise partea care intarzie in mod nejustificat administrarea acesteia. ``


Nu au fost prezentate instantei strategia de reorganizare, masurile organizatorice care sa evidentieze in mod concret necesitatea reducerii numarului salariatilor pentru imbunatatirea activitatii, nici alte dovezi din care sa rezulte ca pastrarea postului reclamantei este imposibila, conducind la pagube pentru angajator .


Nu rezulta din probele administrate care au fost criteriile avute in vedere la desfiintarea posturilor, neputandu-se aprecia in ce mod aceasta masura a condus la rentabilizarea societatii.


Un post poate fi desfiintat daca nu este indispensabil unei societati comerciale sau unitati economice, neputandu-se nega dreptul acesteia de a face schimbari la nivel organizatoric, schimbari care implica inclusiv concedieri. Insa, schimbarile de structura trebuie sa fie justificate, iar angajatorul sa aiba ca prioritate protejarea salariatului, concedierea fiind o masura ce se dispune motivat si doar in situatia in care au fost epuizate celelalte mijloace care au ca scop rentabilizarea societatii. In conformitate cu prevederile art. 65 alin. 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), cauza concedierii salariatului trebuie sa o constituie desfiintarea locului de munca al salariatului, din unul sau mai multe motive fara legatura cu persoana acestuia, desfiintare ce trebuie sa fie efectiva si sa aiba o cauza reala si serioasa (art. 65 alin. 2 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Desfiintarea locului de munca este efectiva, atunci cand acesta este suprimat din structura functional-organizatorica a angajatorului, evidentiata in statul de functii si organigrama si implica cu necesitate caracterul definitiv al suprimarii, are o cauza reala cand prezinta un caracter obiectiv si este serioasa cand are la baza studii temeinice vizand imbunatatirea activitatii si nu disimuleaza realitatea .


Pentru toate aceste motive, instanta apreciaza ca fiind nelegala Decizia de concediere nr. 09/08.02.2019, motiv pentru care, in temeiul dispozitiilor art. 80 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), o va anula, va dispune reintegrarea reclamantei in functia si postul detinut anterior concedierii si va obliga parata la plata catre reclamanta a unei despagubiri egala cu drepturile salariale indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat reclamantul de la data concedierii si pana la efectiva reintegrare.


In ceea ce priveste cererea de obligarea a paratei la plata cheltuielilor de judecata, instanta retine ca reclamanta nu a depus la dosar dovezi in sustinerea acestui capat de cerere accesoriu, motiv pentru care instanta il va respinge ca neintemeiat.


PENTRU ACESTE MOTIVE


IN NUMELE LEGII


HOTARASTE


Admite actiunea formulata de reclamanta P.D.E., cu domiciliul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedura in Poliesti, 2, J.Prahova in contradictoriu cu parata, cu sediul in Soseaua Orhideelor, nr. 46, L.2, Pavilion Administrativ, parter, camera 14.


Anuleaza Decizia nr. 9/8.02.2019.


Dispune reintegrarea reclamantei pe postul detinut anterior concedierii si obligarea paratei la plata de despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celellate drepturi de care ar fi beneficiat, calculate de la data concedierii pana la reintegrarea efectiva.


Respinge cererea privind obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata, ca neintemeiata.


Cu apel in termen de 10 zile de la comunicare . Cererea se va depune la Tribunalul Bucuresti - SECTIA a VIII a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale.


Pronuntata prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei azi, 05.12.2019.




Pronuntata de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta civila nr. 6960 din data de 05.12.2019


Citeşte mai multe despre:    contestatie decizie de concediere    mentiune generica cu privire la motivul concedierii    obligativitatea expunerii motivelor de fapt ale concedierii in chiar cuprinsul deciziei    decizia de concediere nu poate fi completata sub aspectul motivarii cu alte acte    angajatorul nu poate invoca in fata instantei alte motive de fapt sau de drept decat cele precizate in decizia de concediere    desfiintarea este efectiva atunci cand locul de munca este suprimat din structura angajatorului
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Litigii de munca - contestatie decizie de concediere; concediere pentru motive care nu tin de persoana salariatului, lipsa descrierii in cuprinsul deciziei a motivelor care determina concedierea - trimiterea la raportul intern al unitatii
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 124/20.05.2020

Instanta de judecata nu analizeaza oportunitatea deciziei de restructurare interna a angajatorului. Controlul de legalitate al masurii concedierii
Pronuntaţă de: Tribunalul Arad - Sentinta civila nr. 923 din data de 23 noiembrie 2020

Dovedirea faptei ce reprezinta abatere disciplinara. Sarcina probei
Pronuntaţă de: Curtea de Apel BUCURESTI - Decizie civila nr. 1343/07.03.2019

Interesul legitim al angajatorului trebuie sa fie dictat doar de nevoia eficientizarii activitatii, concedierea determinata de desfiintarea locului de munca reprezentand singura solutie
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta civila nr. 5912 din data de 28.10.2019

Orice decizie de sanctionare disciplinara, pentru a fi valabila, trebuie sa indeplineasca cumulativ toate cerintele statornicite de lege
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Timisoara - Decizia civila nr. 593 din data de 22 februarie 2012

Comunicarea deciziei de concediere. Efectele refuzului salariatului de a primi decizia de concediere
Pronuntaţă de: Curtea de Apel BUCURESTI - Decizia nr. 445/29.01.2019

Descrierea generica a faptei ce constituie abatere disciplinara. Nulitate decizie de concediere
Pronuntaţă de: Curtea de Apel BRASOV - Decizia nr. 552/16.07.2020

Termenul in care se poate contesta in instanta decizia de sanctionare disciplinara. Tardivitatea formularii contestatiei.
Pronuntaţă de: Tribunalul OLT - Sentinta nr. 640/04.11.2020

Omisiunea inscrierii in concret a motivelor de fapt si de drept. Nulitatea absoluta a deciziei de concediere
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 3581/2019



Articole Juridice

[Av. muncii] Contestatie decizie de concediere art. 65 Codul muncii
Sursa: MCP Cabinet avocati