Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Conflict de munca cu element de extraneitate. Competenta teritoriala. Conflict negativ de competenta

Conflict de munca cu element de extraneitate. Competenta teritoriala. Conflict negativ de competenta

  Publicat: 23 Jul 2021       231 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
In cazul in care, intr-un litigiu de munca, reclamantul are domiciliul intr-un alt stat membru al Uniunii Europene, exercitandu-si optiunea asupra competentei instantei de la domiciliul ales al reprezentantului sau in proces, nefiind aplicabile dispozitiile art. 21 lit. b) din Regulamentul UE nr. 1215/2012, ipoteza in care era reglementata si competenta teritoriala,

Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Vezi Domiciliu conventional.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reglementata in sectiunea II, cap. I, t. II, C. proc. pen., este guvernata de aceleasi reguli, aplicabile in general pentru procuror si organele de cercetare penala.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Competenta profesionala reprezinta capacitatea de a realiza activitatile cerute la locul de munca la nivelul calitativ specificat in standardul ocupational.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Prevazute in cap. I, t. VII, art.119, si urm. C, pen., partea generala,
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Rezultat financiar pozitiv al unei activitati economice,
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Caracter strain al unui element cuprins intr-un raport juridic, necesitand aplicarea unei alte legislatii nationale.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Prevazut in sectiunea II, cap. II, t. 1, C. proc. pen., partea genrala,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Reglementata in sectiunea II, cap. I, t. II, C. proc. pen., este guvernata de aceleasi reguli, aplicabile in general pentru procuror si organele de cercetare penala.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,

ci ale art. 21 alin. (1) lit. a) din Regulamentul UE nr. 1215/2012 ce reglementeaza doar competenta internationala, nefiind efectuata o alegere de competenta teritoriala potrivit art. 210 din Legea nr. 62/2011, sunt incidente dispozitiile art. 1072 alin. (2) C. proc. civ. care statueaza ca daca, in aplicarea prevederilor alin. (1) ale acestui text, nu se poate identifica instanta competenta sa judece cauza, cererea va fi indreptata, urmand regulile de competenta materiala procesuala proprii conflictelor de munca, la sectia specializata a Tribunalului Bucuresti.


Prin actiunea inregistrata la data de 07 februarie 2019, sub dosar nr. x/111/2019, reclamantul A. a solicitat, in contradictoriu cu parata Societatea B. S.A., ca instanta sa constate ca activitatea desfasurata de el in cadrul paratei, in perioada 10.10.1972 - 16.11.1989, se incadreaza in grupa I de munca, precum si obligarea paratei la eliberarea unei adeverinte in acest sens, cu cheltuieli de judecata .


Prin Sentinta civila nr.693/LM/2019 s-a admis exceptia necompetentei teritoriale a Tribunalului Bihor, invocata din oficiu, si, in consecinta, s-a declinat competenta de solutionare a actiunii formulate de A., cu domiciliul in Ungaria, Budapesta si domiciliul ales la sediul secundar al avocatului C., in Oradea, str. X nr. 17, apt. 9, judetul Bihor, in contradictoriu cu parata B., cu sediul in Cluj Napoca, str. Y nr. 28 A, judetul Cluj, (a) in favoarea Tribunalului Bucuresti.


In pronuntarea acestei solutii, instanta s-a raportat la urmatoarele aspecte:


Cererea de chemare in judecata formulata de reclamant are ca obiect constatarea faptului ca activitatea desfasurata de reclamant in cadrul paratei se incadreaza in grupa I de munca, precum si eliberarea unei adeverinte in acest sens.


Competenta teritoriala apartine tribunalului in a carui circumscriptie isi are domiciliul sau sediul reclamantul, potrivit art. 269 C. muncii coroborat cu prevederile art. 208 - 210 din Legea nr. 62/2011 si art. 95 alin. (4) C. proc. civ.


In conformitate cu art. 129 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., necompetenta este de ordine publica in cazul incalcarii competentei teritoriale exclusive, cand procesul este de competenta unei alte instante de acelasi grad si partile nu o pot inlatura.


Se retine ca, fata de norma de competenta teritoriala absoluta prevazuta de art. 208 - 210 din Legea nr. 62/2011, astfel de litigii de natura celui din cauza sunt date in competenta tribunalului in circumscriptia caruia isi are domiciliul reclamantul.


Chestiunea juridica care intereseaza in cauza, in raport de acest text legal, este aceea de interpretare a notiunii de domiciliu .


In acest sens, instanta retine ca notiunea de domiciliu este definita de art. 87 C. civ., care prevede ca ``domiciliul persoanei fizice, in vederea exercitarii drepturilor si libertatilor sale civile, este in locul unde isi are principala asezare``. Totodata, art. 91 prevede, la alin. (1), ca ``dovada domiciliului si a resedintei se face cu mentiunile cuprinse in cartea de identitate``.


Din cuprinsul actiunii rezulta ca reclamantul are domiciliul in Ungaria, ceea ce face incidente dispozitiile art. 1072 C. proc. civ., care prevad ca ``daca, in aplicarea prevederilor alin.


(1), nu se poate identifica instanta competenta sa judece cauza, cererea va fi indreptata, urmand regulile de competenta materiala, la Judecatoria sectorului 1 al Municipiului Bucuresti, respectiv la Tribunalul Bucuresti``.


Chiar daca reclamantul si-a indicat un domiciliu procedural ales pe raza judetului Bihor, respectiv la mandatarul acestuia, acest domiciliu nu poate atrage competenta Tribunalului Bihor, avand in vedere domiciliul stabil si efectiv al acestuia, iar nu sediul mandatarului ales.


In opinia instantei, daca s-ar admite determinarea competentei in raport de domiciliul/sediul mandatarului reclamantului, s-ar ajunge la situatia in care acestuia i s-ar permite sa aleaga instanta la care sa se judece (intr-un caz de competenta absoluta) in functie de domiciliul mandatarului, ceea ce contravine regimului juridic al competentei teritoriale exclusive.


Fata de considerentele expuse in cele ce preced, cum domiciliul reclamantului nu este in Romania, ci in strainatate si cum, pe cale de consecinta, nu se poate stabili care anume tribunal de pe teritoriul Romaniei este indreptatit sa solutioneze litigiul, in conformitate cu dispozitiile art. 1072 C. proc. civ. si ale art. 153 litera ``i`` , coroborat cu art. 269 C. muncii si art. 208 - 210 din Legea nr. 62/2011, instanta a apreciat ca ar apartine Tribunalului Bucuresti, Sectia a VIII-a conflicte de munca si asigurari sociale, competenta teritoriala .


Dosarul a fost inregistrat pe rolul Tribunalului Bucuresti, Sectia a VIII-a conflicte de munca si asigurari sociale la data de 16 iulie 2019, sub nr. x/111/2019.


Astfel investit, Tribunalul Bucuresti a pronuntat Sentinta civila nr. 5444 din 10 octombrie 2019, prin care a admis exceptia necompetentei teritoriale a instantei, a declinat competenta de solutionare a cauzei formulata de reclamantul A. in favoarea Tribunalului Bihor si a trimis dosarul Inaltei Curti de Casatie si Justitie pentru pronuntarea regulatorului de competenta .


In fundamentarea acestei hotarari, cea de-a doua instanta a retinut urmatoarele:


Raportat la obiectul cererii de chemare in judecata - litigiu de munca, tribunalul retine ca devin incidente dispozitiile art. 269 alin. (2) C. muncii potrivit carora, cererile referitoare la judecarea conflictelor de munca se adreseaza instantei competente in a carei circumscriptie reclamantul isi are domiciliul sau resedinta ori, dupa caz, sediul, din care rezulta ca legiuitorul a reglementat in mod imperativ competenta teritoriala pentru solutionarea unor astfel de cauze .


Raportat la imprejurarea ca domiciliul reclamantului nu se regaseste pe teritoriul Romaniei, iar acesta nu a facut dovada ca ar avea o resedinta in Bucuresti, insa se regaseste pe teritoriul unui stat membru al UE, respectiv Ungaria, rezulta ca devin incidente dispozitiile art. 21 lit. b (ii) din Regulamentul UE 1215/2012, potrivit carora este competenta instanta de la locul unde a fost situata intreprinderea care l-a angajat pe reclamant, respectiv D. Oradea - Marghita.


Tribunalul retine, totodata, ca nu sunt incidente dispozitiile art. 1072 C. proc. civ., invocate de Tribunalul Bihor, intrucat in cauza nu sunt indeplinite conditiile stipulate pentru a atrage competenta Tribunalului Bucuresti, respectiv aceea de a nu se putea identifica instanta competenta sa judece cauza. Dimpotriva, potrivit Regulamentului UE incident in cauza, mentionat anterior, se poate identifica instanta competenta sa judece cauza, motiv pentru care dispozitiile art. 1072 alin. (2) nu sunt aplicabile in speta dedusa judecatii.


Avand in vedere ca aceste dispozitii legale stabilesc imperativ care este instanta competenta teritorial sa solutioneze cauze avand ca obiect litigiile de munca in cazuri ca cel de fata, Tribunalul, fata de dispozitiile art. 129 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ., art. 130 alin. (3) C. proc. civ. si art. 132 alin. (3) C. proc. civ., a admis exceptia necompetentei teritoriale invocata din oficiu si a declinat cauza in favoarea Tribunalului Bihor.


Inalta Curte, asupra conflictului negativ de competenta, retine urmatoarele:


Potrivit dispozitiilor art. 133 pct. 2 C. proc. civ., exista conflict negativ de competenta cand doua sau mai multe instante si-au declinat reciproc competenta de a judeca acelasi proces, conditie indeplinita in cauza.


Cererea de chemare in judecata formulata de reclamanta priveste un conflict de munca, iar potrivit art. 269 alin. (2) C. muncii, competenta teritoriala in cazul acestor litigii apartine tribunalului in a carui circumscriptie isi are domiciliul sau resedinta reclamantul.


Legea dialogului social nr. 62/2011, prin art. 210, statueaza regula ca cererile referitoare la solutionarea conflictelor individuale de munca se adreseaza tribunalului in a carui circumscriptie isi are domiciliul sau locul de munca reclamantul. Aceasta norma legala instituie, deci, un beneficiu in favoarea salariatului caruia i se permite sa opteze intre doua instante deopotriva competente.


Or, in cauza, la 07 februarie 2019, data de inregistrare a actiunii, potrivit actelor dosarului, reclamantul nu avea domiciliul, resedinta sau locul de munca in Romania, raporturile de munca cu parata incetasera, litigiul privind doar activitatea desfasurata in cadrul societatii parate in perioada 10.10.1972 - 16.11.1989 si nici nu s-a efectuat o alegere de competenta teritoriala a instantei de la sediul paratei, potrivit art. 210 din Legea nr. 62/2011, astfel incat textele legale anterior mentionate nu isi gasesc utilitatea in stabilirea competentei.


Reclamantul s-a adresat Tribunalului Bihor, respectiv instantei de la sediul procesual ales al reprezentantului sau in proces, situat in Romania. O asemenea alegere nu putea privi decat comunicarea actelor de procedura pe parcursul procesului si nu putea fi luata in considerare in ce priveste competenta teritoriala legata de ``domiciliul`` sau ``resedinta`` reclamantului, in sensul art. 87 si 91 C. civ., cum corect a retinut si prima instanta sesizata.


Instantele aflate in conflict sesizeaza existenta elementului de extraneitate al procesului declansat impotriva angajatorului, determinat de lipsa unui domiciliu sau resedinte pe teritoriul Romaniei a reclamantului, motiv pentru care sunt aplicabile dispozitiile art. 1065 din Cartea a III-a a Codului de procedura civila, coroborate cu dispozitiile art. 1072 alin. (1) din acelasi cod.


Este de observat si ca nu a format obiectul disputei solutionarea conflictului de munca dedus judecatii potrivit legii procesuale nationale.


Pe de alta parte, nu pot fi retinute argumentele Tribunalului Bucuresti privind determinarea competentei teritoriale in raport cu dispozitiile art. 21 alin. (1) lit. b din Regulamentul UE 1215/2012 privind competenta judiciara, recunoasterea si executarea hotararilor in materie civila si comerciala - Sectiunea pentru materia conflictelor individuale de munca .


Se observa ca, urmare a faptului ca reclamantul are domiciliul intr-un alt stat membru al Uniunii Europene (Ungaria), competenta internationala a instantelor romane decurge din prevederile art. 21 alin. (1) lit. a) ale acestui Regulament, potrivit cu care angajatorul poate fi chemat in judecata in fata instantelor din statul membru pe teritoriul caruia este domiciliat (societatea parata are sediul in Cluj Napoca - Romania), si nu din prevederile art. 21 alin. (1) lit.


b) par. ii) care privesc alternativ posibilitatea actionarii in instanta a angajatorului ``intr-un alt stat membru``, respectiv ``daca angajatul nu isi desfasoara sau nu si-a desfasurat in mod obisnuit activitatea pe teritoriul aceleiasi tari, inaintea instantelor de la locul unde este sau a fost situata intreprinderea care l-a angajat pe acesta``.


In cauza, reclamantul si-a exercitat dreptul de optiune pentru instantele statului de ``domiciliu`` al angajatorului, notiune ce include sediul din Romania, in virtutea dispozitiilor art. 21 alin. (1) lit. a) din Regulament, care reglementeaza doar competenta internationala, si nu pentru instanta de la locul desemnat de lit. b) a art. 21 alin. (1), ipoteza in care era reglementata si competenta teritoriala .


Prin urmare, pentru stabilirea competentei teritoriale de solutionare a cauzei nu avea nicio relevanta ultimul loc in care angajatul si-a desfasurat activitatea, din Oradea - Marghita, nefiind competent Tribunalul Bihor, ci urmau a fi aplicate criteriile determinate de Codul de procedura civila.


In atare situatie, erau incidente dispozitiile art. 1072 alin. (2) C. proc. civ. care statueaza ca, daca in aplicarea prevederilor alin. (1) ale acestui text, nu se poate identifica instanta competenta sa judece cauza, cererea va fi indreptata, urmand regulile de competenta materiala procesuala proprii


conflictelor de munca, la sectia specializata a Tribunalului Bucuresti.


Pentru aceste considerente, in temeiul art. 135 C. proc. civ., Inalta Curte a stabilit competenta de solutionare a cauzei in favoarea Tribunalului Bucuresti, Sectia a VIII-a conflicte de munca si asigurari sociale.




Pronuntata de: I.C.C.J., Sectia a II-a civila, decizia nr. 208 din 28 ianuarie 2020


Citeşte mai multe despre:   
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Articole Juridice

Dialogurile MCP (X) - Utilizarea retelelor de mesagerie electronica in raporturile de munca
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Dialogurile MCP (IX): Incetarea abuziva a contractului de munca in perioada de proba
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Dialogurile MCP (VIII): Clauza de confidentialitate in contractul individual de munca. Ce este si ce nu este confidential?
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut



Ştiri Juridice
Legislaţie

Legea nr. 269/2021 pentru modificarea Legii dialogului social nr. 62/2011 si a Legii nr. 53/2003 - Codul muncii
Legea nr. 269/2021 pentru modificarea Legii dialogului social nr. 62/2011 si a Legii nr. 53/2003 - C ...

OUG 117/2021 pentru modificarea si completarea Codului muncii
Ordonanta de urgenta nr. 117/2021 pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii ...

OUG 110/2021 privind acordarea unor zile libere platite parintilor si altor categorii de persoane in contextul raspandirii coronavirusului SARS-CoV-2
Ordonanta de urgenta nr. 110/2021 privind acordarea unor zile libere platite parintilor si altor cat ...