Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Executarea obligatiei de plata a despagubirilor civile. Ridicarea sechestrului asigurator

Executarea obligatiei de plata a despagubirilor civile. Ridicarea sechestrului asigurator

  Publicat: 24 Jul 2021       137 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Subiect al raportului juridic de asigurare, caruia, in ipoteza producerii riscului asigurat, ii revine obligatia
In raport cu prevederile art. 581 C. proc. pen. - conform carora dispozitiile din hotararea penala privitoare la despagubirile civile se executa potrivit legii civile -, in faza executarii hotararilor penale, competenta de a constata executarea obligatiei de plata a despagubirilor civile si de a solutiona cererea subsecventa de ridicare a sechestrului asigurator instituit in vederea garantarii repararii pagubei produse prin infractiune ii revine instantei civile competente material si teritorial.


Totalitatea infractiunilor savarsite pe un teritoriu determinat, intr-o anumita perioada.
Subiect al raportului juridic de asigurare, caruia, in ipoteza producerii riscului asigurat, ii revine obligatia
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Confirmare intr-o anumita functie
Confirmare intr-o anumita functie
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Totalitatea infractiunilor savarsite pe un teritoriu determinat, intr-o anumita perioada.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Totalitatea infractiunilor savarsite pe un teritoriu determinat, intr-o anumita perioada.
In materie civila, Codul de procedura civila prevede, alaturi de poprirea asiguratoare, inca doua masuri asiguratorii, si anume: sechestrul asigurator si sechestrul judiciar.
Subiect al raportului juridic de asigurare, caruia, in ipoteza producerii riscului asigurat, ii revine obligatia
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
In materie civila, Codul de procedura civila prevede, alaturi de poprirea asiguratoare, inca doua masuri asiguratorii, si anume: sechestrul asigurator si sechestrul judiciar.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
In materie civila, Codul de procedura civila prevede, alaturi de poprirea asiguratoare, inca doua masuri asiguratorii, si anume: sechestrul asigurator si sechestrul judiciar.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Subiect al raportului juridic de asigurare, caruia, in ipoteza producerii riscului asigurat, ii revine obligatia
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Reglemetate in sectiunea II, cap. II, t. IV, C. proc. pen., partea generala, masuri procesuale care se pot lua numai in cursul procesului penal
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Subiect al raportului juridic de asigurare, caruia, in ipoteza producerii riscului asigurat, ii revine obligatia
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Reglemetate in sectiunea II, cap. II, t. IV, C. proc. pen., partea generala, masuri procesuale care se pot lua numai in cursul procesului penal
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Este extinderea competentei unui organ judiciar prin posibilitatea acordata de lege, de a solutiona anumite cauze, care in mod obisnuit nu intra in competenta sa.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Este extinderea competentei unui organ judiciar prin posibilitatea acordata de lege, de a solutiona anumite cauze, care in mod obisnuit nu intra in competenta sa.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Realizarea veniturilor bugetare si folosirea lor pentru acoperirea cheltuielilor aprobate de buget.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Subiect al raportului juridic de asigurare, caruia, in ipoteza producerii riscului asigurat, ii revine obligatia
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Prin cererea formulata la data de 22 mai 2019 si inregistrata pe rolul Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti, reclamantul A. a chemat in judecata pe parata Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, solicitand ridicarea sechestrului asigurator aplicat asupra terenului inscris in Cartea funciara nr. X. a localitatii B. si a imobilelor situate in Bucuresti, Sector 5, motivat de imprejurarea ca si-a executat integral obligatiile de plata instituite in sarcina sa, dupa cum reiese din certificatul de atestare fiscala din 22 ianuarie 2019 si din certificatul de atestare fiscala din 21 ianuarie 2019.


Prin sentinta civila nr. 7628 din 1 noiembrie 2019, Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti, Sectia a II-a civila a admis exceptia necompetentei materiale invocata de parata Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si, in consecinta, a declinat competenta de solutionare a cererii formulate de reclamantul A. in contradictoriu cu parata Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, avand ca obiect ridicarea sechestrului asigurator, in favoarea Tribunalului Gorj.


In esenta, in considerentele hotararii de declinare, Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti a retinut ca dispozitiile art. 957 alin. (1) C. proc. civ. se coroboreaza in procedura civila cu cele ale art. 954 alin. (1) din acelasi cod, potrivit cu care cererea de sechestru asigurator se adreseaza instantei care este competenta sa judece procesul in prima instanta, respectiv aceeasi instanta care l-a instituit.


A constatat ca, in speta, reclamantul solicita ridicarea unui sechestru dispus prin sentinta penala nr. 213 din 23 aprilie 2014 a Tribunalului Gorj, invocand indeplinirea integrala a obligatiilor de plata instituite in sarcina sa, fara sa critice acte intocmite ulterior de organele fiscale in scopul realizarii masurilor asiguratorii dispuse; prin urmare, nu formuleaza o contestatie ``asupra modului de aducere la indeplinire a masurii asiguratorii`` si astfel competenta nu apartine instantei civile, potrivit art. 250 alin. (8) C. proc. pen., ci Tribunalului Gorj, ca instanta ce a mentinut sechestrul prin sentinta penala nr. 213 din 23 aprilie 2014.


Prin sentinta penala nr. 11 din 15 ianuarie 2020, Tribunalul Gorj, Sectia penala, a admis exceptia necompetentei materiale si a declinat competenta de solutionare a cauzei avand ca obiect contestarea masurii asiguratorii (art. 250 C. proc. pen.) - ridicarea sechestrului asigurator formulata de catre petentul A. in favoarea Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti.


A constatat ivit conflictul negativ de competenta si a sesizat Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia penala pentru solutionarea acestuia.


Pentru a se pronunta in acest sens, a retinut, in esenta, ca, dupa pronuntarea hotararii definitive in procesul penal, bunurile aflate sub puterea masurii asiguratorii urmeaza a fi supuse dispozitiilor prevazute in hotararea penala, respectiv urmeaza a fi restituite proprietarului, confiscate sau valorificate in vederea executarii obligatiilor civile. Codul de procedura penala reglementeaza modalitatile speciale de valorificare a bunurilor sechestrate inainte de ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti, in cadrul procedurilor prevazute in art. 2521 C. proc. pen., proceduri care nu isi gasesc aplicarea in cauza de fata, intrucat hotararea penala in cauza este definitiva.


A constatat ca, potrivit art. 19 alin. (5) C. proc. pen., repararea prejudiciului material sau moral se face potrivit legii civile. In consecinta, orice aspect privind repararea prejudiciului material sau moral in conformitate cu dispozitiile hotararii penale definitive se face potrivit legii civile, inclusiv aspectele privind executarea silita a obligatiilor civile, implicit dispunerea asupra masurilor asiguratorii instituite in cauza.


Avand in vedere ca prin sentinta penala nr. 213 pronuntata la data de 23 aprilie 2014 de Tribunalul Gorj, Sectia penala, definitiva prin decizia penala nr. 1013 din 7 iulie 2015 a Curtii de Apel Craiova, inculpatul A. a fost obligat la plata unor obligatii civile, iar asupra bunurilor sale a fost dispusa o masura asiguratorie, solutionarea oricaror aspecte privind plata obligatiilor civile, inclusiv eventuala constatare a stingerii acestor obligatii, o eventuala ridicare a sechestrului instituit asupra bunurilor sau valorificarea bunurilor sechestrate urmeaza a fi solutionata de instanta civila competenta, la sesizarea persoanei interesate, fie ca aceasta persoana este proprietarul bunului sechestrat, in speta inculpatul, partile civile sau custodele bunului sechestrat care are interes sa fie descarcat de custodia bunului.


Codul de procedura penala reglementeaza doar luarea si mentinerea masurilor asiguratorii in cursul procesului penal [art. 249 - 252; art. 397 alin. (2) si (5)], necuprinzand insa nicio dispozitie privind ridicarea masurilor asiguratorii, astfel ca sunt aplicabile dispozitiile Codului de procedura civila.


A concluzionat ca atributul instantei penale privind masurile asiguratorii instituite intr-o cauza de aceasta natura vizeaza, potrivit dispozitiilor art. 249 si art. 250 alin. (1) - (7) C. proc. pen., solutionarea eventualelor contestatii privitoare la aceste masuri pana la ramanerea definitiva a hotararii, dupa aceasta data competenta in materie revenind instantei civile.


Inalta Curte de Casatie si Justitie, analizand conflictul negativ de competenta ivit intre Tribunalul Gorj si Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti cu privire la competenta materiala de solutionare a cererii formulate de petentul A., constata urmatoarele:


Petentului A. a solicitat, in temeiul art. 957 alin. (1) C. proc. civ., ridicarea masurii sechestrului asigurator care afecteaza anumite bunuri imobile proprietatea acestuia, mentinuta prin sentinta penala nr. 213 pronuntata la data de 23 aprilie 2014 de Tribunalul Gorj, Sectia penala, definitiva prin decizia penala nr. 1013 din 7 iulie 2015 a Curtii de Apel Craiova, in scopul garantarii recuperarii prejudiciului produs persoanelor vatamate constituite parti civile in procesul penal, urmare a admiterii unora dintre actiunile civile promovate in procesul penal si obligarii inculpatului A., in solidar cu alti coinculpati, la plata prejudiciilor retinute in sentinta penala nr. 213 din 23 aprilie 2014 a Tribunalului Gorj, Sectia penala. In motivarea cererii, petentul a sustinut ca si-a executat, in mod integral, obligatiile de plata instituite in sarcina sa.


Inalta Curte de Casatie si Justitie retine ca, in prezent, procesul penal in care a fost inculpat petentul A. se afla in faza de executare a hotararii, context in care constatarea executarii obligatiei de plata a prejudiciului cauzat partilor civile se face in conformitate cu dispozitiile art. 581 C. proc. pen., care prevad: ``Dispozitiile din hotararea penala privitoare la despagubirile civile si la cheltuielile judiciare cuvenite partilor se executa potrivit legii civile.``


Pe cale de consecinta, cererea de ridicare a sechestrului, masura subsecventa constatarii indeplinirii obligatiilor civile, urmeaza acelasi regim, indiferent daca hotararea definitiva a instantei penale a fost sau nu pusa in executare, neexistand nicio ratiune pentru care competenta materiala si functionala de solutionare a cererii de ridicare a sechestrului sa fie conditionata de inceperea executarii silite impotriva condamnatului-debitor.


Interpretarea sistematica a dispozitiilor normative privind masurile asiguratorii in procesul penal (art. 249 si urm. C. proc. pen.) sustine concluzia ca in faza de executare a hotararii competenta cu privire la cererile privind despagubirile civile este data de plano instantei civile, cu exceptia contestatiei la executare formulate in temeiul dispozitiilor art. 598 alin. (1) lit. a), b) si c) C. proc. pen., expres prevazuta in art. 600 alin. (1) C. proc. pen., in conditiile in care este reglementata competenta instantei penale in ceea ce priveste luarea, ridicarea, modul de aducere la indeplinire a masurii asiguratorii a sechestrului doar in fazele de urmarire penala si de judecata ale procesului penal. Odata cu pronuntarea hotararii, prorogarea de competenta a instantei penale cu privire la actiunea civila inceteaza. Astfel, conform dispozitiilor art. 250 alin. (8) si art. 2524 alin. (4) C. proc. pen., in faza de executare a hotararii penale, ``asupra modului de aducere la indeplinire a masurii asiguratorii`` sau ``impotriva modului de aducere la indeplinire a incheierii sau a hotararii judecatoresti de valorificare a bunurilor mobile sechestrate``, ``se poate face contestatie potrivit legii civile.``


Si dispozitiile art. 453 alin. (2) C. proc. pen., care prevad competenta exclusiva a instantei civile de a solutiona cererile de revizuire a hotararilor judecatoresti penale definitive cu privire la latura civila, sustin prorogarea de competenta a instantei penale cu privire la actiunea civila doar pentru faza de judecata a procesului penal, nu si pentru cea de executare .


Competenta de ridicare a masurii asiguratorii, in lipsa unei reglementari exprese, nu se poate stabili in aplicarea principiului simetriei juridice, asa cum solicita reprezentantul Ministerului Public, pentru ca, pe de o parte, acesta nu este aplicabil in dreptul public, asa cum a statuat Curtea Constitutionala in jurisprudenta sa (a se vedea Deciziile nr. 147/2007 si nr. 731/2012), iar, pe de alta parte, in baza acestui principiu, competenta ar apartine organului care a instituit masura asiguratorie, in speta procurorul, care nu mai poate dispune masuri intr-o cauza in care s-a dezinvestit prin intocmirea rechizitoriului si sesizarea instantei.


Prin urmare, dupa ramanerea definitiva a hotararii, solutionarea cererii de ridicare a sechestrului asigurator revine instantei civile competente material si teritorial, in speta Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti, Sectia a II-a civila.


In consecinta, in baza art. 51 C. proc. pen., Inalta Curte de Casatie si Justitie a stabilit competenta de solutionare a cauzei privind pe petentul A. in favoarea Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti, Sectia a II-a civila, instanta careia i s-a trimis dosarul.




Pronuntata de: I.C.C.J., Sectia penala, incheierea nr. 100 din 25 februarie 2020


Citeşte mai multe despre:   
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Articole Juridice

Salariatii NU pot fi obligati sa suporte cheltuielile cu testele PCR impuse de catre angajatori
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Cesiunea de creanta. Efectele asupra executarii silite
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Despagubirile datorate de institutiile publice ca urmare a concedierilor abuzive. Plata integrala sau esalonare pe 5 ani?
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati



Ştiri Juridice
Legislaţie

Codul deontologic al medicului stomatolog, din 09.07.2021
Codul deontologic al medicului stomatolog, din 09.07.2021 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I ...

OUG 68/2021 pentru eliberarea, verificarea si acceptarea certificatului digital al Uniunii Europene privind COVID
ORDONANTA DE URGENTA nr. 68 din 29 iunie 2021 privind adoptarea unor masuri pentru punerea in aplica ...

Legea nr. 163/2021 privind adoptarea unor masuri referitoare la infrastructuri informatice si de comunicatii de interes national si conditiile impleme
Legea nr. 163/2021 privind adoptarea unor masuri referitoare la infrastructuri informatice si de com ...