CEDO: Panioglu impotriva Romaniei. Libertatea de exprimare

Sectia de judecatori din Consiliul Superior al Magistraturii (SJCSM) a decis ulterior ca articolul a incalcat dispozitiile Codului deontologic al judecatorilor si procurorilor; recursul a fost respins de ICCJ. Reclamanta s-a plans Curtii sustinand ca sanctiunea care i-a fost aplicata a impiedicat-o sa participe la examene pentru a promova profesional, precum si ca lipsa de previzibilitate a Codului deontologic, nedefinind notiunea de opinie exprimata cu privire la integritatea morala si profesionala a unui coleg, reprezinta o incalcare a libertatii sale de exprimare.

Curtea a retinut ca ingerinta contestata era prevazuta in lege si urmarea un scop legitim.

Astfel, conform dispozitiilor relevante din Codul deontologic, judecatorilor le era interzis sa-si exprime opinia cu privire la integritatea morala si profesionala a colegilor lor.

Interpretarea instantelor nationale nu a parut arbitrara sau imprevizibila considerand implicit ca notiunea de ``coleg`` includea judecatori care lucrau in alte instante decat cea in care lucra reclamanta.

Desi ICCJ a constatat ulterior ca notiunea de ``coleg`` nu fusese definita suficient de precis, simplul fapt ca o dispozitie legala era capabila de mai multe constructii nu insemna in mod necesar ca nu indeplinea cerinta de previzibilitate.

La momentul faptelor in cauza, dispozitiile respective erau in vigoare de mai multi ani, iar reclamanta, judecator cu o vasta experienta in domeniu, nu putea pretinde necunoasterea continutului acestora.

In ceea ce priveste caracterul necesar intr-o societate democratica, Curtea a retinut ca autoritatile nationale au considerat ca reclamanta incalcase Codul deontologic din cauza scopului urmarit de articolul sau si al expresiilor utilizate.

In plus, acestea au considerat ca articolul sau a incalcat obligatia de discretie si ca declaratiile sale nu au fost judecati de valoare, ci au transmis aspecte specifice si o opinie personala clara si lipsita de echivoc cu privire la integritatea morala si profesionala a presedintelui ICCJ.

Articolul ar fi putut determina un observator rezonabil sa se indoiasca de aceste calitati ale persoanei vizate si ar fi fost in detrimentul reputatiei sistemului judiciar si al demnitatii, independentei si impartialitatii justitiei.