Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ


Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Recurarea hotararilor pronuntate in apel. Recurs in interesul legii promovat

Recurarea hotararilor pronuntate in apel. Recurs in interesul legii promovat

  Publicat: 19 Nov 2008       5270 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Laura Codruta Kovesi, Procurorul General al Romaniei, a promovat recurs in interesul legii cu privire la incidenta art. 385 indice 9 alin. 1 pct. 18 din Codul de procedura penala in ipoteza particulara a recurarii hotararilor pronuntate in apel pentru motivul gresitei aplicari a art. 181 din Codul penal sau, dimpotriva, al neaplicarii acestei dispozitii.

Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
A declara vinovat pe cineva rpintr-o hotarare judecatoreasca,
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A declara vinovat pe cineva rpintr-o hotarare judecatoreasca,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Una dintre trasaturile esentiale ale infractiunii prevazuta in cap. I, t. II, art. 18, C. pen., partea generala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Criteriile de convergenta (cunoscute drept criteriile de la Maastricht) permit statelor membre ale Uniunii Europene sa intre in a treia etapa a Uniunii Economice si Monetare Europene (UME), etapa in care pot adopta moneda euro.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
A declara vinovat pe cineva rpintr-o hotarare judecatoreasca,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Una dintre trasaturile esentiale ale infractiunii prevazuta in cap. I, t. II, art. 18, C. pen., partea generala.
Acte juridice si operatiuni prevazute de Codul Comercial si calificate ca atare. Prin savarsirea de fapte de comert se nasc raporturi juridice specifice, de comert, reglementate tot de Codul Comercial
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Fapta de a face, de a comite. Vezi si Fapt omisiv.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Condamnari anterioare suferite de o persoana,
Parte a mostenirii, indisponibilizata de lege in favoarea unor anumite categorii de mostenitori, rezervatori, in sensul ca nu poate fi micsorata nici prin acte intre vii cu titlu gratuit, donatii, nici prin testament.
Una dintre trasaturile esentiale ale infractiunii prevazuta in cap. I, t. II, art. 18, C. pen., partea generala.
Fapta de a face, de a comite. Vezi si Fapt omisiv.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.
Societate care detine cea mai mare parte de actiuni a mai multor firme (filiale). Fiecare firma din holding isi pastreaza identitatea si forma de organizare, precum si pietele de aprovizionare si desfacere.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Fapta de a face, de a comite. Vezi si Fapt omisiv.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.
Va prezentam in continuare textul integral al RIL-ului;

C a t r e

PRESEDINTELE INALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE

In temeiul art.4142 alin.1 din Codul de procedura penala si art.25 lit.a din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, declar
RECURS IN INTERESUL LEGII

privind incidenta art.3859 alin.1 pct.18 din Codul de procedura penala in ipoteza particulara a recurarii hotararilor pronuntate in apel pentru motivul gresitei aplicari a art. 181 din Codul penal sau, dimpotriva, al neaplicarii acestei dispozitii.

Analiza practicii judiciare releva, in problematica enuntata, mai multe orientari, astfel :
1. Intr-o prima abordare jurisprudentiala, fie invocand expres dispozitiile art.3859 pct.18 din Codul de procedura penala, fie nefacand nicio referire la vreun caz de casare, instantele au apreciat ca problema aplicarii sau nu a dispozitiilor art.181 alin.1 din Codul penal poate fi analizata in recurs (Anexele 1 - 18).
2. Alte instante au apreciat insa ca pct.18 din alin.1 al art.3859 din Codul de procedura penala vizeaza exclusiv eroarea grava de fapt cu consecinta pronuntarii unei hotarari gresite de achitare sau de condamnare, astfel incat motivul invocat nu se incadreaza in cele expres si limitativ prevazute de legiuitor, scapand cenzurii instantei de recurs (Anexele 19 - 24).
*
* *

Apreciez ca se impune adoptarea primei solutii jurisprudentiale.
Intr-o maniera generalizatoare se afirma ca recursul este o cale de atac devolutiva exclusiv in drept . Consecinta este aceea ca in recurs nu se poate verifica masura in care faptele au fost retinute de instanta de fond; instanta de recurs nu are competenta de a da o noua apreciere probelor administrate si, deci, nici posibilitatea de a stabili faptele altfel decat au fost stabilite de instanta de fond .
Intr-adevar, potrivit actualei reglementari recursul este o cale de atac predominant de drept, devoluand instantei de recurs numai problemele de drept ale solutiei criticate. Acest caracter cunoaste si doua exceptii : art.3859 pct.14 – cand s-au aplicat pedepse gresit individualizate in raport cu prevederile art.72 din Codul penal sau in alte limite decat cele prevazute de lege si art.3859 pct.18 – cand s-a comis o eroare grava de fapt, avand drept consecinta pronuntarea unei hotarari gresite de achitare sau condamnare.
Aceste doua cazuri de casare reprezinta acele situatii in care instanta de recurs verifica nu doar legalitatea hotararii atacate, ci si temeinicia acesteia. In consecinta, recursul are si un caracter devolutiv in fapt, limitat.
Chestiunea daca aplicarea gresita sau neaplicarea art.181 din Codul penal poate constitui cazul de casare prevazut de art.3859 pct.18 din Codul de procedura penala nu a primit o solutionare unitara.
Contestarea acestei posibilitati este argumentata prin aceea ca aprecierea data de prima instanta, in sensul ca fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni, este o apreciere de fapt, fiindu-i interzisa instantei de recurs reluarea acesteia. Astfel, s-ar admite ca instanta de recurs sa faca o noua apreciere a probelor, a existentei sau inexistentei unor conditii, criterii .
Cazul de casare prevazut de art.3859 pct.18 presupune, ca premisa de aplicare, existenta unei erori in stabilirea faptelor, aceasta eroare sa aiba caracter grav si sa produca consecinta pronuntarii unei hotarari gresite, de achitare sau condamnare.
Cu privire la prima conditie – existenta unei erori in stabilirea faptelor – se impun urmatoarele precizari.
Aceasta eroare nu poate proveni din omisiunea administrarii unor probe, ci rezulta din probele administrate in cauza; ea trebuie constatata din compararea faptelor retinute cu probele existente, comparatie care sa conduca la concluzia ca situatia de fapt este alta decat cea retinuta de instanta de judecata .
Totodata, o asemenea eroare nu poate proveni din aprecierea incompleta sau gresita a probelor. Aceasta apreciere, de principiu, nu este cenzurabila de catre instanta de recurs; totusi, prin exceptie, cenzura instantei de recurs este permisa atunci cand s-a produs o denaturare vadita de probe.
Aceasta denaturare determina fie retinerea unei imprejurari esentiale care nu este confirmata de probe, fie neretinerea unei astfel de imprejurari, desi aceasta era confirmata de probe.
In acest context, doctrinar si jurisprudential s-a apreciat ca exista o eroare grava de fapt ori de cate ori este evidenta stabilirea faptelor in existenta sau inexistenta lor, in natura lor ori in imprejurarile in care au fost comise, fie prin neluarea in considerare a probelor care le confirmau, fie prin denaturarea continutului acestora, cu conditia sa fi influentat asupra solutiei adoptate.
Prin urmare, interpretarea data erorii grave de fapt nu este una caracterizata prin formalism.
Or, aprecierea gradului de pericol social al unei fapte poarta, intr-o prima etapa, asupra existentei, naturii si imprejurarilor obiective si subiective ale acestei fapte .
In masura in care este evidenta stabilirea denaturata a acestor aspecte, apreciem ca exista o eroare grava de fapt .
O a doua etapa in aprecierea gradului de pericol social, dupa stabilirea corecta a elementelor anterior precizate, o constituie un proces de apreciere, de valorizare a acestora, realizat pe baza probelor administrate. Cu privire la procesul de apreciere se impune urmatoarea precizare, avand in vedere ca acesta este considerat a fi exclus de sub cenzura instantei de recurs.
Astfel, consideram ca trebuie sa se tina seama de urmatorul mecanism : aprecierea are loc pe baza de probe, iar daca probele sunt denaturate in mod evident (de pilda, se considera ca reflecta o realitate care, realmente, nu exista – o fisa de cazier este invocata ca demonstrand lipsa de antecedente penale cand, in realitate, probeaza contrariul) cu necesitate si aprecierea va fi denaturata.
Prin urmare, excluderea aprecierii probelor de la cenzura instantei de recurs trebuie privita cu aceasta rezerva . Ceea ce este exclus instantei de recurs este reprezentat de parcursul subiectiv al aprecierii, nu insa si componenta obiectiva a acestei aprecieri si care reprezinta, asa cum am identificat-o in cele ce preced, prima etapa in procesul complex al aprecierii gradului de pericol social.
Aceasta semnifica faptul ca, in masura in care procesul subiectiv sau judecata de valoare este rezultatul unei denaturari a probelor, va exista eroarea grava de fapt .
Apreciem ca aceasta corespunde explicitarii lipsite de un formalism ineficient pe care, asa cum am precizat, doctrina si jurisprudenta au dat-o chestiunii in discutie.
Sub acest aspect se impune si sublinierea punctului de vedere al lui Traian Pop : „Este rational si juridic ca interesul superior al justitiei – constatarea adevarului – sa prevaleze formalismului procesual. Legea si justitia nu se pot preta la acoperirea neadevarurilor cand striga contra lor eroarea grosiera, numai pentru teoria separatiunii intre fapt si drept . Ce drept poate fi acela care este asezat pe un drept a carui gresita constatare sare in ochi, tulbura spiritul omului, constituie o aberatie, loveste realitatea evidenta sau este contrazis de adevaruri necontestate.”.
De altfel, caracterul pur formal al cazurilor in care se poate face recurs indicate in art.3859 din Codul de procedura penala a fost infirmat recent si prin decizia nr.28 din 2 iunie 2008 a Sectiilor Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie emisa in aplicarea acestor dispozitii procedurale, dupa abrogarea pct.171 prin Legea nr.356/2006.

*
* *


Avand in vedere cele expuse, solicit sa constatati ca aceasta problema de drept a primit o solutionare diferita din partea instantelor judecatoresti si, printr-o decizie obligatorie, sa stabiliti modul unitar de interpretare si aplicare a dispozitiilor legale.

PROCUROR GENERAL,
Laura Codruta Kövesi

____________
[1] padopol, Nota la decizia nr.347/1996 a Curtii de Apel Bucuresti in Culegere de practica judiciara, 1996, Editura Holding Reporter, pag.253; Gr.Theodoru, Recursul partii civile. Inlaturarea provocarii. Eroare grava de fapt . Reactualizarea despagubirilor civile, Revista de drept penal 3/1995, pag.106;
[2] heodoru, Teoria si practica recursului penal, Editura Hamangiu, 2007, pag.372.



Pronuntata de: Parchetul General


Citeşte mai multe despre:   
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Articole Juridice

CIM 2023. Model contract individual de munca 2023
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Concediul de maternitate si concediul de crestere a copilului. Aspecte practice
Sursa: MCP Cabinet avocati

Aspecte practice privind necorespunderea profesionala a salariatului
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut



Ştiri Juridice
Legislaţie

Legea 283/2022 privind modificarea Codului muncii si a Codului administrativ
Legea nr. 283/2022 pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, precum si a O ...

OUG nr. 71/2022 pentru modificarea art. 155 din Codul Penal
Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 71/2022 pentru modificarea art. 155 alin. (1) din Legea nr. 28 ...

Legea nr. 140/2022 privind unele masuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilitati intelectuale si psihosociale si modificarea si completarea unor
Lege nr. 140 din 17 mai 2022 privind unele masuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilitati int ...