Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica, din 24.11.2018

Practica profesiei de psiholog cu drept de libera practica (denumit in continuare psiholog) presupune o pregatire de specialitate riguroasa si continua, o buna intelegere a societatii si a rolului social cu care psihologul este investit, aderarea la principiile si valorile fundamentale ale profesiei, capacitatea de a actiona eficient si responsabil in beneficiul persoanelor si al societatii in ansamblu.

Colegiul Psihologilor din Romania (denumit in continuare Colegiu) isi asuma responsabilitatea legala si morala de a asigura un cadru organizatoric si normativ coerent pentru practica psihologiei la un inalt nivel de profesionalism. Impreuna cu alte documente ce stabilesc criteriile, regulile si standardele profesionale (standarde de calitate, standarde de formare, standarde de competenta, ghiduri de bune practici etc.), in acord cu normele instituite la nivelul comunitatii internationale a psihologilor, prezentul cod deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica (denumit in continuare Cod) orienteaza conduita psihologului si in acelasi timp este un instrument de evaluare a calitatii comportamentului profesional. Codul serveste, de asemenea, ca sursa de informare a publicului asupra asteptarilor pe care le poate avea atunci cand intra in contact cu un psiholog aflat intr-un rol profesional.

Eforturile Colegiului Psihologilor din Romania de a asigura beneficiarii serviciilor psihologice si societatea referitor la practica etica a profesiei nu se limiteaza la afirmarea si promovarea prin Cod a principiilor, valorilor si standardelor etice. Codul ofera reperele fundamentale pentru un ansamblu de demersuri care urmaresc:

a) cresterea nivelului de constientizare a importantei deciziilor etice in protejarea beneficiarilor;

b) promovarea deschiderii si transparentei in abordarea problemelor si dilemelor etice;

c) incurajarea integrarii practicilor de consultare, intervizare sau supervizare in procedurile interne ale furnizorilor de servicii psihologice pentru cazurile care ridica probleme etice deosebite;

d) dezvoltarea si implementarea colaborativa a unor metode care sa sprijine psihologii in monitorizarea propriilor atitudini si comportamente profesionale;

e) cresterea ponderii si a calitatii abordarii temelor eticii profesionale, atat in formarea de baza, complementara si continua, cat si in supervizare;

f) asistenta in procesul deciziilor etice;

g) implicarea comunitatii profesionale in dezbaterea si reflectia etica asupra situatiilor care ridica dileme de natura etica;

h) consultanta acordata pentru implementarea unor mecanisme si proceduri care sa permita aplicarea principiilor, valorilor si standardelor etice in diversele contexte de practica a profesiei;

i) acordarea unei atentii sporite aspectelor etice in elaborarea ghidurilor de bune practici;

j) incurajarea delimitarii profesionistilor de comportamentele neetice atunci cand principiile si standardele profesionale sunt incalcate;

k) proceduri clare si transparente de sesizare a incalcarilor prevederilor Codului si actiuni corective si disciplinare prin care Colegiul Psihologilor din Romania intervine pentru protejarea drepturilor persoanelor si sanctionarea comportamentelor neetice (vezi Codul de procedura disciplinara).

Codul deontologic a fost elaborat intre anii 2004-2005 de Comisia de deontologie si disciplina a Colegiului Psihologilor din Romania si revizuit in anul 2012. Intre anii 2017-2018 a fost revizuit din nou, actualizat si pus in acord cu o serie de modificari normative nationale si internationale, progresele realizate de comunitatea profesionala si noile evolutii ale societatii. Versiunea actuala a Codului este in concordanta cu principiile si standardele Metacodului de etica, ghidul-cadru realizat de European Federation of Psychologists` Associations (EFPA) pentru codurile etice ale asociatiilor profesionale membre, asociatie la care Colegiul Psihologilor din Romania s-a afiliat in anul 2013.

O parte dintre articolele din versiunea aprobata in 2012 au fost regrupate, astfel incat structura Codului sa corespunda recomandarilor Metacodului de etica privind explicitarea celor patru principii etice referitoare la respectul pentru drepturile si demnitatea persoanei, competenta, responsabilitate si integritate . Actuala versiune a Codului aduce, de asemenea, o serie de completari si actualizari ale unor teme, izvorate ca raspuns la noile solicitari intalnite de profesionisti sau la cele mai frecvente probleme sesizate Comisiei de deontologie si disciplina. In elaborarea actualei versiuni a Codului au fost avute in vedere si codurile etice ale unor asociatii profesionale similare din tari cu traditie in domeniul psihologiei, legi si norme nationale si internationale in domeniu, ghiduri etice si alte resurse documentare.

Codul este prezentat ca o sinteza de principii si standarde etice de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de libera practica, ce instituie regulile de conduita ale psihologului cu drept de libera practica. Codul ofera o baza consensuala pentru mentinerea unei atitudini colective impotriva comportamentelor ce incalca principiile eticii profesionale. Daca principiile sunt aspirationale prin natura lor, avand rolul de a inspira si ghida psihologii catre idealurile etice ale profesiei, standardele au rolul de a stabili reguli de comportament profesional a caror respectare este o obligatie legala, morala si profesionala a psihologului.

Codul are rolul de a orienta si regla acele activitati ale psihologilor in care acestia se angajeaza ca psihologi sau se prezinta sub titulatura de psihologi, nu si pe cele din viata privata a acestora. Comportamentul din viata privata a psihologului poate fi luat in discutie numai daca este de o asemenea natura incat aduce prejudicii profesiei de psiholog sau ridica serioase indoieli privind capacitatea acestuia de a-si asuma si indeplini responsabilitatile sale profesionale ca psiholog. Membrii comunitatii profesionale sunt indemnati sa aiba in vedere ca expresia publica a unor atitudini si valori contrare in viata personala poate afecta increderea publicului in existenta unei constiinte etice ca nucleu al identitatii profesionale.

Profesia de psiholog cu drept de libera practica se exercita intr-o varietate de contexte, in care psihologii pot desfasura activitati subsumate unor roluri diferite: practician, cursant, evaluator, consilier, psihoterapeut, formator, profesor, educator, cercetator, consultant, coleg, angajator sau angajat, manager, supervizor, editor, membru in organisme profesionale, organizator de evenimente profesionale etc. Codul urmareste stabilirea principiilor si standardelor etice aplicabile tuturor, cautand sa acopere cele mai frecvente activitati si contexte profesionale. In acelasi timp, presupune si incurajeaza cunoasterea in profunzime de catre profesionist a cadrului legal si a regulilor si standardelor aplicabile contextului particular al fiecarei activitati .

Rezolvarea problemelor etice

Prin natura si complexitatea activitatilor profesionale, psihologii trebuie sa ia decizii in situatii in schimbare, in conditii de incertitudine si ambiguitate, in care se pot exprima solicitari concurente sau conflictuale. Expertiza profesionala, consultarea altor materiale si ghiduri adoptate de Colegiul Psihologilor din Romania sau de asociatii profesionale de referinta, consultarea cu alti profesionisti, cunoasterea si luarea in considerare a circumstantelor si particularitatilor fiecarui caz, privilegierea nevoilor si intereselor clientilor vor completa tabloul evaluarii, reflectiei si deciziei etice ghidate de principiile Codului.

Procesul luarii deciziilor etice

Psihologul are obligatia legala si morala de a aplica principiile si standardele exprimate in Cod in toate activitatile pe care le desfasoara in calitate de psiholog.

Daca in majoritatea cazurilor, regulile sunt destul de clare si deciziile pot fi luate rapid, in practica fiecarui psiholog apar situatii cu un grad ridicat de ambiguitate, in care unele principii se pot afla in conflict . Astfel de situatii necesita atentie, timp pentru reflectia etica si un efort intens si adesea solicitant pentru solutionare. Este important ca psihologul sa fie capabil sa argumenteze decizia luata la finalul acestui proces.

Exista mai multe modele de solutionare a dilemelor etice si de luare a deciziilor etice. Se recomanda ca psihologul sa ia in considerare:

1. Identificarea aspectelor relevante:

a) Care sunt parametrii situatiei? (problemele si practicile relevante din perspectiva etica, inclusiv interesele, drepturile, caracteristicile semnificative ale indivizilor sau grupurilor implicate si ale sistemului sau circumstantelor in care a aparut problema etica)

b) Exista dovezi bazate pe cercetare care pot fi relevante?

c) Ce informatii ofera normele legale?

d) Care este opinia altor profesionisti?

e) Exista ghiduri sau reglementari specifice oferite de organisme relevante?

f) In ce mod poate fi afectat procesul de decizie de propriile inclinatii, preferinte sau "bias-uri", de interesele personale sau factorii de stres?

2. Identificarea persoanelor sau a grupurilor potential afectate de decizie sau implicate in situatie si obtinerea perspectivei acestora.

3. Utilizarea Codului pentru a identifica principiile implicate.

4. Evaluarea drepturilor, responsabilitatilor si efectelor diferitelor variante decizionale asupra starii de bine a clientilor si a celorlalte persoane implicate.

5. Generarea unor variante posibile de actiune, de preferat cu asistenta si implicarea celorlalti in proces.

6. Analiza riscurilor si beneficiilor fiecarui curs posibil al actiunii pe termen scurt si pe termen lung pentru fiecare dintre cei implicati.

7. Alegerea constienta a modului de actiune dupa luarea in considerare a principiilor, valorilor si standardelor, verificand ca rationamentul care a stat la baza deciziei sa fie logic, lucid si consistent. Documentarea procesului decizional, care poate include perspectivele contradictorii.

8. Asumarea responsabilitatii pentru consecintele actiunii si monitorizarea rezultatelor. In cazul unor consecinte negative, asumarea responsabilitatii, intreprinderea unor actiuni corective sau reparatorii sau reluarea procesului decizional daca problema nu s-a rezolvat. Uneori, faptul de a prezenta scuze pentru consecintele negative neintentionate asupra cuiva poate face ca persoana afectata sa obtina ceea ce avea nevoie: recunoasterea neplacerii sau disconfortului suferite.

9. Extragerea unor concluzii utile pentru sine, pentru altii si/sau pentru comunitatea profesionala

10. Intreprinderea tuturor eforturilor fezabile pentru a preveni aparitia in viitor a aceleiasi probleme (comunicare si rezolvare de probleme impreuna cu colegii, schimbari ale procedurilor sau practicilor)

Exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica se realizeaza cu respectarea principiilor cuprinse in Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica, infiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din Romania, cu modificarile ulterioare, in Hotararea Guvernului nr. 788/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica, infiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din Romania, cu completarile ulterioare, a principiilor si standardelor cuprinse in prezentul cod si a reglementarilor interne ale Colegiului. Psihologii trebuie sa cunoasca si sa respecte, de asemenea, legislatia relevanta in domeniul specializarii in care isi desfasoara activitatea .

Definirea termenilor

In sensul prezentului cod, urmatorii termeni se definesc astfel:

- Psihologul reprezinta orice membru al Colegiului Psihologilor din Romania; psiholog cu drept de libera practica atestat conform Legii nr. 213/2004, cu modificarile ulterioare.

- Comportamentul profesional reprezinta orice actiune indeplinita de psiholog atunci cand actioneaza in calitate de psiholog sau utilizeaza titlul de psiholog, inclusiv in relatiile profesionale, ca cercetator, profesor, supervizor, in media etc.

- Clientul/Beneficiarul direct reprezinta o persoana, un cuplu (ca relatie), o familie sau grup (inclusiv organizatie sau comunitate) caruia i se ofera servicii psihologice din partea unui psiholog. Clientii, participantii la cercetari, studentii si orice alte persoane cu care psihologul vine in contact in timpul activitatii sale profesionale sunt independenti daca in mod independent au stabilit un contract ori si-au dat consimtamantul informat. Persoanele sunt partial dependente daca decizia contractului sau a consimtamantului informat este impartita de doua sau mai multe parti (de exemplu, parinti si conducerea scolii, angajati si conducerea institutiei, adult si familia sa). Persoanele sunt considerate complet dependente daca acestea nu pot sau pot in foarte mica masura sa aleaga intre a primi sau nu un serviciu ori sa participe la o activitate (de exemplu, pacientii care au fost involuntar supusi unor interventii psihologice, copiii foarte mici implicati in proiecte de cercetare).

- Sistemul client - mai multe persoane care interactioneaza unele cu altele si cu care psihologul a stabilit si pastrat o singura relatie profesionala.

- Beneficiarul contractual - persoana fizica sau juridica ce contracteaza serviciile psihologice.