Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Legislaţie » Legislatie pentru desfasurarea activitatilor profesionale. Statute » Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica, din 24.11.2018

Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica, din 24.11.2018

  Publicat: 23 Feb 2019       1381 citiri        Secţiunea: Legislatie pentru desfasurarea activitatilor profesionale. Statute  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act adoptat de organele de stat,
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica, din 24.11.2018

Aprobat prin Hotarare 1/2018, Colegiul Psihologilor din Romania - COPSI, publicata in Monitorul Oficial nr. 143 din 22.02.2019

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
A fost promulgat la 11.09.1865
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
A fost promulgat la 11.09.1865
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Doctrina privind normele de conduita si obligatiile etice ale unei profesiuni.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Grupare de persoane fizice sau juridice organizata pe baza unui statut in vederea realizarii unui scop comun (stiintific, cultural, artistic, sportiv).
1. Aptitudine a persoanei de a-si da seama de sensul, importanta si urmarile actiunilor pe care le savarseste, precum si de a-si dirija liber vointa, potrivit cu scopurile urmarite.
Regula fundamentala a dreptuilui international contemporan,
1. Doctrina privind normele de conduita si obligatiile etice ale unei profesiuni.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
A fost promulgat la 11.09.1865
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Categorie de fapte juridice, care se produc independent de vointa omului si de care legea leaga anumite efecte juridice.
A fost promulgat la 11.09.1865
Potrivit legii nr 58/1998 privind activitatea bancilor comerciale, acestea (atat persoanele juridice romane, cat si sucursalele unor banci straine) pot desfasura, in limita autorizatiei primite de la BNR, urmatoarele activitati:
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Din punctul de vedere al dreptului international privat, conflictul de legi in spatiu apare in situatia in care, privitor la un raport juridic cu element de extraneitate,
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Prevazuta in sectiunea II, cap. II, t. I, art. 10 , C.pen., partea generala , principiu de aplicare a legii penale active,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Ascendenti de gradul I ai unei persoane, tatal si mama, fata de care aceasta are stabilita filiatia din casatorie sau din afara casatoriei, parinti firesti, ori ca urmare a infierii.
Persoana care cumpara frecvent produsele sau serviciile unei firme, sau dintr-un magazin, consumator obisnuit al unui local.
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.

Practica profesiei de psiholog cu drept de libera practica (denumit in continuare psiholog) presupune o pregatire de specialitate riguroasa si continua, o buna intelegere a societatii si a rolului social cu care psihologul este investit, aderarea la principiile si valorile fundamentale ale profesiei, capacitatea de a actiona eficient si responsabil in beneficiul persoanelor si al societatii in ansamblu.

Colegiul Psihologilor din Romania (denumit in continuare Colegiu) isi asuma responsabilitatea legala si morala de a asigura un cadru organizatoric si normativ coerent pentru practica psihologiei la un inalt nivel de profesionalism. Impreuna cu alte documente ce stabilesc criteriile, regulile si standardele profesionale (standarde de calitate, standarde de formare, standarde de competenta, ghiduri de bune practici etc.), in acord cu normele instituite la nivelul comunitatii internationale a psihologilor, prezentul cod deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica (denumit in continuare Cod) orienteaza conduita psihologului si in acelasi timp este un instrument de evaluare a calitatii comportamentului profesional. Codul serveste, de asemenea, ca sursa de informare a publicului asupra asteptarilor pe care le poate avea atunci cand intra in contact cu un psiholog aflat intr-un rol profesional.

Eforturile Colegiului Psihologilor din Romania de a asigura beneficiarii serviciilor psihologice si societatea referitor la practica etica a profesiei nu se limiteaza la afirmarea si promovarea prin Cod a principiilor, valorilor si standardelor etice. Codul ofera reperele fundamentale pentru un ansamblu de demersuri care urmaresc:

a) cresterea nivelului de constientizare a importantei deciziilor etice in protejarea beneficiarilor;

b) promovarea deschiderii si transparentei in abordarea problemelor si dilemelor etice;

c) incurajarea integrarii practicilor de consultare, intervizare sau supervizare in procedurile interne ale furnizorilor de servicii psihologice pentru cazurile care ridica probleme etice deosebite;

d) dezvoltarea si implementarea colaborativa a unor metode care sa sprijine psihologii in monitorizarea propriilor atitudini si comportamente profesionale;

e) cresterea ponderii si a calitatii abordarii temelor eticii profesionale, atat in formarea de baza, complementara si continua, cat si in supervizare;

f) asistenta in procesul deciziilor etice;

g) implicarea comunitatii profesionale in dezbaterea si reflectia etica asupra situatiilor care ridica dileme de natura etica;

h) consultanta acordata pentru implementarea unor mecanisme si proceduri care sa permita aplicarea principiilor, valorilor si standardelor etice in diversele contexte de practica a profesiei;

i) acordarea unei atentii sporite aspectelor etice in elaborarea ghidurilor de bune practici;

j) incurajarea delimitarii profesionistilor de comportamentele neetice atunci cand principiile si standardele profesionale sunt incalcate;

k) proceduri clare si transparente de sesizare a incalcarilor prevederilor Codului si actiuni corective si disciplinare prin care Colegiul Psihologilor din Romania intervine pentru protejarea drepturilor persoanelor si sanctionarea comportamentelor neetice (vezi Codul de procedura disciplinara).

Codul deontologic a fost elaborat intre anii 2004-2005 de Comisia de deontologie si disciplina a Colegiului Psihologilor din Romania si revizuit in anul 2012. Intre anii 2017-2018 a fost revizuit din nou, actualizat si pus in acord cu o serie de modificari normative nationale si internationale, progresele realizate de comunitatea profesionala si noile evolutii ale societatii. Versiunea actuala a Codului este in concordanta cu principiile si standardele Metacodului de etica, ghidul-cadru realizat de European Federation of Psychologists` Associations (EFPA) pentru codurile etice ale asociatiilor profesionale membre, asociatie la care Colegiul Psihologilor din Romania s-a afiliat in anul 2013.

O parte dintre articolele din versiunea aprobata in 2012 au fost regrupate, astfel incat structura Codului sa corespunda recomandarilor Metacodului de etica privind explicitarea celor patru principii etice referitoare la respectul pentru drepturile si demnitatea persoanei, competenta, responsabilitate si integritate . Actuala versiune a Codului aduce, de asemenea, o serie de completari si actualizari ale unor teme, izvorate ca raspuns la noile solicitari intalnite de profesionisti sau la cele mai frecvente probleme sesizate Comisiei de deontologie si disciplina. In elaborarea actualei versiuni a Codului au fost avute in vedere si codurile etice ale unor asociatii profesionale similare din tari cu traditie in domeniul psihologiei, legi si norme nationale si internationale in domeniu, ghiduri etice si alte resurse documentare.

Codul este prezentat ca o sinteza de principii si standarde etice de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de libera practica, ce instituie regulile de conduita ale psihologului cu drept de libera practica. Codul ofera o baza consensuala pentru mentinerea unei atitudini colective impotriva comportamentelor ce incalca principiile eticii profesionale. Daca principiile sunt aspirationale prin natura lor, avand rolul de a inspira si ghida psihologii catre idealurile etice ale profesiei, standardele au rolul de a stabili reguli de comportament profesional a caror respectare este o obligatie legala, morala si profesionala a psihologului.

Codul are rolul de a orienta si regla acele activitati ale psihologilor in care acestia se angajeaza ca psihologi sau se prezinta sub titulatura de psihologi, nu si pe cele din viata privata a acestora. Comportamentul din viata privata a psihologului poate fi luat in discutie numai daca este de o asemenea natura incat aduce prejudicii profesiei de psiholog sau ridica serioase indoieli privind capacitatea acestuia de a-si asuma si indeplini responsabilitatile sale profesionale ca psiholog. Membrii comunitatii profesionale sunt indemnati sa aiba in vedere ca expresia publica a unor atitudini si valori contrare in viata personala poate afecta increderea publicului in existenta unei constiinte etice ca nucleu al identitatii profesionale.

Profesia de psiholog cu drept de libera practica se exercita intr-o varietate de contexte, in care psihologii pot desfasura activitati subsumate unor roluri diferite: practician, cursant, evaluator, consilier, psihoterapeut, formator, profesor, educator, cercetator, consultant, coleg, angajator sau angajat, manager, supervizor, editor, membru in organisme profesionale, organizator de evenimente profesionale etc. Codul urmareste stabilirea principiilor si standardelor etice aplicabile tuturor, cautand sa acopere cele mai frecvente activitati si contexte profesionale. In acelasi timp, presupune si incurajeaza cunoasterea in profunzime de catre profesionist a cadrului legal si a regulilor si standardelor aplicabile contextului particular al fiecarei activitati .

Rezolvarea problemelor etice

Prin natura si complexitatea activitatilor profesionale, psihologii trebuie sa ia decizii in situatii in schimbare, in conditii de incertitudine si ambiguitate, in care se pot exprima solicitari concurente sau conflictuale. Expertiza profesionala, consultarea altor materiale si ghiduri adoptate de Colegiul Psihologilor din Romania sau de asociatii profesionale de referinta, consultarea cu alti profesionisti, cunoasterea si luarea in considerare a circumstantelor si particularitatilor fiecarui caz, privilegierea nevoilor si intereselor clientilor vor completa tabloul evaluarii, reflectiei si deciziei etice ghidate de principiile Codului.

Procesul luarii deciziilor etice

Psihologul are obligatia legala si morala de a aplica principiile si standardele exprimate in Cod in toate activitatile pe care le desfasoara in calitate de psiholog.

Daca in majoritatea cazurilor, regulile sunt destul de clare si deciziile pot fi luate rapid, in practica fiecarui psiholog apar situatii cu un grad ridicat de ambiguitate, in care unele principii se pot afla in conflict . Astfel de situatii necesita atentie, timp pentru reflectia etica si un efort intens si adesea solicitant pentru solutionare. Este important ca psihologul sa fie capabil sa argumenteze decizia luata la finalul acestui proces.

Exista mai multe modele de solutionare a dilemelor etice si de luare a deciziilor etice. Se recomanda ca psihologul sa ia in considerare:

1. Identificarea aspectelor relevante:

a) Care sunt parametrii situatiei? (problemele si practicile relevante din perspectiva etica, inclusiv interesele, drepturile, caracteristicile semnificative ale indivizilor sau grupurilor implicate si ale sistemului sau circumstantelor in care a aparut problema etica)

b) Exista dovezi bazate pe cercetare care pot fi relevante?

c) Ce informatii ofera normele legale?

d) Care este opinia altor profesionisti?

e) Exista ghiduri sau reglementari specifice oferite de organisme relevante?

f) In ce mod poate fi afectat procesul de decizie de propriile inclinatii, preferinte sau "bias-uri", de interesele personale sau factorii de stres?

2. Identificarea persoanelor sau a grupurilor potential afectate de decizie sau implicate in situatie si obtinerea perspectivei acestora.

3. Utilizarea Codului pentru a identifica principiile implicate.

4. Evaluarea drepturilor, responsabilitatilor si efectelor diferitelor variante decizionale asupra starii de bine a clientilor si a celorlalte persoane implicate.

5. Generarea unor variante posibile de actiune, de preferat cu asistenta si implicarea celorlalti in proces.

6. Analiza riscurilor si beneficiilor fiecarui curs posibil al actiunii pe termen scurt si pe termen lung pentru fiecare dintre cei implicati.

7. Alegerea constienta a modului de actiune dupa luarea in considerare a principiilor, valorilor si standardelor, verificand ca rationamentul care a stat la baza deciziei sa fie logic, lucid si consistent. Documentarea procesului decizional, care poate include perspectivele contradictorii.

8. Asumarea responsabilitatii pentru consecintele actiunii si monitorizarea rezultatelor. In cazul unor consecinte negative, asumarea responsabilitatii, intreprinderea unor actiuni corective sau reparatorii sau reluarea procesului decizional daca problema nu s-a rezolvat. Uneori, faptul de a prezenta scuze pentru consecintele negative neintentionate asupra cuiva poate face ca persoana afectata sa obtina ceea ce avea nevoie: recunoasterea neplacerii sau disconfortului suferite.

9. Extragerea unor concluzii utile pentru sine, pentru altii si/sau pentru comunitatea profesionala

10. Intreprinderea tuturor eforturilor fezabile pentru a preveni aparitia in viitor a aceleiasi probleme (comunicare si rezolvare de probleme impreuna cu colegii, schimbari ale procedurilor sau practicilor)

Exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica se realizeaza cu respectarea principiilor cuprinse in Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica, infiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din Romania, cu modificarile ulterioare, in Hotararea Guvernului nr. 788/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica, infiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din Romania, cu completarile ulterioare, a principiilor si standardelor cuprinse in prezentul cod si a reglementarilor interne ale Colegiului. Psihologii trebuie sa cunoasca si sa respecte, de asemenea, legislatia relevanta in domeniul specializarii in care isi desfasoara activitatea .

Definirea termenilor

In sensul prezentului cod, urmatorii termeni se definesc astfel:

- Psihologul reprezinta orice membru al Colegiului Psihologilor din Romania; psiholog cu drept de libera practica atestat conform Legii nr. 213/2004, cu modificarile ulterioare.

- Comportamentul profesional reprezinta orice actiune indeplinita de psiholog atunci cand actioneaza in calitate de psiholog sau utilizeaza titlul de psiholog, inclusiv in relatiile profesionale, ca cercetator, profesor, supervizor, in media etc.

- Clientul/Beneficiarul direct reprezinta o persoana, un cuplu (ca relatie), o familie sau grup (inclusiv organizatie sau comunitate) caruia i se ofera servicii psihologice din partea unui psiholog. Clientii, participantii la cercetari, studentii si orice alte persoane cu care psihologul vine in contact in timpul activitatii sale profesionale sunt independenti daca in mod independent au stabilit un contract ori si-au dat consimtamantul informat. Persoanele sunt partial dependente daca decizia contractului sau a consimtamantului informat este impartita de doua sau mai multe parti (de exemplu, parinti si conducerea scolii, angajati si conducerea institutiei, adult si familia sa). Persoanele sunt considerate complet dependente daca acestea nu pot sau pot in foarte mica masura sa aleaga intre a primi sau nu un serviciu ori sa participe la o activitate (de exemplu, pacientii care au fost involuntar supusi unor interventii psihologice, copiii foarte mici implicati in proiecte de cercetare).

- Sistemul client - mai multe persoane care interactioneaza unele cu altele si cu care psihologul a stabilit si pastrat o singura relatie profesionala.

- Beneficiarul contractual - persoana fizica sau juridica ce contracteaza serviciile psihologice.



Afişează Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica, din 24.11.2018 pe o singură pagină



Citeşte mai multe despre:    Psihologi    Cod deontologic psihologi    Colegiul Psihologilor din Romania



Comentează: Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica, din 24.11.2018
Jurisprudenţă

Decizia C.C.R. nr. 53/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 273 alin. (1) din Codul penal
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 90/2019 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 31 din Legea nr. 293/2004
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 145/2019 referitoare la admiterea obiectiei de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul ordinii si sigurantei publice
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Convocarea la cercetare disciplinara din cuprinsul careia nu se poate cunoaste in mod obiectiv obiectul cercetarii, atrage anularea deciziei de sanctionare
Pronuntaţă de: Tribunalul Prahova Sectia I Civila, Sentinta civila nr. 428/2017, in sedinta publica din 6 februarie 2017

Anulare decizie de concediere disciplinara. Modificarile manuscrise operate pe un regulament intern nu sunt opozabile
Pronuntaţă de: Tribunalul Mures Sectia Civila, Sentinta civila nr. 68/2017, in sedinta publica din 31 ianuarie 2017

Consecintele incalcarii dreptului la demnitate, la propria imagine si la respectarea vietii private. Plata daunelor morale si publicarea dispozitivului sentintei pronuntate intr-un ziar de circulatie nationala
Pronuntaţă de: Judecatoria Piatra Neamt, Sentinta nr.1807/2016 din 14.04.2016

Hotararea CEDO in Cauza Stepanian impotriva Romaniei. Interzicerea torturii, pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante
Pronuntaţă de: CURTEA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI, SECTIA A PATRA HOTARAREA din 14 iunie 2016

Afirmatii ce aduc atingere demnitatii, onoarei si reputatiei unei persoane. Raspundere civila delictuala
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 153 din 27 ianuarie 2016

Raspunderea proprietarului pentru fapta animalului. Criterii de apreciere a daunelor morale
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 824 din 06 aprilie 2016

Incetarea procesului penal ca urmare a impacarii partilor. Actiune in despagubiri formulata impotriva asiguratorului
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 1008 din 11 mai 2016



Articole Juridice

Acoperirea prejudiciilor morale si materiale ca urmare a nerespectarii regulilor de sanatate si securitate in munca. Criterii si conditii de acordare a daunelor-interese
Sursa: Irina Maria Diculescu

Faptele salariatului care pot constitui abateri disciplinare. Spete si doctrina relevante
Sursa: Irina Maria Diculescu

Logodna. Evolutie. Conditii de valabilitate. Efecte juridice. Exemple practice
Sursa: Liliana Gologan

Stabilirea salariului minim diferentiat si modul de contestare a decizilor emise de angajator. Lista functiilor si ocupatiilor care necesita studii superioare
Sursa: MCP Cabinet avocati

[Av. muncii] Aducerea la cunostinta salariatilor a prevederilor Contractului colectiv de munca
Sursa: MCP Cabinet avocati

[Av. muncii] Programul de lucru inegal
Sursa: MCP Cabinet avocati

Obezitatea patologica poate echivala cu un "handicap" in ceea ce priveste incadrarea in munca si ocuparea fortei de munca
Sursa: EuroAvocatura.ro