Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Legislaţie » Codurile Esentiale » Codul de Procedura Civila, actualizat 2011 (prin Legea 202/2010, legea micii reforme in justitie)

Codul de Procedura Civila, actualizat 2011 (prin Legea 202/2010, legea micii reforme in justitie)

  Publicat: 08 Jan 2011       748940 citiri        Secţiunea: Codurile Esentiale  


Codul de Procedura Civila, Actualizat 2011, prin Lgea 202/2010 ("legea micii reforme in justitie")

Actualizat pein Legea nr. 202/2010,privind unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor. Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 714 din 26/10/2010

Cauza care inlatura raspunderea penala, reglementata in cap. III, t. VII, art. 131, C. pen., partea generala.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Instrument structural infiintat in 1993, cu scopul de a oferi ajutor financiar in domeniile mediu si infrastructura celor mai sarace state ale UE (statele cu un produs national brut sub 90% din media europeana),
Act adoptat de organele de stat,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act adoptat de organele de stat,
Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act adoptat de organele de stat,
Serviciu auxiliar alaturi de registratura, arhiva si biblioteca,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Act adoptat de organele de stat,
Act adoptat de organele de stat,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Propunere ce o adreseaza un subiect de drept, persoana fizica sau juridica, unui alt subiect de drept, cu privire la incheierea unei conventii, in conditii determinate.
Functionar de stat care ajuta la executarea silita a hotararilor unor organe de jurisdictie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Comunicare scrisa, adresata ardesata direct sau prin executorul judecatoresc, prin care se cere debitorului executarea obligatiei scadente.
Mijloc de proba scris, prevazut in sectiunea V., cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
In materie civila, Codul de procedura civila prevede, alaturi de poprirea asiguratoare, inca doua masuri asiguratorii, si anume: sechestrul asigurator si sechestrul judiciar.
Subiect al raportului juridic de asigurare, caruia, in ipoteza producerii riscului asigurat, ii revine obligatia
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Dorinta populatiei si a companiilor de a detine active care pot fi usor schimbate contra bunurilor si serviciilor.
Reglementata in sectiunea V, cap. I, t. IV, C. proc. pen.,
Convingere intima a unei persoane ca ceea ce face este bine,
Functionar de stat care ajuta la executarea silita a hotararilor unor organe de jurisdictie.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
In materie civila, Codul de procedura civila prevede, alaturi de poprirea asiguratoare, inca doua masuri asiguratorii, si anume: sechestrul asigurator si sechestrul judiciar.
Subiect al raportului juridic de asigurare, caruia, in ipoteza producerii riscului asigurat, ii revine obligatia
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Reglementata in sectiunea V, cap. I, t. IV, C. proc. pen.,
In materie civila, Codul de procedura civila prevede, alaturi de poprirea asiguratoare, inca doua masuri asiguratorii, si anume: sechestrul asigurator si sechestrul judiciar.
Reglementata in sectiunea V, cap. I, t. IV, C. proc. pen.,
In materie civila, Codul de procedura civila prevede, alaturi de poprirea asiguratoare, inca doua masuri asiguratorii, si anume: sechestrul asigurator si sechestrul judiciar.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Reglementata in sectiunea V, cap. I, t. IV, C. proc. pen.,
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Ceea ce poate fi realizat cu usurinta.
Functionar de stat care ajuta la executarea silita a hotararilor unor organe de jurisdictie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
In materie civila, Codul de procedura civila prevede, alaturi de poprirea asiguratoare, inca doua masuri asiguratorii, si anume: sechestrul asigurator si sechestrul judiciar.
Reglementata in sectiunea V, cap. I, t. IV, C. proc. pen.,
Termenul de recurs este de 5 zile si curge de la pronuntare pentru partile prezente si de la comunicare pentru cele lipsa .
Apelul si recursul se judeca de urgenta si, cu precadere, cu citarea partilor.
Impotriva executarii ordonantelor presedintiale se poate face contestatie.

CAPITOLUL II
Refacerea inscrisurilor si hotararilor disparute

Art. 583. - Dosarele sau inscrisurile privitoare la o pricina in curs de judecata, disparute in orice chip, se pot reface de insasi instanta investita cu judecarea pricinii.
Spre acest sfarsit, instanta va soroci termen, chiar din oficiu, citand partile, martorii si expertii; va cere copii de pe inscrisurile ce i-au fost trimise de autoritati si de care partile s-au folosit sau de pe inscrisurile depuse de parti, dispunand totodata sa se scoata din registrele instantei toate datele privitoare la inscrisurile ce se refac.
Copiile legalizate de pe inscrisurile disparute ce se afla in stapanirea partilor, ori altor persoane sau autoritatilor pot folosi la refacerea dosarului.
Incheierea de refacere nu se va putea ataca decat o data cu fondul .
Inscrisurile astfel refacute tin locul originalelor, pana la gasirea acestora.
Art. 584. - Daca dosarul sau inscrisurile disparute priveau o pricina in care se pronuntase o hotarare de catre prima instanta si impotriva careia se facuse apel, aceasta hotarare se va reface dupa cel de al doilea exemplar al hotararii pastrat de prima instanta; iar daca si acel exemplar ar fi disparut, vor putea folosi la refacere copiile legalizate de pe hotarare, ce s-au incredintat partilor sau altor persoane .
In acest scop, instanta va putea dispune sa se faca, din oficiu, publicatii intr-un ziar mai raspandit, cu aratarea ca orice posesor al unei copii de pe hotarare sa o depuna la grefa instantei care a ordonat publicatia.
Daca hotararea nu se poate reface pe calea aratata mai sus, ori daca partile tagaduiesc fiinta sau cuprinsul inscrisurilor pe care s-a intemeiat hotararea, se va pasi la refacerea lor de catre instanta de apel potrivit cu dispozitiile aratate in articolul de mai sus.
Daca nici pe aceasta cale dosarul nu se poate reface, instanta de apel judeca din nou pricina in fond .
Art. 585. - Daca dosarul sau inscrisurile disparute priveau o pricina in care se pronuntase o hotarare devenita irevocabila, acea hotarare se va reface de instanta de fond, dupa procedura prevazuta de art. 583 si 584.

CAPITOLUL III
Despre oferte de plata si consemnatii

Art. 586. - Cand datornicul va voi sa plateasca aceea ce e dator si creditorul nu va voi sa primeasca plata, datornicul e in drept a face oferta reala si a consemna ce e dator.
Art. 587. - Spre acest sfarsit el va face creditorului, prin mijlocirea unui executor judecatoresc de langa instanta domiciliului acestuia sau a domiciliului ales, o somatie, ca sa primeasca valoarea datorata.
In acea somatie se va arata ziua, ora si locul, cand si unde suma sau obiectul oferit are sa-i fie predat.
Art. 588. - Daca creditorul nu voieste sa se prezinte sau sa primeasca suma sau obiectul oferit, executorul judecatoresc va incheia proces-verbal si va arata daca creditorul a iscalit ori n-a putut sau n-a voit sa iscaleasca.
Datornicul, in acest caz, va putea, spre a se libera, sa consemneze suma sau lucrul oferit la Casa de Economii sau administratia financiara a judetului respectiv, iar recipisa se va depune la executorul judecatoresc al instantei domiciliului creditorului.
Art. 589. - Cererea ce s-ar putea face inaintea judecatoriei, sau pentru ca sa se intareasca, sau pentru ca sa se anuleze aceste oferte si consemnatii, se va face prin osebita petitie, dupa regulile stabilite pentru cererea principala.
Art. 590. - Se vor aplica celelalte randuieli ale Codului civil, privitoare la ofertele de plata si la consemnatii, cuprinse in art. 1114 - 1121 inclusiv, afara de alin. 8 din art. 1115 si alin. 3 si 4 din art. 1116.


CAPITOLUL IV
Sechestrul asigurator si judiciar

Art. 591. - Proprietarii, principalii chiriasi sau arendasii vor putea, pentru arenzile sau chiriile neplatite si datorate, sa sechestreze, printr-o simpla petitie, data catre autoritatea judecatoreasca locala, lucrurile si fructele care se vor afla in casa, mosie sau pamantul inchiriat ori arendat.
Ei vor putea sa sechestreze si averea miscatoare care se afla in casa sau pe mosia lor, dar care s-a transportat in alt loc fara consimtamantul proprietarului, si proprietarul pastreaza privilegiul sau pe aceasta avere, intrucat timp a revendicat-o, potrivit art. 1730 din Codul civil.
Acelasi drept il au proprietarii, principalii chiriasi si arendasii care nu au contract scris; sunt insa indatorati ca, o data cu cererea de sechestru, sa prezinte dovada de chemare in judecata si sa dea o cautiune fixata de autoritatea judecatoreasca.
Art. 592. - Lucrurile subchiriasilor si subarendasilor care se vor afla in locurile ocupate de dansii si fructele pamantului ce li s-au subarendat se vor putea sechestra pentru plata chiriei sau arenzii ce datoreste chiriasul sau arendasul principal. Li se vor tine insa in seama chiriile sau arenzile ce ei au platit de buna credinta pentru termenii trecuti, nu insa si platile ce vor fi facut inainte de vreme.
Art. 593. - Aceste sechestrari se vor face prin un executor judecatoresc al instantei unde este asezat nemiscatorul, cu aceleasi forme cu care se fac si urmaririle pentru vanzarea silita a miscatoarelor.
Art. 594. - Orice alt creditor, a carui creanta este constatata printr-un act scris si este ajunsa la termen va putea, deodata cu chemarea in judecata pentru plata creantei sale, sa puna un sechestru asigurator pe mobilele datornicului sau.
Acelasi drept il vor avea si creditorii care n-au act scris; sunt insa indatorati ca, odata cu cererea de sechestru, sa dea o cautiune de a treia parte din valoarea reclamata.
Art. 595. - Acest sechestru se va pune cu incuviintarea instantei domiciliului datornicului si creditorul va putea fi supus la o cautiune.
Art. 596. - Ori de cate ori exista un proces asupra proprietatii sau posesiei unui lucru miscator sau nemiscator, sau asupra administratiei sau folosintei unui lucru comun, judecata va putea, dupa cererea celui interesat si citarea partilor, sa incuviinteze sechestrul bunului sau al lucrului comun, a carui proprietate, posesie, administratie sau folosinta se discuta, putand sa oblige pe reclamant a da o cautiune ce va fi fixata de judecata .
Paza bunului sechestrat poate fi incredintata sau detinatorului acelui bun sau unei a treia persoane, numita de judecator, in caz de neintelegere intre parti.
Sechestrul va putea face toate actele de conservare si administratie. Va putea sta in judecata in numele partilor litigante cu privire la bunul pus sub sechestru, numai cu o prealabila indrituire a autoritatii care l-a numit.
Sechestrul judiciar va incasa orice venituri si sume datorate, va putea plati datorii cu caracter curent precum si cele constatate prin titlul executor.
Plata sechestrului se va fixa de judecata care l-a infiintat. In nici un caz ea nu va putea depasi, pe fiecare an, de zece la suta din venitul net anual al bunului apreciat de instanta.
Art. 597. - Judecatoria va putea inca sa incuviinteze a se sechestra in mainile datornicului averea sa miscatoare, pentru creantele aratate la art. 594, chiar cand nu sunt ajunse la termen, in cazurile urmatoare:
1. cand datornicul a micsorat prin fapta sa asigurarile ce daduse sau nu a dat asigurarile promise;
2. cand e pericol ca datornicul sa fuga sau sa-si ascunda ori sa-si risipeasca averea sa.
In ambele aceste cazuri, sechestrul nu se va putea incuviinta decat cu dare de cautiune care va fi fixata de autoritatea judecatoreasca.




Afişează Codul de Procedura Civila, actualizat 2011 (prin Legea 202/2010, legea micii reforme in justitie) pe o singură pagină



Citeşte mai multe despre:    Codul de procedura civila    Codul de procedura civila 2011    Codul de procedura civila actualizat 2011    Legea 202/2010    Mica reforma in justitie    Legea mici reforme in justitie    Accelerarea proceselor

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Jurisprudenţă

Contract de achizitie publica. Aprecierea indeplinirii conditiei referitoare la existenta unor „circumstante imprevizibile”
Pronuntaţă de: I.C.C.J , Sectia de contencios administrativ si fiscal, decizia nr. 468 din 29 ianuarie 2020

Cerere in despagubiri pentru paguba suferita printr-un act administrativ-fiscal nelegal. Conditiile antrenarii raspunderii patrimoniale a autoritatii publice emitente
Pronuntaţă de: I.C.C.J - Sectia de contencios administrativ si fiscal, decizia nr. 1160 din 26 februarie 2020

Plata contravalorii concediului de odihna neefectuat. Achitarea sporului pentru munca suplimentara si muncii desfasurate in strainatate
Pronuntaţă de: Curtea de Apel SUCEAVA - D E C I Z I A NR. 364 din 2 aprilie 2019

Cerere privind constatarea ca durata contractului de munca incheiat intre parti este de 8 h/zi. Reconstituirea vechimii in munca. Plata drepturilor salariale cuvenite si neachitate
Pronuntaţă de: Curtea de Apel CONSTANTA - DECIZIA CIVILa NR. 342 din 05 noiembrie 2019

Primirea la munca a unui numar de 3 (trei) salariati in afara programului de lucru stabilit in cadrul contractelor individuale de munca cu timp partial
Pronuntaţă de: Judecatoria PITESTI - Sentinta civila nr. 1318 din 04.03.2019

Actiune in constatare. Incetarea nelegala a contractului individual de munca incheiat cu un agent de munca temporara
Pronuntaţă de: Curtea de Apel BACAU - DECIZIE Nr. 703 din 21 Octombrie 2019

Dovada platii contravalalorii orelor suplimentare, a orelor lucrate sambata si duminica si a orelor lucrate pe timp de noapte. Contract de munca temporara
Pronuntaţă de: Curtea de Apel CRAIOVA - DECIZIE Nr. 2152 din 23 Iulie 2020

Contract de munca temporara. Plata orelor suplimentare. Renuntarea salariatului la drepturile salariale ce i se cuvin
Pronuntaţă de: TRIBUNALUL GORJ - Sentinta Nr. 33 din 17 Ianuarie 2020

Autorizare desfasurare activitati specifice agentului de munca temporara
Pronuntaţă de: Tribunalul CONSTANTA - DECIZIA CIVILa NR. 919 din19 Iunie 2019

Continuarea raporturilor de munca pana la finalul mandatului de vicepresedinte al organizatiei sindicale. Incetarea de drept a contractului individual de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel CONSTANTA - DECIZIA CIVILa Nr. 324 din 17 noiembrie 2020



Articole Juridice

Termenul in care se accepta si se dezbate succesiunea
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

Deschiderea succesiunii si dezbaterea succesiunii. Modalitati de dezbatere a succesiunii
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

Sarcina probei in litigiile de munca. Reguli si exceptii
Sursa: avocat Gales Iulian | MCP Cabinet avocati

Eroarea judiciara, eroarea de judecata si erorile materiale in procesul civil
Sursa: avocat Gales Iulian | MCP Cabinet avocati

Plata cheltuielilor de judecata. Aspecte practice. Netemeinicia solicitarii de cenzurare a cheltuielilor de judecata. Solutii jurisprudentiale
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu

Suspendarea contractului de munca ca urmare a carantinei sau fortei majore
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Instanta competenta in cererile privind drepturile salariale ale magistratilor
Sursa: Irina Maria Diculescu